4,796 matches
-
independent de mediu, ci și că, mai mult, aceasta avea un rol activ În schimbările genetice pe termen lung41. Până În anul 1918, ideile lamarckiene pierduseră deja adeziunea multor eugeniști, mai ales din Germania și Anglia, În parte din cauza Îndoielilor cu privire la credibilitatea lor științifică și În parte pentru că lamarckienii erau percepuți ca reformatori de stânga care doreau să Împovăreze statul cu mai multe responsabilități față de pătura săracă, „degenerată”, a orașelor 42. Totuși, lamarckismul și-a menținut susținerea În Franța și, Într-o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai multe responsabilități față de pătura săracă, „degenerată”, a orașelor 42. Totuși, lamarckismul și-a menținut susținerea În Franța și, Într-o mai mică măsură, În Anglia pe tot parcursul perioadei interbelice 43. Conflictul dintre lamarckieni și mendelieni se derula dincolo de credibilitatea științifică a argumentelor acestora. Mai mulți istorici ai eugeniei au arătat felul În care această controversă a devenit contextul În care au fost aduse În discuție diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru a i se permite să guverneze; aici [în Franța, n. tr.], i-a ținut cu dinții până la capăt de imunitatea fiscală pentru a se consola, neplătind impozite, că a pierdut guvernarea (Tocqueville, 1856, pp. 159-160). Tocqueville conchide că pierderea credibilității de către nobilimea franceză ca elită purtătoare a unei anumite forme de excelență a fost cea care a contribuit la angajarea țării pe calea schimbărilor sociale printr-o revoluție violentă, decât printr-o evoluție treptată. Așadar, caracteristicile care fundamentează pretenția la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Astfel, monolitismul aparent era menținut prin adeziunea formală la ideologia de stat (Coenen-Hunther, 2000, pp. 136-137). A rezultat din ea teoria troțkistă a apariției unei noi clase cu caracter birocratic. Cu toate acestea, când „formula politică” sovietică și-a pierdut credibilitatea, s-au profilat trei segmente ale elitei conducătoare, strâns legate una de alta, dar totuși distincte: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, KGB și complexul militaroindustrial (Albats, 1995, pp. 261-262). În martie 1990, atunci când a fost abrogat articolul 6 din Constituția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
angajat țările respective este marcat de evenimentul simbolic al căderii zidului Berlinului în 1989, amorsa poate fi considerată Perestroika sovietică începută în 1985. „Formula politică” sovietică, înglobând un ansamblu de prescripții ideologice relative la organizarea vieții economice, își pierduse definitiv credibilitatea. Mai înainte, perioada Brejnev, calificată ulterior ca „perioadă de stagnare”, cuprinsă între 1966 și 1982, a fost caracterizată nu numai prin epuizare economică, ci și printr-o politică deliberată de „stabilitate a cadrelor”, ce a permis unei generații de conducători
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
iar concluziile nu pot fi extinsem, prin inferență, la populații mai largi sau din arii geografice diferite. Consecința imediată constă în faptul că efectele proiectului pot fi mai greu decelate de influența altor factori prin utilizarea metodelor calitative. Validitatea și credibilitatea datelor au un cu totul alt regim decât în cazul datelor cantitative. În acest caz, abilitățile metodologice și experiența cercetătorului au o influență asupra calității acestora. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că informația produsă de m. c
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor răspunsuri cât mai precise: răspunsurile sunt măsurate numeric pentru determinarea răspunsului median și a gradului de convergență a estimărilor în cadrul grupului (pentru cele mai folosite măsuri, mediana, iar pentru gradul de consens, abaterea intercvartilă). Cu toate acestea, validitatea și credibilitatea rezultatelor sunt subiecte îndelung discutate, având în vedere că metoda se bazează pe opiniile, credințele, așteptările participanților la studiu, estimările făcute de aceștia fiind supuse subiectivității. Un alt dezavantaj major al metodei este dat de faptul că păstrarea interesului experților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la etapa a treia, imperialismul financiar. Conform acestui model, mecanismele schimbărilor moderne sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolul al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Credibilitatea evaluărilor sale a fost sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I. Brezoianu, C. Băicoianu. Plecând de la statisticile întocmite de aceștia, Șt. Zeletin prezintă un tablou foarte convingător al schimbărilor structurale produse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capital și reducerea presiunii asupra bugetului public, sprijinirea dezvoltării tehnologiilor, reducerea corupției, împărțirea riscului și a costurilor, accesul la fondurile companiilor, utilizarea expertizei manageriale private, creșterea calității serviciilor. Obiectivele sectorului privat pot fi: realizarea unui profit acceptabil; capitalul de imagine, credibilitate, prestigiu; dezvoltarea și diversificarea activității pe piețe noi. În urma inițierii unui p. p.