19,565 matches
-
consecință, aceste prevederi nu au relevanță în cauza dedusă controlului de constituționalitate. ... 27. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, sintagma „legătură cu soluționarea cauzei“ cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
Curtea a statuat asupra caracterului inadmisibil al excepției în cazurile în care s-a invocat neconstituționalitatea în altă etapă procesuală decât cea în care este incident textul legal criticat. În acest sens, Curtea a reținut că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
motivate de importanța sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, și anume votul creditorilor care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor. ... 31. În prezenta speță dedusă controlului, Curtea observă că autorii critică dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, întrucât, în opinia acestora, ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) în sensul că acestea nu întrunesc o parte din cerințele de calitate ale legii, respectiv claritatea
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea observă că, deși autorii excepției invocă în mod formal încălcarea acestor prevederi, în realitate aceștia nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
lege“. Prin urmare, nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. ... 50. Referindu-se la compatibilitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate, Curtea a reiterat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23), statul este
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
legii de către instanța de contencios constituțional. ... 20. Așa fiind, Curtea constată că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. ... 21. Abia în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una/unele
DECIZIA nr. 77 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271922]
-
excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. ... 21. Abia în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una/unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul
DECIZIA nr. 77 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271922]
-
Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, au formulat recurs pârâții Guvernul României și Comitetul Național pentru Situații de Urgență reprezentat de Departamentul pentru Situații de Urgență, precum și petentul Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală juridică, criticând hotărârea pentru nelegalitate. 3.1. Recurentul-pârât Guvernul României, prin cererea de recurs întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, iar în rejudecare respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
unor măsuri care să conducă la reducerea cifrei de infectări constituie „un scop legitim“ în sine, pe care autoritățile îl urmăresc în îndeplinirea obligației de a asigura dreptul la sănătate publică. S-a mai arătat că instanța de fond a criticat și justificat anularea în parte a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021 prin prisma faptului că nu s-au prezentat mijloace alternative de combatere a bolii încercate sau a unor eforturi naționale de descoperire a unui antiviral
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021 sunt temeinice și legale, necesare și oportune, adoptate pentru protejarea dreptului fundamental la sănătate al populației. ... 3.3. Recurentul-petent Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală juridică prin cererea de recurs a înțeles să critice sentința instanței de fond sub aspectul respingerii ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie, solicitând desființarea sentinței atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond. În motivarea cererii susține încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
la care incumbă în sarcina angajatorilor și efectuarea tuturor demersurilor legale corespunzătoare, respectiv plata contribuțiilor de asigurări sociale suplimentare, precum și declararea la instituțiile abilitate a existenței acestor condiții superioare de muncă. ... 22. Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul, criticând modul de interpretare a prevederilor art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, precum și argumentul primei instanțe potrivit căruia, nefiind plătite de către angajator contribuțiile suplimentare de asigurări sociale, pentru condițiile speciale de muncă, anterior datei intrării
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate prin Decizia nr. 360 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 13 august 2020, constatând constituționalitatea acestora. Curtea a reținut că Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 are ca obiect de reglementare cadrul juridic
DECIZIA nr. 107 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271994]
-
personalul instituțiilor de spectacole sau concerte poate încheia mai multe contracte individuale de muncă cu aceeași instituție de spectacole ori concerte sau cu alte instituții ori companii de spectacole sau concerte cu acordul prealabil al conducerii instituției. În consecință, textul criticat din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 nu instituie privilegii sau discriminări de natură a contraveni dispozițiilor art. 16 din Constituție. ... 19. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că textul de
DECIZIA nr. 107 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271994]
-
în săvârșirea faptei de care este acuzat, a poziției inculpatului în raport cu persoana vătămată și a distanței dintre aceștia, exprimată în centimetri sau metri, a datei și orei exacte, a descrierii mâinii folosite de inculpat, așa cum a fost criticat rechizitoriul în cursul procedurii de cameră preliminară. Pe de altă parte, chiar dacă printr-o excepție de neconstituționalitate s-ar impune standardul descrierii detaliate a acuzației, înțelesul și aplicarea acestuia constituie în final tot atributul exclusiv al instanței judecătorești de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
30 și 31). ... 22. În cazul nulităților absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure, neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia, pe când în cazul nulităților relative - potrivit art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în cauză - vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel care invocă această sancțiune și, chiar dovedită fiind, se va constata incidența nulității relative numai dacă vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Spre deosebire de Codul
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
fără a putea fi verificate în vreun fel sub aspectul veridicității acestora, și, pe de altă parte, chiar dacă ar fi reale, nu se poate ști, în lipsa unor elemente concrete, dacă respectivele inechități au fost determinate chiar de textele criticate pentru neconstituționalitate. ... 12. Referitor la neconstituționalitatea din perspectiva art. 53 alin. (2) din Constituție, reține că prin dispozițiile legale criticate nu s-a realizat o restrângere a dreptului la pensie, ci s-a reglementat modalitatea de recalculare a pensiilor de
DECIZIA nr. 86 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272022]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat
DECIZIA nr. 122 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271995]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, paragraful 52). ... 21. Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea reține că susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție este neîntemeiată, deoarece textul criticat din Legea nr. 119/1996 este suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat, legiuitorul având competența de a reglementa procedura înregistrării tardive a nașterii. Soluția legislativă referitoare la competența organului administrativ de a soluționa cererile de înregistrare tardivă
DECIZIA nr. 104 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272023]
-
și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorii excepției nu arată în ce mod normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Cu alte cuvinte, autorii excepției de neconstituționalitate nu evidențiază aspecte de
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Cu alte cuvinte, autorii excepției de neconstituționalitate nu evidențiază aspecte de natură să circumscrie critica de neconstituționalitate și nu formulează argumente care să facă posibilă compararea reală a normelor procesual penale criticate cu reperele constituționale și convenționale invocate. ... 18. În legătură cu acest aspect, instanța de control constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
30 și 31). ... 16. În cazul nulităților absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure, neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia, pe când în cazul nulităților relative - potrivit art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în cauză - vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel care invocă această sancțiune și, chiar dovedită fiind, se va constata incidența nulității relative numai dacă vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Spre deosebire de Codul
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Curtea reține, în final, că invocarea prevederilor art. 5 și 8 din Codul de procedură penală nu poate fi primită, deoarece, în exercitarea controlului a posteriori, Curtea Constituțională examinează dispozițiile de lege criticate prin raportare la principiile și drepturile fundamentale cuprinse în normele constituționale și convenționale sau alte instrumente juridice la care România este parte, iar nu prin raportare la alte reglementări din legislația internă. Așadar, examinarea constituționalității unui text de lege are
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
necesar să accepte această constatare care, practic, i se impune și împiedică un control real și efectiv, constituindu-se într-un veritabil fine de neprimire. ... 11. De asemenea, instanța judecătorească - autoare a excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 124 din Constituție, potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, câtă vreme, în speța de față, instanța trebuie să se supună dispozițiilor unui ordin emis de 2 miniștri. ... 12. În final, se susține
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
contestația formulată de autorul excepției în scopul anulării unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a reținut existența unui conflict de interese cu privire la persoana acestuia. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică prevederile art. 75 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 393/2004, susținându-se, în esență, că, în temeiul acestora, un consilier local este considerat a fi în conflict de interese chiar dacă a participat la adoptarea unui act normativ în
DECIZIA nr. 189 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272078]