2,406 matches
-
discurs concret în obiect teoretic. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se menționează suprafața discursivă pentru a opune corpusul așa cum se oferă cunoașterii imediate de același corpus care face obiectul unei operații de extragere a elementelor pertinente pentru o anumită cercetare. V. analiză, corpus. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUPRASTRUCTURĂ. Potrivit lui T. A. van Dijk, într-un model cognitiv al textualității, se distinge un prim nivel, construit dintr-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i, se menționează suprafața discursivă pentru a opune corpusul așa cum se oferă cunoașterii imediate de același corpus care face obiectul unei operații de extragere a elementelor pertinente pentru o anumită cercetare. V. analiză, corpus. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUPRASTRUCTURĂ. Potrivit lui T. A. van Dijk, într-un model cognitiv al textualității, se distinge un prim nivel, construit dintr-un sens (o reprezentare propozițională) și o valoare ilocutorie (un tip de act de vorbire), atribuită propozițiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. IO TEREN. Întrebuințat în mai multe discipline umaniste, cuvîntul teren desemnează situații sau spații empirice în care sînt adunate datele care constituie corpusul cercetărilor. Există, de aceea, discipline de teren, care se deosebesc de disciplinele speculative. Astfel, etnologia nu se poate concepe fără muncă de teren și această disciplină s-a constituit pe această bază, dezvoltînd metode de observare prin care cercetătorii ajung
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
efectueze anumite activități: alegerea locului celui mai reprezentativ pentru problemele urmărite, convingerea actorilor vizați, explicarea sensului prezenței lui, obținerea autorizațiilor cînd cercetătorul de află într-o zonă privată, stabilirea metodelor de culegere a datelor și de conservare a lor. V. corpus. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TERMEN. Termenul este elementul fundamental al unei terminologii, fiind o desemnare compusă din unul sau mai multe cuvinte, care formează, în general, unități terminologice, alcătuite din combinații de litere, cifre și pictograme, din abrevieri, din coduri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discuție preliminară despre disjuncția text - nontext, pe de o parte, iar, pe de altă parte, trebuie admis că, în cazul comunicării orale, produsul enunțării constituie de asemenea un text (text-discurs), înregistrat și transcris în vederea unui tratament analitic adecvat (texte dialectale, corpusuri de limbă vorbită). În sens larg, textul este un cuvînt, o propoziție, o poezie, un roman, o piesă de teatru, un anunț, un articol științific etc. Mai mult, se apreciază că și limbajele non-verbale sînt concretizabile în texte filmice, muzicale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o respinge pe cea adversă), 4) tipul narativ (care reprezintă înlănțuirea temporală și logică a unor acțiuni și ierarhizează rolul protagoniștilor). Tendința științifică (și didactică) de a clasifica textele își are începutul în opera lui Aristotel, iar studiile contemporane ale corpusurilor obișnuite arată că subiecții vorbitori califică într-o manieră mai mult sau mai puțin precisă discursurile pe care le produc și le recepționează, adesea în mod inconștient, dar uneori și în mod explicit (să vă spun o istorie; aici adaug
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vocabular este un sinonim al lui lexic, avînd semnificația "totalitate a cuvintelor unui stadiu al limbii naturale". Există însă și accepțiuni specifice pentru vocabular care vizează restrîngeri ale sferei de cuprindere, atunci cînd denumește un "ansamblu de cuvintre dintr-un corpus, dintr-un text, din opera unui autor etc." În acest caz, ansamblul cuvintelor de care dispune o persoană sau o colectivitate se poate diviza într-un vocabular activ, care este folosit curent în exprimare, și un vocabular pasiv, care este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991. Antohi, Sorin, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, Editura Polirom, Iași, 1999. Ardeleanu, Sanda-Maria, Repere în dinamica studiilor pe text, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995. Ardeleanu, Sanda-Maria, Perspectives discursives: concepts et corpus, Casa Editoriala Demiurg, Iași, 2007. Asan, Finuța, Ciobanu, Fulvia, Cuvinte compuse și grupurile sintactice stabile, în Studii și materiale privitoare la foamarea cuvintelor în limba română, vol. al VI-lea, Editura Academiei, București, pp. 235-253. Authier-Revuz, Jacqueline, Hétérogénéité(s) énonciative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Language of Fiction, Routledge & Kegan Paul, Boston, 1982. Barthes, Roland, Nouveaux essais critiques, Éditions du Seuil, Paris, 1972. Barthes, Roland, Le plaisir du texte, Éditions du Seuil, Paris, 1973. Bartsch, Sabine, Structural and Functional Properties of Collocations in English. A Corpus Study of Lexical and Pragmatic Constraints on Lexical Cooccurrence, Narr, Tübingen, 2004. Bavelas, Janest Beavin, Gestures as Part of Speech: Methodological Implications, în "Research on Language and Social Interaction", 27 (3), 1994, pp. 201-221. Béjoint, H., Thoiron, Ph., Le sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Real is Real? Communication, Disinformation, Confusion, Random House, New York, 1976. Wiener, Norbert, Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine, MIT Press, 1948. Widdoson, H. G., Discourse Analysis, Oxford University Press, Oxford, 2007. Williams, Geoffrey, La Linguistique de corpus, PUR, Rennes, 2005. Windisch, Uli, Le K.