2,854 matches
-
smulgându-și inima”. Folosind regulamente de joc, textele de legi și de imagini societatea se referă la gesturi ale capului, ale brațelor, ale mâinilor, la o semnificație practică sau la o semnificația simbolică a sportivilor, semnificații marcate de reporteri și crainici, cu mare succes la publicul de astăzi. Axele gesturilor simbolice sportive sunt expresive, de comunicare non-verbală și de eficacitate, într-o elaborare de tip retoric special (gestul de salut, jurământ, rugăciune, de aclamație, de tristețe) sau de teatralitate. Gesturile sportive
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și Vest, studentul în Drept-Iași, românul mereu la datorie, structural blând, comunicativ, săritor în sprijinul aproapelui, cu o profundă educație creștin ortodoxă din familie, și-a oblojit rănile cu rugăciuni și poezii din detenție a martirilor poeți Radu Gyr, Nichifor Crainic, și din ale multor altor poeți, între care și ale bunului săi prieten de martiraj Pr. Tertulian Langa, transilvăneanul pe care, mai recent, l-a făcut cunoscut și la Iași prin publicarea volumului colectiv, Nebiruit de noapte (Ed. LIR, Iași
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-i caute „la route de l’éternel retour et la porte de l’entrée”..., ca să parafrazez atâți istorici ai religiilor care au făcut din nostalgia Paradisului un mit al ontologiei lumii iar martirul, filosoful și poetul de geniu Nichifor Crainic intitulându-și o carte de răsunet cu această sintagmă: “Nostalgia Paradisului”. Gheorghiță Savel simte cum durerile naționale nu i le micșorează pe cele personale, are momente când îl copleșesc chiar după ce a dezvăluit ororile prin care a trecut, depunând mărturie
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-l, făcându-l să vadă mai departe, mai profund, mai uman fenomenele vieții, apropiindu-l astfel mai autentic de Divinitatea dătătoare de elan, ideal, vis, transcendență, viață. Îndumnezeirea, teandrizarea, nu e un concept iscodit de misticii creștini: Dionisie Areopagitul, Nichifor Crainic, etc., e perspectiva cu acces al fiecăuia de a face din modul divin de a trăi, stilul organic purificator, ziditor, suitor prin tot ceea ce simțim, gândim, înfăptuim. Devenirea noastră trebuie să aibă sens ascendent, transcendent. Prin și între cărți, intelectualul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
fereastră întotdeauna, scrie Papadima, asculta discret un tânăr gardian care făcea liceul la fără frecvență și nu l-a divulgat niciodată. Din textul “Ștefan Baciu”, aflăm că la 22 de ani (1931) Papadima începuse să publice poezii în Gândirea, Nichifor Crainic acceptându-l ca membru al grupării. Aici l-a găsit pe Ștefan Baciu “care avea doar 14 ani, era răsfățatul revistei” devenit ”tânăr rob fascinant al imaginației și imaginilor”...”păgân setos de viață și de poezia ei” și încheie cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
apropiat de el, tineri ca și oameni maturi, publicându-le studii în cele cinci volume de Cercetări literare apărute sub îngrijirea lui, obținându-le burse pentru specializare, invitându-i să alcătuiască ediții în memorabila colecție Clasicii români comentați. Martirizații Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici și V. Voiculescu ocupă un loc central în evocările lui Ovidiu Papadima. Directorul de la Gândirea îl promovase încă de elev în revistă, fiindu-i mentor și în continuare prieten. Papadima scrie: “comunismul a încercat să șteargă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Îndemnul, an IV, bucurându-se de aprecierile binevoitoare ale maeștrilor Lovinescu și Perpessicius. Citindu-și poeziile lui Lovinescu, criticul “m-a diagnosticat repede: să mă las de poezie și să-mi continui activitatea critică. “. La o primă întâlnire cu Nichifor Crainic, acesta i-a spus că numai cititorii îi pot da răspunsul la întrebarea dacă are talent. Papadima, persistent, “...i-am trimis prin poștă câteva poezii. Era în 1931 și aveam 22 de ani. Poeziile au apărut în Gândirea”, unde a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
acest dătător de pâine miilor de flămânzi din toate închisorile României. Când Amedeo Lăzărescu, neobosit traducător din engleză, el însuși fost deținut politic, pentru funcțiile superioare avute în Partidul Național Liberal, a spus că poezia lui Radu Gyr și Nichifor Crainic, pe lângă rugăciune, a fost pâinea osândiților de către comuniști, s-a spălat de toate eventualele păcate. Popularitatea poetului Radu Gyr astâmpără și o foame națională de cultură, numeroasele ediții ale poeziilro sale, după evenimentele din Dec. 1989, dovedesc această realitate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cele două războaie mondiale, preocupările magiștrilor de a forma discipoli (școală) precum și setea, voința, conștiința acestora de a-și ajunge formatorii = maeștrii și de a depăși cota prezentului spre culmi europene, ideale, universale. M-am personalități: oprit predilect asupra Nichifor Crainic, Radu acelor Gyr, mari Ion Petrovici, Vasile Voiculescu, creatori complecși de cultură, filosofi și poeți, care au trecut prin infernul penitenciar comunist, cu mulți, foarte mulți ani de iad, pe autor Dumnezeu ocrotindu-l să beneficieze doar de câțiva ani
