5,148 matches
-
clasificarea informațiilor care trebuie protejate, exemplificând efectele dezvăluirii acestora unor persoane neautorizate, ca și principiul „nevoii de a cunoaște”, fără a eluda însă capcanele supraclasificării. Interesante sunt paginile dedicate subclasificării informațiilor, care, fără a se concretiza în propunerea unei definiții cuprinzătoare a securității naționale, o prefigurează, evocând categoriile de informații generate în afara sferei guvernamentale (în mediul privat, bursier, financiar) care nu sunt supuse sistemului de clasificare, deși cunoașterea lor de către persoane sau entități neetice poate conduce la daune certe la adresa securității
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
interviul, dar îndărătul preocupărilor pentru actualitate rămâne preocuparea teoretizantă. El este unul dintre cei trei-patru „doctrinari” ai generației ’80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca), vrednic comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult mai cuprinzătoare. Debutul său editorial era așteptat cu mult interes de critica de întâmpinare. În loc să alcătuiască o culegere de cronici, autorul a preferat - în De veghe în oglindă - ușa principală: comparatistica și unitatea tematică. Dedicată literaturii memorialistice, cartea amestecă notațiile de jurnal
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
o culegere de biografii ale sfinților locali: acestea fuseseră deja scrise și răspândite în anii precedenți, pentru că erau în mod evident foarte cerute de public, însă Grigorie le-a adunat apoi și le-a inclus în 592 în opera mai cuprinzătoare. Scrierea se încheie cu cartea a opta, redactată în 587, “întru slava confesorilor” care se deosebește de cea dinainte pentru că vorbește despre confesori, firește, și ei tot de origine galică. b) Operele minore La sfârșitul Isoriei francilor, Grigorie vorbește și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
analizeze, sperând că va putea obține sprijin pentru poziția sa de la o autoritate recunoscută printre monofiziți. Abia după cinci luni, Sever i-a răspuns că nu e de acord cu el, în termeni generali; de fapt, între timp, compusese o cuprinzătoare Critică a Tomului. Iulian i-a trimis o nouă scrisoare, cerându-i să-i trimită Critica; aceasta a fost urmată de o a doua epistolă a lui Sever care se plângea de faptul că Iulian făcuse deja public textul Tomului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
201-247. Apoi: O Hesse, Markus Eremita. Asketische und dogmatische Schriften, Hiersemann, Stuttgart 1985; Trad. franc. a corpusului cu introd. și note - K. Ware - C.-A. Zirnheld, Marc le Moine. Traités spirituels et théologiques, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges 1985, cu o cuprinzătoare bibliografie. Pentru o primă orientare și pentru bibliografie, cf. J. Gribomont, Marc le Moine, DSp X, 1980, col. 274-283; O. Hesse, Marcus Eremita, TRE XXII, 1992, pp. 101-104. 4) Hagiografia a) Geronțiu Melania cea Tânără, una din figurile cele mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004). Problema reală este una epistemologică. Există multă informație empirică, deși nesistematic culeasă, care se referă la capitaliștii români, dar nici o construcție teoretică suficient de cuprinzătoare pentru a permite integrarea acestei informații. Ceea ce îngreunează și mai mult construcția teoretică este predominanța ideologiei asupra teoriei. Diferența esențială dintre o construcție ideologică și una teoretică, adică științifică, este că prima nu trebuie să satisfacă o condiție de consistență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită tonul apodictic. Strădania îndreptată spre acuratețe și eleganță definește și traducerile anglistului. Cu o biografie culturală impecabilă - a fost redactor și apoi director de prestigioase edituri, muzeograf într-un important lăcaș
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
băgrini și-n dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în devenirea literară a Banatului. În Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare (1979) autorul reconstituie obiectiv, cu numeroase date și mărturii, personalitatea sculptorului, precum și atmosfera de efervescență cultural-artistică a cenaclului închegat în jurul acestuia, în localul binecunoscutului restaurant „Spieluhr” din Timișoara. Efortul, mai mult decât meritoriu, îi va fi răsplătit cu Premiul Asociației
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
