2,938 matches
-
mănîncă totdeauna un ou, ca să fie totdeauna împreună cu gîndul și fapta. A doua zi după cununie, cînd mireasa se leagă la cap, șede pe un fedeleș*, ca să facă numai bă ieți, iar nu și fete. Mireasa după cununie își coasă cununa într-o perină, care nu-i mai este iertat a o descoase și a se uita la cunună, căci la din contra, ar muri curînd. Mirii, la cîteva zile după nuntă, pleacă la un tîrg de cumpără două scule de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se leagă la cap, șede pe un fedeleș*, ca să facă numai bă ieți, iar nu și fete. Mireasa după cununie își coasă cununa într-o perină, care nu-i mai este iertat a o descoase și a se uita la cunună, căci la din contra, ar muri curînd. Mirii, la cîteva zile după nuntă, pleacă la un tîrg de cumpără două scule de mătase, unul roșu pentru mire și altul alb pentru mireasă. Acasă măsură acele scule, și al cui va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vindeca. Durerea de ochi se vindecă dacă se spală cineva în zori de ziuă cu apa ce se strînge între frunzele spinilor celor voinicești. Dacă se jăluiește cineva că-l dor ochii, e bine ca cel sănătos să deie cu cununa unghiilor sale pe la ochii aceluia, zicînd: „Amu 262 am auzit, amu să treacă“, să scuipească și apoi bolnavul se va vindeca. Mortul care va ținea un ochi mai deschis nu se îndură de lumea asta. Oftat Cînd oftezi fără să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămînt, după ce l-ai gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot ca să crească căpățînile mari, trebuie să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost legate cunună după rupe rea usturoiului sau cepei se aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsesc. >> Și l-au dus la farisei Ca să-l judece și ei. Și și ei l-au judecat La moarte l-au condamnat La Golgota l-a-nălțat Pe cruce l-a ridicat İ-au bătut piroane-n mîini İ-au pus cunună de spini Cunună de spini pe cap Fiere i-au dat de-a gustat Cu oțet l-au adăpat İ-au bătut piroane-n talpe Pentru păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
căsătorii forțate sau prin obligativitatea plății unei zestre din partea bărbatului considerat vinovat. Ecoul acestei practici persistă patru ani mai târziu atât în mintea populației, cât și a judecătorilor care știu că „domnul Mavrogheni după cum îi era firea de atunci de cununa cu sila“. Și tot atunci judecătorii departamentelor propuneau și ei căsătoria forțată ca soluție pentru rezolvarea unui proces de se ducție. Încurajate de această practică multe dintre fetele sărace o îmumbrățișează, părinții, vecinii, prietenii sprijinindu-le în demersul lor. Unele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe ață. Ele se poartă la gât sau pe cap în ziua nunții și apoi la zilele de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
săvârșească odată cu ceremonia propriu-zisă. Ea se oficiază fie în biserica din sat sau mahala, fie la casa logodnicilor unde are loc și ospățul. Prin această ceremonie religioasă logodna „să adeverează“ și „să blagoslovește de preoți cu molitve“, având puterea unei „cununii jumătate citită“. ospățul de logodnă reprezintă ultima etapă din ritualul de logodnă. El este organizat de părinții fetei, și prietenii, vecinii, rudele sunt invitați să participe. Iată și martorii necesari pentru a da credibilitate pactului încheiat. Fiindcă logodna se desfășoară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
imperios necesar să nu se uite mai ales de bucuria ce o vor trăi cei milostivi la judecata din urmă: „Dumnezeu te va primi, îngerii te vor aplauda, toți oamenii, câți sunt de la începutul lumii, te vor ferici; slava veșnică, cununa dreptății, împărăția cerurilor vor fi răsplătite bunei administrări a acestor bogății stricăcioase”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, III, p. 402. footnote>. Iubirea milostivă, a unuia către altul, îi apropie pe creștini de Dumnezeu și îi face asemenea cu El
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
de tineri în stare de ebrietate. Filozoful a chemat la sine pe flautistul care conducea orgia și i-a poruncit să schimbe felul muzicii și să cânte în stilul dorit. Urmărea a fost că tinerii s-a dezmeticit, au rupt cununile de pe cap și au fugit rușinați. Atâta diferența există între a se lasă cineva influențat de o melodie de zidire sau de una perversa. Înțelepciunea unui tânăr în aceea se vede, după cum știe să caute ce este folositor. Căci ar
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
necazuri, devine debusolat, nu le înțelege taina, noima, rostul și modul cum le poate depăși sau cum poate urca, valorizându-le, mai aproape de Dumnezeu. Viața de acum este ca o luptă în stadion sau în arenă, însă viața viitoare e cunună. Tentațiile de tot felul, bolile, suferințele și necazurile ce se abat asupra omului în această viață efemeră nu îl fac să fie slab sufletește, ci îl arată cum este de fapt și îl pot întări dacă acesta nu descurajează, ci
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
necazuri, devine debusolat, nu le înțelege taina, noima, rostul și modul cum le poate depăși sau cum poate urca, valorizându-le, mai aproape de Dumnezeu. Viața de acum este ca o luptă în stadion sau în arenă, însă viața viitoare e cunună. Tentațiile de tot felul, bolile, suferințele și necazurile ce se abat asupra omului în această viață efemeră nu îl fac să fie slab sufletește, ci îl arată cum este de fapt și îl pot întări dacă acesta nu descurajează, ci
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