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
când doamna Papadima i-a telefonat și autorul evocărilor ar fi împlinit, peste o lună, 87 ani. Pan M. Vizirescu 1 și Ovidiu Papadima s-au cunoscut, au lucrat și s-au afirmat la Gândirea - “revista de sub conducerea lui Nichifor Crainic, cu o orientare doctrinară în valorificarea spiritualității românești”. În acest Institut al culturii noastre, publicau personalități culturale de seamă: prozatori și poeți, romancieri, critici literari, filosofi... Papadima a debutat cu poezii, ca mai toți criticii. Calitatea textelor era condiția de la
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
o orientare doctrinară în valorificarea spiritualității românești”. În acest Institut al culturii noastre, publicau personalități culturale de seamă: prozatori și poeți, romancieri, critici literari, filosofi... Papadima a debutat cu poezii, ca mai toți criticii. Calitatea textelor era condiția de la care Crainic nu se abătea și se bucura enorm când descoperea un talent ca și Titu Maiorescu “îl lua de colaborator. Papadima a intrat cu drepturi depline de a judeca operele scriitorilor și a emite verdictul”, totdeauna chibzuit, obiectiv. “Tânărul critic avea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
personalitate ca Dvs.” (vz Mărturiile lui Andrei - Iustin Hossu), scrisoare de care Cioran era mândru, „ îl aprecia absolut pe Căpitan” (cf. La moartea lui Cioran, în Cuvântul Românesc, Sept. 1995); Gheorghe Costandache, general, martor în procesul Căpitanului, simpatizant legionar, Nichifor Crainic(Ion Dobre) filosof, poet, eseist, prof. universitar, condamnat în 1945 la muncă silnică pe viață, în contumacie, mai apoi, prins și deținut politic cu grei ani de temniță, la Aiud; Nicolae Crevedia, poet și publicist, Dona Nicolae, general; Mircea Eliade
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
fie, vorba lui nenea Iancu, “trecute fix”. Ce bine că am deschis după ce se dăduse ora exactă! Așa că, neștiind cât e ceasul, nu intru-n panică, nu-mi fac gânduri negre, lucrurile curg de la sine. Panta Rei! Vocea somnoroasă a crainicului anunță fel de fel de evenimente: atentate, răpiri, avioane doborâte, schimburi de focuri la granița dintre... și ..., declarații belicoase, apeluri la pace... Apoi, alte ciocniri, trafic de stupefiante, scufundări de vase-n larg... Însă, nu știu de ce, toate grozăviile acestea
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
toate grozăviile acestea nu par a fi lucrări reale ci, mai degrabă, tot atâtea fragmente de basm sau imagini de vis, scene dintr-un film despre care n-ai nici o îndoială că-s trucate. Să fie, oare, numai meritul sărmanului crainic? Cine mai știe?! Mi se pare, însă că, în clipa asta bietul om ar fi dorit să se afle altundeva, să facă altceva, poate, chiar, să doarmă. Gata, știrile s-au isprăvit. Același glas plictisit îi invită pe auditori să
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
auditori să asculte muzică populară. “Mai întâi, o melodie de joc din Bihor”, “Vă oferim, acum, o sârbă oltenească”, “Ascultați, în continuare, o horă de concert”... După care urmează alte și alte melodii, pe care nu le mai anunță nimeni. Crainicul fumează, probabil, o țigară, își face o cafea sau, pur și simplu, doarme. ... “Gugulan cu car cu mere Și cu frumoasă muiere Tu vinzi mere, tu vinzi pere, Dar nu-ți vinzi și-a ta muiere?”... Pe urmă, “Sârba în
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
eu la N, e clar? Ai început cu prezentările, dar n-ai terminat. Noi, stimată doamnă, adică eu și cu soțul dumneavoastră plus un alt coleg, tot economist și el, acum la Târgoviște, îl cheamă Nelu Ivănescu, eram echipa de crainici prezentatori ai postului de radio Estudiantina” “I-auzi, nu mi-ai spus niciodată, bărbate, că ai fost și crainic.” “Ba da, ți-am vorbit de stația de radio a complexului nostru studențesc” Da, stimată doamnă, și acolo, soțul dumneavoastră făcea
