2,007 matches
-
acestei minuni (cei patru prietenii ai slăbănogului, cărturarii, fariseii și mulțimea de oameni care veniseră să-l asculte pe Iisus Hristos); profesorul conduce dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” 3.2. Metode de cunoaștere a realității religioase Exemplul (modelul) acționează în mod deosebit asupra comportamentului moral al elevilor, la care tendința spre imitare, proprie tuturor oamenilor, este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Lucrul este în primul rînd ceea ce eu gîndesc despre el. Surpriza vine atunci cînd Descartes evită să se autonumesca om, sub motivul ocolirii complicațiilor ce decurg din folosirea acestui cuvînt. ) El preferă să se considere un lucru, “un lucru care cugetă”. De aceea ne putem întreba dacă alegerea acestui termen nu înseamnă oare o recunoaștere implicită a statutului său de fragment, de parte a lumii lucrurilor? Nu este această autodenumire ca lucru, semnul faptului că Descartes recunoaște, a priori, că “lumea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu sunt legate între ele într-o structură intimă și subtilă care să întemeieze “o identitate funciară între ființare și cunoaștere.”) IV.3. Desăvârșirea individualizării prin Cogito Primul «produs» al îndoielii hyperbolice este cogitoul. «Dubito ergo cogito», «mă îndoiesc deci cuget». Acest tip de cogito formulat la persoana I-a fundamentează, metafizic vorbind, un individualism cu particularități unice conferite de consecințele sale. Odată realizată intuiția cogito-ului, subiectul în care ea s-a desfășurat și s-a împlinit, își atinge în acel
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lipsiți de respect și nepoliticosi; 7. judecata lui Solomon - trebuie să se stabilească de comun acord care este pierderea minimă pentru ambele părți. III.3. Comportamentul în timpul negocierii “Trebuie luat în considerare nu numai ce vorbește fiecare, ci și ce cugetă și de ce cugetă astfel.” Pentru facilitarea conflictului, vom folosi persoana a II-a, singular. 1. Trebuie să cunoști tipul de conflict în care ești implicat. 2. Trebuie să conștientizezi cauzele și consecintele violenței și ale alternativelor de violență, chiar atunci când
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și nepoliticosi; 7. judecata lui Solomon - trebuie să se stabilească de comun acord care este pierderea minimă pentru ambele părți. III.3. Comportamentul în timpul negocierii “Trebuie luat în considerare nu numai ce vorbește fiecare, ci și ce cugetă și de ce cugetă astfel.” Pentru facilitarea conflictului, vom folosi persoana a II-a, singular. 1. Trebuie să cunoști tipul de conflict în care ești implicat. 2. Trebuie să conștientizezi cauzele și consecintele violenței și ale alternativelor de violență, chiar atunci când ești foarte nervos
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
conținea adevărate amenințări la adresa Țărilor Române. „Gazeta de Transilvania” aprecia faptul că guvernele autonome din cele două Principate au fost coborâte de către puterea protectoare la rangul de „administrături”. „Gazeta de Transilvania” exprima mirarea: „Auzi acolo, Principatele să nu cuteze a cugeta la o emancipație politică! Să nu cuteze nici atunci, dacă Poarta s-ar învoi la aceasta?” în continuare, foaia brașoveană făcea un scurt istoric al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege”. Ziarele din
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pp. 100-181. 8. C.Em. Krupenski, patru scrisori ale lui Costache Negruzzi către Ioan Ionescu (de la Brad) din 1859, in: Convorbiri literare, XXXI, 1902, pp. 608-617. 9. ștefan Scarlat Dăscălescu, Călătoria mea în Europa occidentală făcută în anul 1858, in: Cuget clar, V, 1-4, ianuarie-februarie 1932, p. 48. 10. A.D. Xenopol, Istoria partidelor politice (București, 1910), pp. 535-536. 11. Cezar Bolliac, Opere alese (București, 1950), p. 256. 12. Francesco de Sanctis, Saggi critici (Milano, 1933), III, p. 269. I. Studii în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
casele statului este proprietarul lor, guvernantul. De aceea controlul său va face imposibile pierderile și risipa. Reprezentarea, care ia un timp prețios guvernului prin recepțiile pretinse de etichetă, va fi suprimată pentru a-i lăsa timp să controleze și să cugete. Puterea sa nu va mai fi la discreția favoriților care înconjoară tronul pentru a-i dastrălucire și măreție, însă neobservând decât interesele lor, și nu și pe acelea ale statului. Crizele economice au fost produse de noi la creștini cu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
