KorAP: Find »[drukola/base=coronarian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...179 >

4,463 matches

Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406

convenționale, în screening-ul pacien]ilor non-renali cu risc important de boală obstructivă a arterelor coronariene. Tomografia computerizată cu emisie de electroni a evidențiat la pacienții uremici dializați mai multe particularită]i: a) Prevalența deosebită în comparație cu populația non-uremică a leziunilor calcifice coronariene. Braun și col. [1996] au evaluat valoarea CTEE la 49 de pacienți hemodializați (cu vârste cuprinse între 28 și 74 de ani) în cuantificarea calcificărilor cardiace și valvulare, în comparație cu 102 subiecți non-uremici cu boală ischemică coronariană diagnosticată sau probabilă, de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
non-uremică a leziunilor calcifice coronariene. Braun și col. [1996] au evaluat valoarea CTEE la 49 de pacienți hemodializați (cu vârste cuprinse între 28 și 74 de ani) în cuantificarea calcificărilor cardiace și valvulare, în comparație cu 102 subiecți non-uremici cu boală ischemică coronariană diagnosticată sau probabilă, de vârste similare. Vechimea în dializă a fost, în medie, de 6,5 ani, majoritatea uremicilor prezentând hiperparatiroidism secundar sever. Calcificările coronariene au fost de 2,5-5 ori mai importante la dializați, diferența fiind mai mare la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de ani) în cuantificarea calcificărilor cardiace și valvulare, în comparație cu 102 subiecți non-uremici cu boală ischemică coronariană diagnosticată sau probabilă, de vârste similare. Vechimea în dializă a fost, în medie, de 6,5 ani, majoritatea uremicilor prezentând hiperparatiroidism secundar sever. Calcificările coronariene au fost de 2,5-5 ori mai importante la dializați, diferența fiind mai mare la vârste mai tinere! Pacienții cu calcificări importante erau mai vârstnici, prezentau mai frecvent HTA, aveau o vechime mai mare în dializă și niveluri mai ridicate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
ale PTH. Gradul calcificării s-a corelat pozitiv cu vârsta, prezența hipertensiunii arteriale și cu gradul calcificărilor valvulare (valva mitrală era calcificată la 59%, iar cea aortică la 55% dintre pacienții dializați). b) Prezența la vârste extrem de tinere a calcificărilor coronariene la pacienții renali. Goodman [i col. [2000] au examinat, cu ajutorul CTEE, prevalența leziunilor calcifice coronariene la 39 de pacienți cu vârsta medie de 19 ani, aflați în program de dializă cronică, în comparație cu 60 de subiecți sănătoși cu vârste cuprinse între

