1,631 matches
-
Întru, ca să puie în aplicație hrisovul, fără a îngădui pe Dumneaei Cocoana a pune dări neprevăzute în hrisov și fără de a se jigni nici drepturile proprietății mărginite în hrisov, căci Consiliul se lămurește din deosebitele cercetări că în adevăr Dumneaei Cucoana a obijduit pe locuitori contra hrisovului. 2. Locuitorii care, de la punerea în lucrare a Regulamentului organic, au lucrat pont, să lucreze și de acum înainte, însă nefiind drept ca dumneaei proprietărița să-i supuie și la darea târgului. Departamentul din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
două mari pisici După ce-au lins smântâna, slup-slup din farfurie, Și-aș spune-ncet, dă-mi mâna, și poate că mi-ai da-o, Cu sufletu-n ruină, ca-n vechi foiletoane În care-n moi fotolii leșină dulci cucoane Vărsând pe sâni ceșcuțe de lapte cu cacao. Ți-aș da de-oparte părul cu gura, de pe gât Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și confuză Afară plouă laic, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
săraca, cârpea, cosea, mătura, nu lăsa să se aștearnă praful pe mobilă de-un deșt... O vervă de zile mari. De Meleșcanu, fiul vitreg al lui Iliescu, de la Externe, care fuma trabuc și-și dădea cu odicolon, având succes la cucoane, se mai spusese că, la început, umbla cu fasoane de salon... Până ce, în timpul din urmă, procentajul său electoral scăzând vertiginos, omul își dădu în petic, ieși țoapa din el, ca la Slobozia și Caracal, după cum precizase poetul, făcându-i moderatorului
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
române, a cărei întemeietoare era. Cornelia Emilian, femeie cultivată, preocupată de aspectele sociale culturale a lansat liste de subscripție în toată țara pentru ajutorarea lui Eminescu, bolnav și lipsit, la ora aceea, de orice fel de mijloace materiale. Datorită acestei cucoane poetul a și fost trimis, două veri consecutive la băile Hall. Așadar, Cornelia Emilian și cei din anturajul său nutreau un interes real și manifestau o atitudine plină de solicitudine față de soarta lui Eminescu aflat la mare ananghie. Adică în
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
o noapte spre zori, 22 spre 23 sau 23 spre 24, nu știu exact, și tin minte că stăteam refugiați de bombardamente la o familie de ceangai maghiari, Mezey, care erau oameni simpli, unguri. Vocea gazdei mi-o aduc aminte. Cucoana, tanti Mezey țipa cât o ținea gura: “e pace!”. N-o să uit niciodată chestia asta. Părinții mei, tatăl creștin și mama evreică, fiind absolut conștienți de ce se întâmpla, ascultau amândoi Radio Londra. Fondul muzical al semnalului BBC - Simfonia Destinului -, țin
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
ochii câinilor de la stâni Mai inteligenți și de bună credință decât toată tagma ofițerilor români. 5 X 2006 Ceea ce ne lipsește Printre ciobanii de pe Istrița trăiesc ceva tehnicieni de garnizoană Trimiși cu schimbul de }ara însăși cu fumuri de mare cucoană Să-i păzească mașinile cu ghiulele teleghidate Când coșciugele zburătoare ale Migurilor Lenzer ară cu aburi peste sate De la apus la răsărit aruncate de catapultele romane de la Bobocul După calcule în bobi și măiestrii cu ghiocul. Acest spațiu aerian până
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o altă așezare neolitica a culturii Gumelnița, aflată la marginea de est a satului Dobreni, pe malul Șabărului; situl de la „Hotarul Cucoanei” (fostul sat Obedeni), cu așezări din perioada Latène și Evul Mediu Timpuriu (cultură Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
atâta grâu cu paie cu tot cât îi putea duce dumneata în spate și cu un băiat al dumitale ba încă mare nevoie am om bun parcă dumnezeu tea adus șapoi ce mii cere așa cu hurta ce să cer cucoane ia când țioi da grâul în girezi să am voie a lua numai atâta grâu cu paie cu tot cât oi putea duce în spate eu și cun băietan al meu iară boierul mai văzând și aceasta a încremenit cu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