încercat să mă conving că nu exist nici eu, dar m-am convins că eu exist, numai dacă mă gândesc la ceva și, de câte ori gândesc, exist. Există o singură realitate, cea a gândirii, conștiința este gândire, deci Cogito ergo sum ("Cuget deci exist"). Deci îndoiala hiperbolică are ca limită existența ego-ului. Se pune problema: Cum ajungem la insula "cogito", în marea de îndoieli în care trăim? Cum ajung la conceptul de rațiune perfectă? Numai ajungând la Dumnezeu și la spiritualitatea divină
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
singură. Ca să învingă în luptă, îi face o promisiune Craiului Zmeilor: "Al tău să fie lucrul acela care azi nu e al meu și-n casa mea nu se află." În același timp au născut rotărița și făurița, iar împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, în locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți în același timp. Când vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adaugă smântâna cu ou se mai fierbe un pic, (4 - 5 minute - va ține mai bine - nu va fermenta). La urmă, se pune mărar și pătrunjel tocat mărunt. Se acoperă cu capacul și se servește caldă. Am stat și am cugetat mult până să mă hotărăsc ce rețetă preferată să vă ofer, știind că toate colegele suntem gospodine și facem lucruri extraordinare. M-am hotărât să vă ofer ceva exotic, ceva bun - (verificat desigur), o mâncare a bunicilor noștri, a toamnei
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
În care vom discuta și chestiunea raporturilor dintre limbi și identitățile colective. Construcția identitară Același și celălalt. În lucrarea sa Soi-même comme un autre, Paul Ricœur se desprinde de eul suveran și transparent al lui Descartes ă un eu care cugetă (Cogito, ergo sum) și care are despre sine o intuiție nemijlocită ă și propune un sine Înrădăcinat În istorie, despre care nu avem decât cunoștințe indirecte (prin semne, simboluri, texte etc.). Identitatea sinelui, trecând prin proba istoriei, Îmbină permanența și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din punctul de vedere al "vocii" ce le enunță (ca în următorul citat din Zodia Cancerului, de M. Sadoveanu: Urcînd scările, de Marenne găsi sus binecuvîntarea înalt prea sfinției sale părintelui Dosoftei 1. [...]"Iată un lucru la care nu m-așteptam, cugetă domnul de Marenne, căci mie îmi plac prelații dîrzi [...]. Într-o țară străină, mai ales, îl prefer pe acesta 1". De asemenea, trebuie făcută distincția dintre anaforicele metalingvistice (referentul expresiei anaforice, expresie care conține un termen de metalimbaj, este un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
futuristă și apocaliptică de sorgine iudaică, unde eshatonul este integrat și asumat doar ca act final al evoluției istorice. Timpul liturghiei este un kairos suspendat în veșnicie, amintind că Iisus se află în agonie, pe cruce, până la sfârșitul veacurilor, după cum cugeta Pascal. Simultaneitatea liturghiei cerești cu cea pământească, anularea graniței dintre cer și pământ, precum și a celei temporale dintre trecut și viitor sunt evidente atât în anamneza anaforalei: "Aducându-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de cele ce s-
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a vicleniei lui Dumnezeu sau vicleniei rațiunii: urmându-și propriul impuls orb pentru putere, națiunile lumii servesc fără să știe un scop superior 27. Israel este îndemnat să reflecteze asupra propriului trecut: "Adu-ți aminte de zilele cele de demult, cugetă la anii neamurilor trecute" (Deut 32, 7). Pentru evrei, orice calamitate istorică era considerată o pedeapsă dată de Yahwe. Numai catastrofele istorice îi aduceau pe drumul cel bun: Însă când au strigat ei către Domnul și au zis: "Am păcătuit
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
gândirea eminesciană specifică nu numai poetului, ci și ziaristului o continuare a ideilor kantiene și schopenhaueriene și nicidecum manifestarea lor epigonică, lucrurile se complică nejustificat. În pofida faptului că Eminescu afirmase cândva: "Mă opun ideii kantiene că prin simțuri nu poți cugeta nimic; dimpotrivă, ele stimulează gândirea filosofică" și că, în privința existenței sau nonexistenței divinității, părerea acestuia contravenea celei schopenhaueriene, aceste opinii au fost ocolite cu grijă și trecute sub tăcere. Dar astăzi, ori din perspective istorică și filosofică putem spune că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale spiritului sub forma zicerilor fulgurante. Pledoaria pentru scrisul scurt, de maximă concentrare, incitant, vine imperios din imboldul