Mă bate nevasta, Cluj, 1932; Două scrisori, Cluj, 1932; Surd și chior, Cluj, 1932; Brazde păgâne, Timișoara, 1935; Cioplituri în lemn, Timișoara, 1936; Porți închise, București, 1942; Umbre de cleștar, pref. Eugen Todoran, Timișoara, 1974; Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare, Timișoara, 1979; Anotimpuri aprinse, pref. Cornel Ungureanu, Timișoara, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 465; Aurel Cosma, Poetul Dorian Grozdan la 60 de ani, O, 1972, 27; Lucian Alexiu, „Umbre de cleștar”, O, 1974, 22; G. Nistor, „Umbre de cleștar
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
Grozdan la 60 de ani, O, 1972, 27; Lucian Alexiu, „Umbre de cleștar”, O, 1974, 22; G. Nistor, „Umbre de cleștar”, T, 1974, 7; Țirioi, Premise, 79-80; Mircea Șerbănescu, Prezențe literare: Dorian Grozdan, O, 1979, 14; Dan Mutașcu, O lume cuprinzătoare, SPM, 1980, 519; Ion Tătaru, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, CNT, 1980, 38; Ungureanu, Imediata, I, 176-181; Brândușa Armanca, Dorian Grozdan față cu lumea lui Romul Ladea, O, 1981, 2; Vasile Radu, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, ST
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
de cleștar”, O, 1974, 22; G. Nistor, „Umbre de cleștar”, T, 1974, 7; Țirioi, Premise, 79-80; Mircea Șerbănescu, Prezențe literare: Dorian Grozdan, O, 1979, 14; Dan Mutașcu, O lume cuprinzătoare, SPM, 1980, 519; Ion Tătaru, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, CNT, 1980, 38; Ungureanu, Imediata, I, 176-181; Brândușa Armanca, Dorian Grozdan față cu lumea lui Romul Ladea, O, 1981, 2; Vasile Radu, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, ST, 1981, 3; Ion Arieșanu, Un car cu fân înmiresmat, O, 1982
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
lume cuprinzătoare, SPM, 1980, 519; Ion Tătaru, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, CNT, 1980, 38; Ungureanu, Imediata, I, 176-181; Brândușa Armanca, Dorian Grozdan față cu lumea lui Romul Ladea, O, 1981, 2; Vasile Radu, „Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare”, ST, 1981, 3; Ion Arieșanu, Un car cu fân înmiresmat, O, 1982, 43; Dan Mutașcu, Portret al poetului la 70 de ani, SPM, 1982, 616; Al. Jebeleanu, Toamnele poetului Dorian Grozdan, O, 1985, 49; Ruja, Parte, I, 39-44; Mihnea Șerbănescu
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
sau ale strămoșilor. Acest sens restrâns s-a păstrat în definirea mitului. De o mare varietate și bogăție, l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
dintre aceste rezultate apar condensate în lucrarea Xeniei Costa-Foru: Cercetarea monografică a familiei, contribuție metodologică (București, 1945), lucrare ce prezintă și astăzi importanță mai ales pentru cei ce se interesează de evoluția familiei rurale românești. Într-o accepțiune științifică mai cuprinzătoare, studiul de caz se concretizează și în abordarea realității familiale în cele trei principale ipostaze (vezi Iluț, 1997): • Studiul de caz intrinsec înseamnă, după cum sugerează și denumirea, că se cercetează îndeaproape o unitate socială anume, cu scopul de a o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distincte: „ce spune familia” (dacă e cazul, separat, soț, soție, copii etc.); ce spun alții din exterior (vecini, prieteni, alte surse); ce a constatat cel ce a realizat studiul. În încercarea de a teoretiza și sistematiza pe un plan mai cuprinzător problematica perspectivelor, am propus conceptul metodologic de analiză multiperspectivală. El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea celebrei cărți a lui Oscar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în Evul Mediu, au avut loc recăsătoriri. Ponderea lor era însă mult mai mică și proveneau aproape exclusiv în urma decesului unuia dintre parteneri. Astăzi, familiile reconstituite - care se mai numesc și reconstruite, recompuse - au ca sursă principală divorțul. Termenii mai cuprinzători sunt cei mai sus enunțați, frecvent fiind cel de „reconstituită”, familie reconstituită putând constitui și un cuplu fără copii format dintr-un soț fost căsătorit, dar din ce în ce mai mult ambii parteneri au avut un mariaj anterior. Însă marea majoritate a familiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru că practică un gen de eclectism teoretic, ea nu este tratată îndeobște ca orientare distinctă. • Perspectiva familie-sistem social mai larg (J. Coppersmith, E. Imber-Black și alții) se interesează de problemele care apar în relația dintre familie și sistemele sociale mai cuprinzătoare: munca, școala, religia, sănătatea, agenții mandatate să se ocupe de handicapații fizic și mental sau de dezavantajații social. Toate familiile sunt în relații cu astfel de instituții, numai că unele nu