funcțiile sociabilității, devenind un imens salon fără frontiere”. Amintirile lui Alecu Russo confirmă acest tablou: "„Copoul este teatrul unde tânărul debutează în lume, sentimental culcat într-o caleașcă, cu obișnuita țigară în vârful buzelor. Copoul mai este arena în care cucoanele noastre, mari și mici, tinere și bătrâne, urâte ori frumoase, se întrec în strălucirea toaletelor”". Un studiu socio-antropologic pilot efectuat în 2013 pentru municipalitate a constatat că în imaginația publicului modern parcul devenise un loc simbolic, ai cărui arbori seculari
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
și ca pe o soră, și ca pe o soție... Pe-atunci eram încă sentimental și aveam idealuri burgheze. Culmea fericirii o socoteam să ajung medic de plașă în județul meu, să iau de nevastă pe Mădălina, s-o fac cucoană să ne iubim, să avem copii și să trăim 70 de ani. Am stat de vorbă cu ea și m-a înțeles deși părea altfel copilăroasă. M-am învoit și cu mă-sa, cu femeia asta care a mai îndrăznit
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
peste podoabele bradului, cu gesturi măsurate, emoționante. Am adulmecat zvăpăiala, aroma iernii, urmărind cu interes ghidușul du-te-vino din fața magazinelor epuizate. Prin oraș bântuia prevestirea uriașei chindii. Nervii vitrinelor păreau încordați la maximum sub pâlpâirile sâcâitoare ale becurilor vopsite pentru ocazie. Cucoane estompate în blănuri forfotau gheboșate pe nenumăratele pârtii bătătorite de cheflii. Pachețele nerăbdătoare cădeau pe jos, se dădeau pe gheața deșirând panglicuțe, încurcându-se în picioarele cățeilor vagabonzi. Pe dupa colțuri bufneau petarde, pocnitori meșteșugite, sfârâiau cârnați. Din cauza importanței minunatei convenții
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
marele cutremur din 1802 turla de pe naos s-a crăpat de sus până jos. Edificiul s-a dărâmat complet în anul 1818, fiind necesară refacerea totală a bisericii. Biserica domnească din Vaslui a fost reconstruită în anul 1820 cu cheltuiala cucoanei Maria Cantacuzino, văduva marelui logofăt Costache Ghica. Lucrările de reconstrucție s-au făcut după planul inițial, fiind adăugate un pridvor și un turn clopotniță. Nu s-a mai reconstruit turla existentă anterior și pe care o menționase Paul de Alep
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
chirilice, având următorul cuprins: ""Acestŭ sf(â)ntŭ și d(u)mnezăescŭ lăcaș dintru început fiind zidit de răposatul întru fericirea domn Ștefan V.V. bătrănul și fiiul său Bogdan V.V. și după vremea răsăpindusă sau ziditŭ dinŭ nou de dumneaei cucoană Mariea Cantacuzini logofiteasa, soțiea răposatului marelui logofătŭ Costachi Ghica, cu toată cheltueala dumisale, spre vecinica lorŭ pomenirea la anii de la Hristossŭ 1820"". La partea superioară a inscripției se află stema familiei Cantacuzino. Biserica a fost reparată între anii 1889-1890 și
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți. Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a scoate careta cu
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți. Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a scoate careta cu cai din hlei. Enervată cucoana a blestemat de astăzi înainte locul acesta spunîndu-i Hlina. Mai apoi cei care s-au stabilit cu traiul aici i-au zis Hlina/Hlinaia. Pe 12 aprilie 1620, satul sub numele de „satul lui Costea Buceac” este pentru prima dată
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, teatru în care va rămâne până în 1967. Începând din anul 1968 este actor al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași până în anul 1992. Rolul său cel mai cunoscut este cel al logofatului Ioan din filmul "Cucoana Chirița" (1986), în regia lui Mircea Drăgan, film în care a jucat alături de mari nume ale filmului românesc ca Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Ileana Stana Ionescu, Jean Constantin, Ștefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Rodica Popescu Bitănescu, Adrian Păduraru, Iurie Darie
Dionisie Vitcu () [Corola-website/Science/305481_a_306810]
-
de potasiu și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