- privat se pot obține beneficii atât de către administrația publică, cât și de către partenerul din sectorul privat. Aceste beneficii potențiale ale sectorului public cuprind: - reducerea costurilor - pentru sectorul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care sunt supuși cetățenii noilor democrații în deceniile de tranziție (lipsa resurselor materiale și fizice sau restrângerea rețelelor de legături „slabe”) la caracterul exogen al asociațiilor voluntare și al ONG-urilor, care rămân printre aranjamentele instituționale cu cea mai scăzută credibilitate în țări precum România, sau la ostilitatea structurilor guvernamentale față de orice partener autonom. Rezultatele de cercetare din România demonstrează o relație fără echivoc între participare și dezvoltare atât la nivel individual, cât și colectiv. Excluziunea socială înseamnă și o retragere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fază, se înregistrează schimbări vizibile în punctul de intervenție. În faza a doua, adesea, apare dezamăgirea: schimbarea se difuzează tot mai limitat, rezistența la schimbare crescând rapid. Schimbările preconizate nu sunt atinse. Neproducerea schimbării așteptate are un efect invers: scade credibilitatea intervenției inițiale. Scăderea eficienței intervenției, accentuată de faptul că se insistă într-un singur punct, demotivează acțiunea, putând avea ca efect abandonul proiectului. Continuitatea intervenției este esențială, dar nu neapărat în același punct. Succesul intervenției este probabil nu datorită insistenței
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să-l evite) și a costurilor pe care le implicau respectivul angajament. Această perspectivă este treptat aprofundată de eșecul Statelor Unite în Vietnam, război a cărui pierdere i-a costat pe americani o proporție considerabilă din capitalul lor de imagine, din credibilitate și prestigiu internațional. Situația a produs o schimbare fundamentală în politica externă americană față de URSS și față de întregul sistem în ansamblul său. Accentul politicii externe americane cădea acum tocmai pe interesul național, pe fondul unei nevoi de eliberare de sub presiunile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în care au loc interacțiunile, creând instituții și regimuri internaționale. În viziunea neoliberalilor, instituțiile și regimurile internaționale reprezintă factori independenți care facilitează cooperarea, reducând incertitudinea, sporind informația disponibilă în contextul respectivului set de interacțiuni internaționale, stabilind și confirmând reputații de credibilitate ale actorilor participanți. Statele vor aloca resurse și vor da dovadă de loialitate față de normele promovate de instituții, atât timp cât acestea le vor servi interesele. În timp însă, apreciază neoliberalii, instituțiile internaționale pot modela percepțiile liderilor politici în ceea ce privește interesele naționale, facilitând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și amenințările determină și politica statului respectiv, precum și comportamentul său în arena internațională. Latura subiectivă a abordării problematicii securității unui stat face ca modul în care un decident primește informațiile (de multe ori incomplete) le analizează, le acordă sau nu credibilitate, ori anticipează, mai mult sau mai puțin corect, reacțiile altor actori să determine gestionarea unei crize - o situație în care o amenințare se acutizează, putând trece într-un timp foarte scurt din sfera posibilului în cea a faptelor. Consecințele unor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extins și la nivelul comunităților locale, administrațiilor publice care, lipsite de fonduri proprii, pot lansa un proiect de emisiuni de obligațiuni prin intermediul pieței financiare. Când o întreprindere apelează la capital străin i se recomandă să țină seama de: viabilitatea și credibilitatea propriei firme; argumentarea proiectului de dezvoltare, folosind pentru fundamentare analiza cost-beneficiu, analiza ciclului de viață al produselor, tehnologiilor, evoluțiile posibile ale pieței, scenarii de evoluție probabilă; alegerea celei mai potrivite forme de atragere de capital care să prezinte cele mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de lucru și prototipuri uniforme și valide, astfel încât evaluatorii trebuie să cunoască ce semnifică o persoană performantă și să poată definii în mod clar ce este o performanță bună, medie și nesatisfăcătoare (Pitariu, 2000). O altă posibilitate de îmbunătățire a credibilității evaluării o reprezintă folosirea mai multor evaluatori. Multe scheme de evaluare presupun, pe lângă evaluarea superiorului, auto-evaluarea și folosesc aceste evaluări ca bază pentru interviul de evaluare. Dacă auto-evaluarea este sau nu o metodă credibilă este, însă, discutabil. Pe de o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