dezvoltă probleme, iar altele da. Intervenția de tip familie-sistem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Philippide, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Mihai Moșandrei, D. Iov, Al. Claudian. Proza, abundentă, e reprezentată de câteva povestiri ale lui Ticu Archip și de mai multe texte memorialistice aparținând lui Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, I.A. Bassarabescu, Victor Ion Popa. Cuprinzătoare, variată și valoroasă este și secțiunea de critică a R.t., unde sunt prezenți Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, D. Murărașu, Șerban Cioculescu. Ultimii doi contribuie, de asemenea, cu cronici literare, titularul rubricii fiind însă I. Șiadbei. Alți colaboratori
REVISTA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289267_a_290596]
-
interbelică, Astra și Banatul sârbesc în perioada interbelică, Astra și românii din ținuturile Covasnei și Harghitei, iar rubrici precum „Breviar astrist” și „Revista revistelor noastre” oferă informații despre inițiativele despărțămintelor reînființate ale Astrei. Revista are însă și un îndeajuns de cuprinzător spațiu rezervat culturii și civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin Faifer, Bogdan Ulmu, Victor Durnea, Eugen Munteanu, Natalia Cantemir, Silvia Ciubotaru
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
la „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Astra”, „Tribuna”. În 1997 i se decernează premiul „Corneliu Coposu” în cadrul Concursului Național de Literatură „Nihil sine Deo”, organizat la Brașov. Tematic eterogenă, lirica lui S.-P. încearcă să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și invizibile din jurul ființei umane. Chiar dacă uneori lasă impresia că reia consecvent formula artistică din prima plachetă - asocieri între descrieri de natură, pastorale și expresii lirice ale sentimentului religios -, autorul fiind receptat îndeosebi ca „un poet egal
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este că persoana de la celălalt capăt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altora”27. În general, americanii au rețineri În ceea ce privește la legea internațională. Sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor sprijină apartenența la ONU și sunt de acord ca Statele Unite ale Americii să fie parte a Înțelegerilor internaționale. Un sondaj de opinie cuprinzător realizat de German Marshall Fund În toamna anului 2002 - la un an după atacurile asupra turnurilor WTC și a Pentagonului - a arătat că 61% dintre americani favorizează o politică externă multilaterală, iar 65% spun că Statele Unite ale Americii ar trebui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exacerba răul sistemic creînd condițiile pentru un efect de feedback pozitiv, cu consecințe potențiale devastatoare pentru umanitate și lumea Întreagă. Acestea sunt deci Întrebările: Cum creăm o nouă legătură morală Între „sine” și „celălalt” care este suficient de expansivă și cuprinzătoare pentru a fi există la scară globală atribuindu-se o perspectivă universală? Putem stabili o abordare sistemică a eticii care să ne permită să identificăm răul impersonal În diversele sale forme? La fel de important, putem Învăța să aplicăm Regula de Aur
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
implantăm În unitatea oceanică a biosferei. O persoană globală În era postmodernă caracterizată de individualizare crescândă, În care identitatea personală este fracționată Într-o multitudine de subidentități și metaidentități, reintegrarea cu Întregul biosferei ar putea fi singurul antidot suficient de cuprinzător pentru a asigura că individul nu ăși pierde toate ancorele și se dezintegrează În neființă. Unii observatori ai psihologiei postmoderne sunt din ce În ce mai Îngrijorați de pierderea identității personale Într-o lume multistratificată. Kenneth J. Gergen, profesor de psihologie la Swarthmore College
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de ambivalență sau cu un grad scăzut al acesteia. O relație intens studiată este și cea dintre atitudine și sistemul de credințe (beliefs) asociat ei. Termenul „credință” desemnează pentru analiștii mentalităților, în particular pentru cei americani, unitatea cognitiv-evaluativă cea mai cuprinzătoare. Ea constituie infrastructura ideatică a psihicului uman și a spiritualității omenirii. În afară de interogații, în credințe intră toate genurile de propoziții și judecăți, de la cele pur constatative, până la cele de gusturi și valori sociale. În acest sens, și atitudinile sunt, într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]