se mai explică faptul/ că în acest secol de duzină/ n-a mai rămas decât grosolănia, raptul/ și rata la apartament sau la mașină.// Destul acum; scârbit de toate cele/ (chiar și de moarte'mi este numai silă)/ eu împletesc cununi de imortele// pentru o ipotetică copilă./ Dar vai, ce catastrofice belele/ adastă omenirea imbecilă!". Sau rama tulburătoarei confesiuni care îi anticipează destinul biologic: Poți să-ți spun că sunt sănătos, deși am reumă,/ podagră, precum și un mic cancer./ Fac necontenite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ocupă un loc privilegiat. Personajele lui ("aceste microsisteme") se bucurau de atributul eternității ("aceste personalități eterne") și alcătuiau "mina gigantică a timpilor eroici" (ibidem, 231). Eminescu manifestă aceeași apreciere pentru autenticitatea personajelor shakespeariene: Flori mirositoare, însă sălbatece ca florile din cununa nebunului rege Lear. Oare amestecul ce pare fără înțeles a florilor sălbatece ce se strecor prin pletele bătrânului rege nu sunt metafora vie a creierilor săi, în cari imaginile, florile gândirei s-amestecau sălbatece și fără înțeles! Și câtă profunditate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nuvela le va problematiza și le va pune în "capul unghiului", în sensul că vor aduce începutul sfârșitului edenic pentru Dionis. (H5a) El puse jos dulcea lui sarcină pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toată cununa de dumbrave ce-l încunjura și deschidea ochilor o lume întreagă în adânc. [...] El își întinse mâna asupra pământului. El se contrase din ce în ce mai mult și iute, până ce deveni, împreună cu sfera ce-l încungiură, mic ca un mărgăritar albastru stropit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
unei erori din titlul Ta twam asi (forma sanscrită corectă, Tat twam asi), pe care o punea pe seama intenției auctoriale de a înlocui demonstrativul neutru tad (tat) cu femininul să. Eminescologul indian, care ne-a lăsat constelație de lucrări în "cununi de stele", nu este atât de sigur asupra sursei erorii, în sensul că, textul rămânând nedefinitivat de autor, consoana poate să se fi pierdut din cauza unei inadvertențe, cu atât mai mult cu cât ediția Perpessicius a operelor lui Eminescu îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o odaia lui Eminescu. AL-GEORGE Sergiu (1981) Arhaic și universal: India în conștiința culturală românească. Brâncuși, Eliade, Blaga, Eminescu, București: Editura Eminescu. o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2009) Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, București: Editura Cununi de stele. o Cosmologia lui Mihai Eminescu BHOSE Amita (2010 a) Eminescu și limba sanscrită, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2010 b) Proza literară a lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Eminescu, București: Editura Eminescu. o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2009) Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, București: Editura Cununi de stele. o Cosmologia lui Mihai Eminescu BHOSE Amita (2010 a) Eminescu și limba sanscrită, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2010 b) Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Mihai Eminescu BHOSE Amita (2010 a) Eminescu și limba sanscrită, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2010 b) Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2013) Cosmologia lui Eminescu, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o cosmologia lui Mihai Eminescu. BOT Ioana (2012) Eminescu explicat fratelui meu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2010 b) Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o intertextul indian în opera lui Mihai Eminescu. BHOSE Amita (2013) Cosmologia lui Eminescu, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o cosmologia lui Mihai Eminescu. BOT Ioana (2012) Eminescu explicat fratelui meu, București:Art. o actualitatea lui Eminescu; o critica genetică. BULGĂR Gheorghe (2011) De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Cluj-Napoca: Editura Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
elemente selectate din chiar prefețele tocmai amintite. În Predoslovia la Octoih, metafora preluată de la proorocul David om-pom, ideal uman implicit: "cel fericit și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea unei dinastii al cărui dar/rol fundamental a fost tocmai întreprinderea culturală. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
jos cu ocru/cenușiu nedatat inventar 1285, pe verso cu cerneală violetă) se intitulează un alt tablou al lui Kimon Loghi. Dacă în prim plan se află zâna învăluită în șal și rochie, cu părul auriu și lung, purtând o cunună de flori, în fundal descoperim înconjurat de pădure un lac pe care plutesc lebede. Pictorul a ales închiderea naturală de rezonanță lirică, "lacul codrilor albastru", pentru sugestia unei intimități privilegiate și a unui farmec care-și dă măsura numai aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care stă la baza conlucrării celor două principii, transferat în sfera artei prin aluzia din titlu și cea iconografică, din pictură. Pe genunchii unei adolescente al cărei chip poartă amprenta unei voluptăți dureroase, se află un craniu înpodobit cu o cunună de lauri. Imaginea acestui corp de nimfetă este asociat morții și artei în același timp, moartea a preluat, în mod malițios, înfățișarea unei adolescente al cărei chip este descompus de o tensiune dramatică a sexualității sale. VII.2. Florile răului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XIV-lea. Fecioara, care apare într-o revelație, în vis, tatălui său, are părul lung, auriu, pielea albă, mai albă decât "osul de balenă" (recunoscut prin albeața lui) sau decât "crinul" și ochii cenușii. Poartă o rochie albă și o cunună din perle și flori. Rochia este croită după moda medievală târzie, scoțându-i în evidență nu numai puritatea feciorelnică, dar și statutul social, originea aristocratică. Deși Perla-fecioara a murit când avea numai câțiva anișori, ea îi apare tatălui în vis
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]