voit, acest fenomen fiind specific luptei pentru putere din cadrul organizațiilor. Acceptarea informației ca fiind adevărată este o condiție a comunicării organizaționale eficiente, deci neacceptarea ei poate fi considerată o barieră. Acceptarea este influențată de un set de factori care sporesc credibilitatea persoanei care comunică (experiența profesională, onestitatea, charisma) și de caracterul defensiv al mesajului (Bogathy, 1999). Marguis și Huston (1999) enumeră următoarele bariere ale comunicării organizaționale: Distanța fizică / spațială a locurilor de muncă din cadrul organizației - duce la scăderea numărului de contacte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
bine intențiile de vot. Categoriile de variabile utilizate frecvent de aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
două personaje absolut arheologice. Un conducător ca el este astăzi de neconceput nu doar din cauză că tot ce spune este nul și irațional, din pricina vidului logic din spatele cuvintelor sale, ci și pentru faptul că nu ar găsi absolut deloc spațiu și credibilitate în lumea modernă. Televiziunea ar fi suficientă pentru a-l zădărnici, pentru a-l distruge politic. Tehnicile acelui conducător mergeau pe o scenă, într-o adunare, în fața mulțimilor „imense”, dar nu ar funcționa deloc pe ecran. Nu e o simplă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să fie incluși subordonați ai acelor manageri. Ne așteptăm astfel ca, la întoarcerea în grupul de muncă același mesaj de schimbare comportamentală să fie emis în mod congruent de două surse cu un repertoriu comun, dar diferite în ceea ce privește poziția ierarhică, credibilitatea, complexitatea, accesibilitatea, gradul de interiorizare a nevoilor grupului de muncă, atașamentul față de scopurile organizației etc. Designul experimental. Testarea ipotezei lansate și obiectivele aplicative propuse au impus apelul la metoda experimentului, în varianta experimentului natural. Am utilizat un plan experimental bifactorial
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor, rezultat explicabil dacă ne gândim că în retenție un rol important este jucat de o multitudine de factori (datorită credibilității mai scăzute a sursei, modificării complexității mesajului, decalajului ierarhic dintre cele două posturi etc.). În final, în antrenarea competențelor manageriale ca parte a culturii grupului de muncă este mai bine să se pornească de la niveluri ierarhice superioare spre cele de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
muncii, terenul fiind anterior pregătit de sesizarea și recunoașterea altor fenomene de gen, precum discriminarea și hărțuirea sexuală sau rasială, care sunt astăzi unanim recunoscute și condamnate și care au dărâmat barierele agresiunii subtile, ale stigmatului victimelor, și au crescut credibilitatea dovezilor subiective. Un al doilea factor care a determinat scrierea acestui articol a constat în oportunitatea de a investiga acest fenomen într-o mare companie multinațională care activează în România, care a îmbrățișat această idee, a susținut această inițiativă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu un principiu corespunzător și cu o ilustrare din domeniul negocierilor internaționale pentru dezarmare. Primele trei etape promovează o comunicare adecvată între grupuri cu scopul stabilirii „regulilor jocului”, urătoarele trei etape se referă la creșterea încrederii ca efect al sporirii credibilității și onestității din răspunsurile fiecărui grup. Autorul afirmă că aceste trei faze sunt foarte importante pentru depășirea scepticismului oponenților. Ultimele patru etape sunt necesare numai în cadrul conflictelor acute, în care ruptura de relații dintre grupuri prezintă un pericol pentru membrii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
patronatului să se îndrepte către îmbunătățirea legislației privind funcționarea organizațiilor membre, o implicare mai activă în Consiliul Economic și Social, în negocierile colective, în activitățile internaționale, în educarea și formarea profesională a membrilor, devenind vocea unică a patronilor, sporindu-le credibilitatea și impactul în fața sindicatelor și a autorităților publice. Sindicatele au renăscut după decembrie 1989, constituind astăzi partenerul social cel mai bine organizat și dezvoltat. Așa cum se precizează în Codul Muncii, sindicatele „sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care rămân relativ invariabile de-a lungul timpului și al contextelor sociale de viață traversate de acestea. Atunci când în mod cronic cercetarea empirică nu a reușit să confirme această asumpție fundamentală, știința personalității a intrat într-o adevărată criză de credibilitate (Bem, 1972), care ulterior a rămas înregistrată în literatura de specialitate sub numele de paradoxul consistenței. Ca atare, în loc să confirme intuiția adânc înrădăcinată în percepția comună asupra consistenței cross-situaționale a comportamentelor, cercetările empirice au dovedit că, dimpotrivă, variabilitatea cross-situațională devine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]