-O. Verbal. La communication conflictuelle, L'âge d'homme, Lausanne, 1986. Wooffitt, Robin, Conversation Analysis and Discourse Analysis: A Comparative and Critical Introduction, Thousand Oaks, London, 2005. Zafiu, Rodica, Diversitatea stilistică în româna
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1984). Catherine DÉTRIE, profesoară la Universitatea Paul Valéry - Montpellier III, specialistă în analiza discursului. Principalele teme abordate includ interacțiunea, subiectivitatea în limbaj, coenunțarea, termenii de adresare. Un loc important atribuie investigării oralității, bazate pe analiza de corpus. Lucrări de referință: De la non-personne à la personne: l'apostrophe nominale, CNRS Éditions, Paris, 2006; Du sens dans le processus métaphorique, Champion, Paris, 2001. Lucrări în colaborare: (în colab. cu B. Verine) L'actualisation de l'intersubjectivité en discours, Éditions
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în proza românească. Elemente de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, All, București, 2003. Gheorghe IVĂNESCU (1912-1987), profesor la Universitatea "Al. I Cuza"din Iași, la Universitatea din Timișoara și la Universitatea din Craiova, lingvist și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
LABOV (n. 1927), profesor la Universitatea din Pennsylvania, specialist în sociolingvistică și dialectologie, întemeietorul direcției moderne în sociolingvistică, prin subiecte orientate spre investigarea cantitativă a variantelor orale. Unele studii ale sale au contribuit și la ameliorarea metodologiei în analiza de corpus. Lucrări notabile: The Social Stratification of English in New York City Department Stores, Center for Applied Linguistics, Washington, D. C., 1966; The Study of Nonstandard English, National Council of Teachers of English, Washington, D. C., 1969; The Study of Non-Standard English
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dictionnaire français, Larousse, Paris, 1968; Le Vocabulaire et la Société Médiévale, Didier, Paris, 1983. Charles F. MEYER, profesor de ligvistică aplicată la University of Massachusetts, din Boston. Lucrări de referință: Apposition in Contemporary English, Cambridge University Press, Cambridge, 1992; English Corpus Linguistics. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2002; Introducing English Linguistics, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. John Stuart MILL (1806-1873), filozof și economist britanic, gînditor liberal cu contribuții la dezvoltarea utilitarismului. Lucrarea sa On Liberty, din 1859, este una dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sémantique et recherches cognitives, PUF, Paris, 1991; Herméneutique : textes, sciences, PUF, Paris, 1998; Arts et sciences du texte, PUF, Paris, 2001; Ulysse à Auschwitz. Primo Levi, le survivant, Cerf, col. "Passages", Paris, 2005; La mesure et le grain. Sémantique de corpus, Champion, col. "Lettres numériques", Paris, 2011; Apprendre pour transmettre. L'éducation contre l'idéologie managériale, PUF, Paris, 2013. Anne REBOUL (n. 1956), specialistă în pragmatică, cercetătoare în cadrul CNRS, preocupată de relația dintre minte și discurs, promotoare a teoriilor cognitiviste. Lucrări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Syntax. A Theory of Parallel Grammatical Representations, University of Chicago Press, Chicago, 1991; A Grammar of Kalaallisut (West Greenlandic Inuttut), Lincom Europa, Munich, 2003. André SALEM, profesor la Universitatea Paris 3 - Sorbonne, specialist în statistica textuală și în lingvistica de corpus, director al comitetului de redacție la revista electronică "Lexicometrica". Lucrări de referință: (în colab. cu Salem, A.) Analyse statistique des données textuelles, Dunod-Bordas, Paris, 1988; (în colab. cu Lebart, Ludovic) Statistique textuelle, Dunod, Paris, 1994. Anne SANCIER, profesoară la Universitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au trecut la filtrarea materialului, ca apoi să se oprească strict la structurile primare. Totuși, chiar și acele modele - cum se va vedea la Propp - sînt în cel mai bun caz specifice genului, și în cel mai rău caz specifice corpusului dat. Să vedem consecințele observației că anumite modele identificate sînt valabile pentru un anumit gen sau, mai restrîns, că ele acoperă numai colecția de narațiuni analizate efectiv. 2.2. Morfologia basmului rusesc Punctul de plecare al celebrului studiu al lui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