esențializării, împotriva prolixității. De pildă, Maiorescu scrie concis, pe câtă vreme Gherea e dezlânat. "Meritul lui Borges de a fi scris atât de scurt", cugetă Lamparia. Dintr-o sumă de asemenea "fragmente" laconice se constituie un adevărat breviar estetic, în care problemele artei sunt privite din cele mai diverse perspective, în multiplicitatea lor caleidoscopică. Rețin, minumum minimorum, meditațiile asupra geniului, motiv recurent, poate chiar prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ai simțit aproape, ghemuit iar în scurta de piele jerpelită, scaunele în calorifere, încercîndu-le, sînt reci! mobilierul pune în vedetă omul imobil, baloturi de haine și fibre de mușchi încordate în frig, design actul de supraviețuire estetică la mobilier și cugete în dumbrăvile răcori, Semiramide a zis-o, eminescian, cizme, capul pe masă, tu cu pantofi, ți-ai făcut geaca pernă, macină memorie colectivă între pietrele literaturii, povestește tu ce, explică-i anume cum aranja Lăpușneanu capetele retezate pe masă, pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fără a supăra prea mult gramatica. După mulți ani, prin 1975, goneam cu un autoturism pe șoseaua de la poalele pădurii Crasnaleuca. Am oprit puțin și sorbeam cu privirea locurile în care m-am născut, locurile care nu mă mai cunoșteau. Cugetam că din țărînă m-am născut și în țărînă mă voi întoarce în curînd, eu, unicul, eu care am înțeles profund viața și sensul ei, eu care... care am lăsat oare și cîteva urme?... Un țînc se apropie de mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să-l salveze era o anu mită candoare. Ajuns, prematur, la limpezimi boreale (am putea să zicem chiar „dogmatice“), omul n-avea dubii și nu și punea întrebări. Era prizonierul unei convingeri de beton, asupra căreia nu părea să fi cugetat suficient, valorificând până la capăt măcar resursele rațiunii. Pe scurt, nu era nici cu adevărat „liber“, nici „cugetător“ în sens deplin. E de înțeles. Nu e la îndemâna oricui să fie, din fragedă tinerețe, și una, și alta. Problema credinței nu se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dintre ei au reușit chiar să găsească oarecari compatibilități între rațiune și teologie sau între știință și credință. Careva săzică, chestiunea e complicată. Înțelept e să nu te pripești, să te eliberezi de bla-bla-urile câte unui ONG zburdalnic și să cugeți. Dar, dacă se poate, să cugeți ca un cugetător, nu ca un activist. Adică să nu te grăbești să acționezi înainte de a pricepe. Vei desco peri, astfel, tocmai ceea ce credeai că deții: reflexia liberă, exercițiul binefăcător al gândirii pe cont
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
găsească oarecari compatibilități între rațiune și teologie sau între știință și credință. Careva săzică, chestiunea e complicată. Înțelept e să nu te pripești, să te eliberezi de bla-bla-urile câte unui ONG zburdalnic și să cugeți. Dar, dacă se poate, să cugeți ca un cugetător, nu ca un activist. Adică să nu te grăbești să acționezi înainte de a pricepe. Vei desco peri, astfel, tocmai ceea ce credeai că deții: reflexia liberă, exercițiul binefăcător al gândirii pe cont propriu. Vei învăța să acorzi mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mă rugam și cântam psalmi. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghi; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri, care acum se dezlegau singure, ca în lumina în care nu se ascunde nimic. Mi se părea că primisem un dar de la Dumnezeu, pe care nu voiam să-L pierd, doream să nu mi se ia
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
cui, și a ieșit grăbit din compartiment, fără să uite să spună: - «No, zâua bună că eu, mă rog frumos, aci cobor». Și se făcu nevăzut. Rămași în tren, cei doi prieteni ai noștri, Ion și Gheorghe au avut a cugeta. Ba la un moment dat, când trenul se apropia de Vlădeni, Ion chiar a spart tăcerea: -«Măi Gheo, ficioru ăsta n-o gătat povestea, tu ce gândești, negrul acela, până la urmă, o fi fo aflat-o pe mumă-sa în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează o intensă stare poetică: Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,/ S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră,/ Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,/ Să cuget basme mândre, poetice povești 51. Starea de poezie și visare o dă însuși cadrul domestic al interiorului: Orlogiul să sune un greer amorțit -/ Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,/ Să văd roze de aur și sărutări aprinse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]