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cu soțul dumneavoastră plus un alt coleg, tot economist și el, acum la Târgoviște, îl cheamă Nelu Ivănescu, eram echipa de crainici prezentatori ai postului de radio Estudiantina” “I-auzi, nu mi-ai spus niciodată, bărbate, că ai fost și crainic.” “Ba da, ți-am vorbit de stația de radio a complexului nostru studențesc” Da, stimată doamnă, și acolo, soțul dumneavoastră făcea de toate: emisiuni de versuri, concursuri de poezie pe rime date, comentarii hazlii ale etapei fotbalistice... Mai era, la
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
vreme la aeroport pentru cursa de New York. Eu, mai gură cască, mă trezesc abia cu o jumătate de oră înainte de plecarea avionului. Cu chiu cu vai ajung la Heathrow când mai era doar un sfert de oră până la decolarea avionului. Crainicii aeroportului tocmai anunțau ceva, din care eu nu înțelegeam decât New York. Mă adresez, atunci, cuiva din personal, care stătea la una din porți, și-l întreb: Parlez-vous francais? No, I don’t, face englezul meu. Sprechen Sie Deutsch? No
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nesfârșite. Din Câmpiile Centrale, New Yorkul se vedea ca un fulg negru la orizontul cel mai îndepărtat. Armata păzea podul Golden Gate. În bolurile de zahăr ale populației începuse să apară antraxul. Apoi începuseră să cadă bombe în Afganistan. Un crainic din Omaha declarase: A sosit clipa răzbunării și de-a lungul râului se auzise un murmur aspru și unanim de aprobare. Rupp o numea „pur și simplu autoapărare“. Se grăbea să explice adesea că America nu-și permitea să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
faptă-i un exemplu; de pe al vieții mele pod mă uit în apă și-o contemplu. Oglinzi topite în lumini încercuind pe alocuri nori iar printre flori atâția spini și-o noapte lungă, fără zori... Zile și nopți, cum scrie Crainic, lumini și umbre, cum spun alții; cât e de trainic acest tainic verde al brazilor înalții... Coboară cerul să ne scape cu-adâncul lui greu de nțeles; naiadele, ce ies din ape țes vulturi, cerbi și visuri țes. E-o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
lui Dum-nezeu, nu poate fi făcută în orice fel, ci numai după criterii pe care le impune Cuvântul însuși. Totuși, a evangheliza în spirit de slujire înseamnă: a evangheliza în umilința aceluia care nu este stăpânul Cuvântului, dar mesagerul și crainicul său; a evangheliza în fidelitate, pentru că este ceea ce se cere de la slujitor (cfr. 1Cor 4,2); a evangheliza în ascultare, ducându-se cu promptitudine acolo unde Cuvântul îl trimite; a evangheliza cu bucurie, pentru că Domnul poate fi slujit numai cu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Creației Studențești responsabili politici de la cece al uasecere, cum vorbeau tinerește despre conducătorul țării noastre, puțin altfel vorbeau decât, spre exemplu, tovarășa sau tovarășul X sau Z, alte sintagme foloseau, diferite de cele pe care le enunța cu acute moi crainicul Popescu-nu-mai-știu-cum care, ca la liturghie, le zicea pe cele ce trebuiau zise. Prin urmare ai noștri responsabili uasecere cu anume inflexiuni tinerești ziceau ce ziceau, cu anume înțelegere pentru ceea ce înseamnă să fii tânăr-dar-totuși-responsabil. Stăteam în calitate de student aspirant la glorie
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
să vă beți cafeaua mai întîi? — Nu, spuse Lanark, și mulțumi morocănosului, pornind apoi după Fata Roșie prin mulțime. Weems și Monboddo încă dădeau mîna cu cei strînși lîngă ușă, deși coada se rărise. în timp ce Lanark trecu pe lîngă ei, crainicul spunea: — Președintele Fu din Xanadu. Proto-presbiterul Griffith-Powys din Ynyswitrin. Premierul Multan din Zimbabwe. Fata Roșie îl conduse pe un coridor exterior, pînă ajunseră la un panou alb, fără balamale sau mîner. — E o ușă. Intrați, zise fata. — Dumneavoastră nu veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o fi fost, cu tatăl ei s-a Întâmplat exact invers. La Început a fost absența cuvântului, Înainte de existență. A fost odată ca niciodată. Demult, tare demult, Într-o țară nu foarte-ndepărtată, pe când sita trecea prin pai, măgarul era crainicul orașului, iar cămila bărbierul... pe când eram mai bătrân decât tata și Îi Împingeam leagănul când Îl auzeam plângând... când lumea era cu susul În jos, iar timpul era o roată care se Învârtea iarăși și iarăși, astfel Încât viitorul era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vieții. Iar mama Îmi distrăgea atenția Întinzîndu-mi o farfurie: „Mănîncă, François, e carne de pui!“. Am izbutit să-l epatez pe Jacques Tati amintindu-i că la sfîrșitul Vacanței domnului Hulot, În secvența balului, se aude În spatele muzicii vocea unui crainic provenind de la un post de radio rămas deschis Într-un ungher. Știam pe de rost fraza rostită de acesta, Îl puteam imita, cu debitul și vocea lui nazală. Lui Tati nu-i venea să creadă. A fost pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]