urma direct unei mișcări anterioare, dar putem întîlni și o împletire între ele prin oprirea dezvoltării începute și intercalarea unei noi mișcări. (Propp, 1970:94; ed.rom.) Nu voi insista asupra modului în care Propp aplică această morfologie basmelor din corpusul său, întrucît scopul meu principal este de a contura ceea ce el înțelege prin „funcție”, „rol” și „mișcare”, pentru a putea identifica elemente similare în alte povești. Iar faptul uimitor este că narațiuni destul de îndepărtate de basmul rusesc se pretează ușor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nu sînt sunetele, cuvintele ș.a.m.d. Este mai greu de văzut sau de insistat că ar exista o graniță clară între grupurile distincte de basme acoperite de analiza proppiană - deși granița aceasta era destul de clară pentru însuși Propp, de vreme ce corpusul său de povești era destul de restrîns: doar cele 115 de texte. Și, de asemenea, am putea întreba de ce treizeci și unu de funcții? De ce nu 30 sau 32? Deoarece, răspunde implicit Propp, doar 31 de funcții sînt necesare - pentru corpusul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
corpusul său de povești era destul de restrîns: doar cele 115 de texte. Și, de asemenea, am putea întreba de ce treizeci și unu de funcții? De ce nu 30 sau 32? Deoarece, răspunde implicit Propp, doar 31 de funcții sînt necesare - pentru corpusul respectiv. Dar care sînt motivele acestei „necesități”, am putea întreba noi în continuare. Cele 31 de funcții identificate (fără vreo duplicare sau îmbinare nejustificată a tipurilor) sînt considerate, în mare parte intuitiv, drept singurele funcții necesare pentru identificarea structurii esențiale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ale cortexului cerebral la oameni, maimuțe și diferite specii, în anul 1909. A descris tipurile de celule corticale și sistemul de organizare laminară a cortexului mamiferelor. 11 William P. van Wagenen și Yorke Herren, neurochirurgi interesați de funcțiile corpului calos (corpus callosum), structura care leagă cele două emisfere, transferând informația de la una la alta. Efectul secționării acestei structuri în vindecarea epilepsiei devenise cert și a fost adoptat ca soluție terapeutică la începutul secolului XX. Acest efect terapeutic a incitat o serie
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
I (1921), pp. l-29. 2. F. C. Green, Minuet, Londra, 1935. 3. Hans Naumann, Primitive Gemeinschaftskultur, Jena, 1921. 4. Cu totul străine de studiul lui Shakespeare sunt variantele istoriei lui Hamlet strânse din lumea întreagă și publicate de Schick în Corpus Hamleticum, cinci volume, Berlin, 1912-38. 5. Această afirmație este valabilă pentru opera lui Aleksandr Veselovski, scrisă în deceniul al optulea al secolului al XIX-lea; studiul publicat ulterior de J. Polivka cu privire la basmele rusești; precum și scrierile lui Gerhard Gesemann privind
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de Crnjanski este Migrațiile, o serie de alte texte stabilesc, deopotrivă, punctele centrale ale unui imaginar dominat de o perpetuă criză identitară. Lirica Itakăi, Jurnal despre Čarnojević și Stražilovo* sunt repere esențiale în modernitatea literară sârbă și reunesc deopotrivă un corpus remarcabil de teme radicale ale literaturii central- europene - străinul și rătăcitorul, soldatul și omul fără însușiri, lirismul melancolic și ironia, în plan secund persistând refuzul viziunii tradiționale asupra relației dintre individ și istorie. Jurnal despre Čarnojević a apărut în 1921
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
moțiunii depusă astăzi (Realitatea TV, 2009) c. în urma unei acțiuni desfășurată de agenții FBI (Antena 1, 2008) Dezacordul în caz este influențat de următorii factori (cf. Gruiță, 1981: 120-128): (i) adjectivul este de tip participial, nu propriu-zis (observație întărită de corpusul de emisiuni monitorizate); (ii) adjectivul este izolat; (iii) între adjectiv și substantiv intervin alte elemente ale grupului nominal. Pe baza datelor cantitative din monitorizările posturilor de radio și televiziune, se poate afirma că dezacordul în caz al adjectivelor participiale are
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
procesare a mesajului, a registrului oral spontan. Am inclus în acest capitol tipurile mai frecvente de acord întâlnite în fișele de monitorizare, care vin în completarea observațiilor făcute în primele opt capitole. Aceste fișe de monitorizare nu se substituie unui corpus, dar se pot face niște observații cantitative sau de frecvență pe marginea lor. Acest capitol nu epuizează domeniul acordului în limba vorbită, care este foarte vast, ci doar completează informațiile oferite în celelalte capitole cu observații dintr-o zonă lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]