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
gradul calcificărilor valvulare (valva mitrală era calcificată la 59%, iar cea aortică la 55% dintre pacienții dializați). b) Prezența la vârste extrem de tinere a calcificărilor coronariene la pacienții renali. Goodman [i col. [2000] au examinat, cu ajutorul CTEE, prevalența leziunilor calcifice coronariene la 39 de pacienți cu vârsta medie de 19 ani, aflați în program de dializă cronică, în comparație cu 60 de subiecți sănătoși cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Nici unul dintre cei 23 de pacienți dializați cu vârsta mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de ani. Nici unul dintre cei 23 de pacienți dializați cu vârsta mai mare de 20 de ani nu prezenta calcificări semnificative, în schimb marea majoritate (14/16) a uremicilor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani aveau calcificări coronariene importante. Prin contrast, doar 3 dintre cei 60 de subiecți clinic sănătoși aveau calcificări coronariene evidente (și acestea de amploare foarte redusă, în comparație cu subiecții dializați). c) Repetarea la 1 an a CTEE a demonstrat [Braun et al., 1996] tendința impresionantă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de ani nu prezenta calcificări semnificative, în schimb marea majoritate (14/16) a uremicilor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani aveau calcificări coronariene importante. Prin contrast, doar 3 dintre cei 60 de subiecți clinic sănătoși aveau calcificări coronariene evidente (și acestea de amploare foarte redusă, în comparație cu subiecții dializați). c) Repetarea la 1 an a CTEE a demonstrat [Braun et al., 1996] tendința impresionantă spre progresie a leziunilor calcifice valvulare și coronariene, la dializații cronic din toate grupele de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
60 de subiecți clinic sănătoși aveau calcificări coronariene evidente (și acestea de amploare foarte redusă, în comparație cu subiecții dializați). c) Repetarea la 1 an a CTEE a demonstrat [Braun et al., 1996] tendința impresionantă spre progresie a leziunilor calcifice valvulare și coronariene, la dializații cronic din toate grupele de vârstă. Aceleași constatări rezultă și din investigația lui Goodman și col.: la cei 10 pacienți tineri cu leziuni calcifice prezente inițial, la care tomografia computerizată s-a repetat la 20 de luni, scorul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de doi ani. Concentrația serică a fosforului și produsul calciu-fosfor s-au corelat pozitiv cu modificarea scorurilor de calcificare. d) Relația dintre calcificările cardiace și morbiditatea cardiovasculară. Cel mai larg studiu de până în prezent care a examinat cu ajutorul CTEE calcificările coronariene și valvulare la pacienții dializați a fost publicat recent de Raggi și col. [2002]. Investigația cross-sectional, multicentrică a cuprins 205 pacienți hemodializați cronic cu vârsta medie de 56,8 ani. Doar 17% dintre pacienții dializați nu prezentau leziuni calcifice, iar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
leziuni calcifice, iar la mai mult de 70% dintre subiecții renali s-au evidențiat leziuni mai importante față de percentilul 75 al populației generale de aceeași vârstă. Scorul mediu de calcificare obținut a fost compatibil cu riscul foarte crescut de boală coronariană obstructivă în populația generală. Amplitudinea calcificărilor coronariene a fost direct și înalt semnificativ corelată cu prevalența infactului miocardic și a anginei pectorale, iar scorurile de calcificare ale valvei aortice s-au corelat cu prevalența claudicației și a anevrismului aortic. Severitatea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
70% dintre subiecții renali s-au evidențiat leziuni mai importante față de percentilul 75 al populației generale de aceeași vârstă. Scorul mediu de calcificare obținut a fost compatibil cu riscul foarte crescut de boală coronariană obstructivă în populația generală. Amplitudinea calcificărilor coronariene a fost direct și înalt semnificativ corelată cu prevalența infactului miocardic și a anginei pectorale, iar scorurile de calcificare ale valvei aortice s-au corelat cu prevalența claudicației și a anevrismului aortic. Severitatea calcificărilor coronariene a fost de asemenea în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
în populația generală. Amplitudinea calcificărilor coronariene a fost direct și înalt semnificativ corelată cu prevalența infactului miocardic și a anginei pectorale, iar scorurile de calcificare ale valvei aortice s-au corelat cu prevalența claudicației și a anevrismului aortic. Severitatea calcificărilor coronariene a fost de asemenea în relație directă cu vârsta mai înaintată, sexul masculin, rasa caucaziană, vechimea în dializă și concentrațiile serice ale calciului și fosforului. în schimb, doar vechimea în dializă s-a corelat direct cu severitatea calcificărilor valvei aortice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
aortice. Leziunile calcifice, în acest studiu, nu s-au asociat cu anomalii ale metabolismului lipidic sau cu valorile albuminei serice [Raggi et al., 2002]. Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE) reprezintă un instrument foarte util de evaluare a calcificărilor coronariene la pacienții uremici. Adeseori, CTEE evidențiază calcificări masive ale coronarelor la pacienții dializați asimptomatici. Prevalența calcificărilor cardiace în populația uremică este deosebit de ridicată; prezența unor scoruri de calcificare mai mari de 400, înalt predictive pentru evenimente cardiovasculare majore la populația

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
subiecții dializați, încă de la vârste tinere. La mulți dintre acești pacienți se constată o progresie rapidă a calcificărilor cardiace (dublare a scorului de calcificare la 1-1,5 ani, față de creșteri cu 25% pe an la non-renali). Prevalența și amplitudinea calcificărilor coronariene se corelează cu sexul masculin, vârsta, vechimea în dializă, într-o oarecare măsură și cu hipertensiunea arterială, nivelurile serice ale parathormonului și valoarea produsului fosfocalcic. Calcificările valvei aortice impactul asupra hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) este un predictor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
control, respectiv față de cei la care s-a administrat carbonat de calciu. Mai mult decât atât, animalele în tratament cu sevelamer prezentau o ameliorare a funcției renale în comparație cu celelalte două grupuri. Ipoteza după care sevelamerul hidroclorid ar diminua progresia calcificărilor coronariene și valvulare la om a fost examinată într-un studiu recent, multicentric, controlat și randomizat, pe 200 de pacienți hemodializați adulți (cu vârsta medie de 57 de ani) cu hiperfosfatemie [Chertow et al., 2002]. Sevelamerul, comparat cu sărurile de calciu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
existat diferențe privind morbiditatea sau mortalitatea pacienților tratați cu sevelamer în comparație cu cei primind săruri de calciu. Ca urmare, utilizarea sevelamerului hidroclorid în tratamentul hiperparatiroidismului secundar la pacienții dializați cronici ar putea constitui o alternativă viabilă în combaterea progresiei leziunilor calicifice coronariene și valvulare. Studiile în care se analizează impactul sevelamerului asupra reducerii morbi-mortalității cardiovasculare (atât prin stoparea progresiei leziunilor calcifice cardiovasculare, cât și, eventual, prin influențarea metabolismului lipidic) sunt în curs de desfășurare. Interesante sunt și perspectivele cuantificării succesului terapiei antiaterosclerotice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
prin influențarea metabolismului lipidic) sunt în curs de desfășurare. Interesante sunt și perspectivele cuantificării succesului terapiei antiaterosclerotice cu ajutorul tomografiei computerizate cu emisie de electroni. într-un studiu observațional cu durată de un an la 149 de pacienți non-uremici cu calcificări coronariene în absența simptomatologiei anginoase, tratați cu medicație hipolipemiantă [Callister et al., 1998], utilizarea terapiei cu statine a încetinit progresia și chiar a indus regresia volumului plăcii aterosclerotice calcificate, în timp ce la pacienții fără tratament hipolipemiant progresia leziunilor calcifice a fost constantă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
de vitamina D). Eforturile clinicianului trebuie îndreptate în direcția identificării precoce a pacienților renali prezentând calcificări cardiovasculare, precum și corecția precoce și rațională a anomaliilor metabolismului fosfocalcic. Tomografia computerizată cu emisie de electroni reprezintă un instrument extrem de util în cuantificarea calcificărilor coronariene la pacienții uremici. Fixatorul de fosfor sevelamer hidroclorid se pare că reprezintă o alternativă terapeutică eficientă atât în controlul hiperfosfatemiei, cât și în prevenirea genezei/progresiei calcificărilor cardiace și vasculare la pacientul uremic.