mai jucat piesa „Ștefan cel Mare” de Gh. Asaki și „Plumper” sau „Amestecătorul în toate” de I.F. Junger. Sala de spectacole era la Școala Domnească, unde încăpeau 40 de scaune. După zece ani, în iarna 1848-1849 mai mulți boieri și cucoane din Botoșani au jucat teatru pentru scopuri filantropice, adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În stagiunea 1857-1858, s-a înființat o trupă teatrală moldovenească în Botoșani, sub direcîia lui Costachi Bălăceanu și a pitarului Costachi Vasiliu. La
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
poarta sa trupul neînsuflețit al cerșetorului. El a revenit cu o precizare în "„Albina românească”" nr. 8 din 27 ianuarie 1844, p.32, în articolul "„Cine au înmormântat pe Lumânărică?"". El afirmă acolo că îngroparea cerșetorului a fost plătită de cucoana Marghioala (d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu. Aceasta era fiica medelnicerului Dumitru Beldiman și nepoata arhiereului Filaret Apamias. Alexandru Papadopol-Calimah aduce și alte precizări. Auzind clopotele de la Biserica Talpalari, arhiereul Filaret Beldiman "Apamias", locțiitorul de mitropolit al Moldovei, l-
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Se oprește de preferință asupra personalităților feminine, cărora le acordă un spațiu larg, îndeosebi în "Trecute vieți de doamne și domnițe" (I-III, 1932-1939), "Domnița Alexandrina Ghica și contele D'Antraigues" (1937) și "Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane" (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui Gane vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență rămâne lucrarea " Trecute vieți de doamne și domnițe" (vol. I a fost premiat de Academia Română). Subiectele
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
Agiei. El a fost „înviat” în următorul film din serie, ca urmare a popularității dobândite și a cascadoriilor sale. "„Toată lumea a fost la pământ cand l-a omorât pe Sobi. L-au înviat de gura lumii, pentru că l-au îndrăgit cucoanele, îl iubeau ca bărbat. A fost nebunie”", a afirmat Marga Barbu. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974), "Păcală" (1974), "Patima" (1975), "Buzduganul cu trei peceți" (1977), "Vlad Țepeș" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Cucerirea Angliei" (1982), "Ziua Z" (1984), "Cucoana Chirița" (1986), "Trenul de aur" (1986) și "Chirița în Iași" (1987). S-a născut la 7 iulie 1925, în orașul Deva . A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952, obținând calificarea de pictor-scenograf. Ileana Oroveanu a lucrat ca
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
iubirii. Fragmente din acest roman au fost publicate în următoarele reviste românești: „De ce latră câinii la lună”, în "Ziarul călătoriilor și al științelor populare", nr. 16, 26 febr. 1913; „În drum spre Lună”, în "Convorbiri literare", nr. 3, martie 1913; „Cucoana din Lună (Din romanul „Călătoria în lună a unui Român”)”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 28, 21 mai 1913; „Un român în Lună”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 33, 25 iunie 1913 — nr. 12, 28 ian. 1914 (până la „Sfârșitul părței a II
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Bașotă din Șoldănești. Data căsătoriei este atestată de o însemnare făcută de pe o carte de rugăciuni: „La 833, iulie 20, m-am însurat și am luat pe fata spătarului Andrii Bașotă, Raluca, și m-au cununat moșu Iordachi Dărmănescu cu cucoana Ilinuța Bașotă, ziua joi, la 10 ceasuri sara”. Cei doi soți au avut nouă copii: doi băieți (Vasile și Costache) și șapte fete (Safta, Sevastia, Aglae, Aspasia, Elena, Zoița și Natalia). În anul 1846 și-a construit o reședință impunătoare
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Unele personaje conțin asemănări cu rudele sale: cuconul Alecu Sadoveanu (tatăl scriitorului) devine inginerul Manole Dumitraș, intelectual luminat și cu convingeri socialiste; bădița Vasile (fratele Profirei Ursachi, mama scriitorului) este numit în roman uncheșul Haralambie; cucoana Leona (prima soție a cuconului Alecu) își transmite caracterul țâțacăi Leona, care mai preia mofturi și fumuri ale unor surori ale tatălui său, întrezărite în copilărie de viitorul scriitor; apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]