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464

cursul fazei acute a necrozei miocardice, întrucât au proprietăți antiischemice, antiaritmice și antiinflamatoare (18). Lyon Diet Heart Study (19) a demonstrat că dieta mediteraneană (bogată în acid alfa-linolenic) reduce mortalitatea cardiacă și infarctul miocardic non-fatal cu aproximativ 70% și evenimentele coronariene cu aproximativ 50%, chiar dacă nu se ameliorează profilul lipidic, lipoproteic și greutatea corporală. Suplimentarea dietei cu AGPN ω-3 în studiul GISSI (20) a determinat o reducere a mortalității generale. Având la bază aceste trei studii, se recomandă o creștere a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
produse de origine animală, în special în carnea roșie, gălbenușul de ou și laptele integral. Esterii de colesterol sunt implicați în formarea plăcii de aterom. Studiile epidemiologice au demonstrat o relație directă între aportul de colesterol alimentar și incidența bolii coronariene. Interpretarea acestor date este dificilă, întrucât alimentele bogate în colesterol sunt, de obicei, bogate și în lipide saturate, al căror efect aterogen este bine cunoscut. Se pare că rolul colesterolului alimentar în creșterea colesterolemiei este mai mic comparativ cu cel

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
Studiul MONICA a demonstrat o corelație inversă între mortalitatea cardiovasculară și aportul de betacaroten, vitaminele C și E (34). Cea mai semnificativă corelație (p < 0,0001) s-a constatat între consumul de alfa-tocoferol, vitamină C și betacaroten și prevalența bolii coronariene (11). Aportul crescut de alimente bogate în antioxidanți explică, cel puțin în parte, „paradoxul francez”, termen utilizat pentru a descrie observația aparent paradoxală că în Franța există o prevalență redusă a bolii coronariene, deși nivelul colesterolului nu diferă față de alte

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
vitamină C și betacaroten și prevalența bolii coronariene (11). Aportul crescut de alimente bogate în antioxidanți explică, cel puțin în parte, „paradoxul francez”, termen utilizat pentru a descrie observația aparent paradoxală că în Franța există o prevalență redusă a bolii coronariene, deși nivelul colesterolului nu diferă față de alte țări europene cu prevalențe mult mai mari ale acestei afecțiuni. Rezultatele studiilor observaționale nu au fost însă confirmate și în studiile intervenționale în care s-a suplimentat dieta cu antioxidanți, în special cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
confirmate și în studiile intervenționale în care s-a suplimentat dieta cu antioxidanți, în special cu vitamina E și cu betacaroten. În aceste studii, fie nu s-au obținut efectele așteptate, fie a apărut chiar o creștere a prevalenței bolii coronariene și a cancerului. S-a sugerat că suplimentarea în exces a dietei cu antioxidanți ar putea avea efect prooxidant (35) . În consecință, nu se recomandă aportul suplimentar de antioxidanți, ci doar o dietă bogată în fructe și legume, care conțin

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
a aprobat două margarine: Benecol, ce conține fitostanoli, și Take Control, ce conține fitosteroli. Doza recomandată este de două lingurițe pe zi. 52.2.9. Mineralele 52.2.9.1. Calciul De mulți ani s-a constatat că incidența bolii coronariene este mai mică în regiunile în care apa este dură (cu conținut ridicat de calciu). Numeroase studii au demonstrat că suplimentarea cu calciu a dietei se asociază cu scăderea LDL-colesterolului, a trigliceridelor și a agregării plachetare și cu creșterea HDL-colesterolului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
agregării plachetare și cu creșterea HDL-colesterolului (38). Calciul alimentar se leagă de acizii grași saturați, rezultând săpunuri neabsorbabile care se elimină prin scaun. Ca urmare, aportul de calciu, în special sub forma produselor lactate degresate, determină o reducere a riscului coronarian. Se recomandă un aport de 1.200 mg/zi. 52.2.9.2. Magneziul Are rol antioxidant, împiedicând peroxidarea lipidelor. Se găsește în cereale, ciocolată și fructe uscate. Aportul recomandat este de 400 mg/zi. 52.2.9.3. Zincul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]