1,765 matches
-
-și găsească odorul suspendat între etaje. Rezolvarea situației devenise o chestie de viață și de moarte. În cele din urmă, exact cu cinci minute înainte de întoarcerea soră-mii, mâța fu extrasă din regatul țevilor și trimisă cu două șuturi în cur în sufragerie, printre surate. - A fost greu? rânji Cristina. - Aaa, nicidecum, rânjii eu înapoi. Am mâncat ochiuri cu cartofi prăjiți pe muțește, sub muzica bubuitoare a celor de la Smash&Pumpkins. Ne-am culcat unul într-un dormitor, celălalt în altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dansuri circulare. Pe poarta voievodală a cimitirului pătrunseră jeluind pirandele ciufulite: Solimanee, Solimanee, ’ca-ț-aș ochii tăi dă gagiu mișto! Ce’ț trebui țâe să belești ochiu la belita aia dă petardă!. Își ridicaseră poalele și se dădeau cu curul prin țărână: halelei Solimaneee! că ce baștan erai tu: gajâci bulănoase, mașâni bengoase, case dă case! Haoleu, șăf dă Hoccident ce erai tu! Tot timpul ăsta Ulrich ascultase încremenit, doar bâțâind din pumn din când în când. Eu cu Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu blană de urs, barba și pletele Îngălbenite de conviețuirea cu natura, Învîrte supărat capu’ solului În mîna-i enormă răcnind spre legiuni ceva incomprehensibil, În germana acelor timpuri, care s-ar putea traduce totuși printr-un vă fut muma-n cur, mare greșeală, că s-a enervat generalul care-și iubea mama, luînd-o ad litteram, s-a postat În fața soldaților ce nu păreau să-și fi revenit din uimire, și le-a ținut un discurs scurt, În engleză, pentru aș umili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
replică din Reconstituirea, cînd George Mihăiță moare lovindu-se cu ceafa de șina de cale ferată și, la Întrebarea plină de-ngrijorare a prietenului său dacă se simte bine, dacă-l doare ceva, răspunde muribund a lehamite: „Mă doare-n cur, bă”. S-a tricotat atît pe replica asta, Încît nici nu mai sînt sigur dacă există cu adevărat În film, În schimb sînt convins că nu mai are rost să spun ceva despre peliculă deși, uneori mă doare și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Reconstituirea văzut acum și nu atunci cînd trebuia, cînd te reconstituia și avea o electrică priză emoțională, trec repede peste copacii filmați În manieră Wajda, ritmul lent, simbolistica subțire a replicilor, bine cel puțin că pe ăla-l doare-n cur În final, peste George Constantin procurorul , Îmbrăcat Într-un costum alb și cu o pălărie cochetă de pai peste geniul său actoricesc de-a dreptul Înspăimîntător, și ajung În sfîrșit la Prea tîrziu. (De remarcat cît de bine vorbește regizorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În următorii termeni poetizanți. „Lindină-n sutană, păduche care umblă ca cîinele cu goanga În ureche sau ca fluturele cu paiu-n curb.” (Ce caută litera b În coada ultimului cuvînt nu știu, deși, trebuie să recunosc, un fluture cu paiu-n cur n-am mai văzut de mult.) „Moluscă, căpușă, marțafoi, gînganie letală, dulău de flegmă care vinde prosoape la sîrbi, avorton cu colivă, omidă păroasă și păduchioasă” (revine omida). Toate aceste animale domestice sînt de fapt porcul. Și, În Universul Bucureștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rămîneam doar noi să mîncăm și să bem ce mai rămăsese la bucătărie, ne-mbătam feroce, crîncen, negru, anatemizînd Întreg universul, cu restaurant cu tot, Într-un limbaj Îmbogățit de Graur, el ne-a spus că-n anumite circumstanțe cuvîntul cur e legal. Îl Înjuram pe Ceaușescu pentru orice, pentru că nu țîșnea apa la țîșnitoare, pentru că nu se găseau amandine, pentru că nu venea troleibuzul, pentru că nu se-nchideau ușile, pentru că apărea defecțiune tehnică pe ecran, pentru că apărea el pe ecran, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
frumos, e admirabil. Dar nu-l putem ține aici..." "De ce? am întrebat-o. Pentru că e un nud de femeie?" Ea s-a uitat curios la mine, după obiceiul ei, și mi-a spus: "Manolache, eu nu mă sperii de un cur de femeie, așa cum nu m-am speriat, în tinerețea mea, nici de un cur de bărbat!... Dar știi că pe-aici se vântură atâția copii..." Într-un fel, avea dreptate, adăugă Manole. Și-atunci, ne-am înțeles ca de sărbători
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
e un nud de femeie?" Ea s-a uitat curios la mine, după obiceiul ei, și mi-a spus: "Manolache, eu nu mă sperii de un cur de femeie, așa cum nu m-am speriat, în tinerețea mea, nici de un cur de bărbat!... Dar știi că pe-aici se vântură atâția copii..." Într-un fel, avea dreptate, adăugă Manole. Și-atunci, ne-am înțeles ca de sărbători, când vin rudele și copiii, să acoperim tabloul cu o perdea, așa cum acoperim oglinda
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și mizerabilă a lui Drummond. Plec În patrulă cu ea. De ce? Nu știu de ce. Nu pot gîndi limpede. Ea turuie Întruna despre caz: victime, suspecți, locul crimei, rapoarte, medico-legal, analize, politică, iar eu vreau să urlu: CĂCAT. MĂ DOARE-N CUR DE ASTA. MAI AM PUȚIN ȘI MOR N PULA MEA! Fiincă așa ie. Nu pot să respir În mașina asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cocaina aia. Era plină de rahat. Încearcă să ne omoare. Simțim nevoia să zbierăm la Drummond: VEZI, DACĂ MURIM, E VINA LUI RAY LENNOX, RAY DEPENDENTUL DE DROGURI LENNOX, ACELAȘI RAY LENNOX DESPRE CARE CREZI CĂ-I STRĂLUCEȘTE SOARELE DIN CUR DAR NU ȘTII CUM E EL DE FAPT. NU TIAR FUTE CUMMAI TU CHEF, IAM VĂZUT PULA DE RAHAT, IAR DACĂ MURIM, LENNOX E CRIMINALU Îmi trebuie aer. Ne trebuie aer neapărat. Eu eu eu miros slănina aia prăjită Împuțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ăsteia Înainte so fut, vocea lui Gorman. — Fugi daici! Iun Împuțitde tip puțoi poponar ce iești! Îi spune altul. — Namde gînd săl fut cu pula, mă duc puțoi ușchit ceiești, umpic să vedeme ce putem găsi să-i Înfigem În cur homălăului ăsta, să vedem cît de mult poasă ducă puțoiu. — Marfă. Ne fac vînt afară din mașină și ne Îmbrîncesc pe o scară. Scări. Putem vedea treptele de sup picioare. Îmbrîncit. Cioroiu. Ne obligă să ne mișcăm prea repede și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ca paznic de noapte la supermarket. Joe se Întorcea la bunica după ora de Închidere vineri și sîmbătă noaptea. Mirosea a loțiune după ras și a alcool, dar tu Îl asociai Întotdeauna cu mirosul de căcat, căci se ștergea la cur cu prosoapele din baie, care erau Întotdeauna murdare de el. N-o să afli niciodată dacă o făcea intenționat sau dacă nu se ștergea cum trebuie la spate cînd făcea baie sîmbătă și duminică dimineață. Erai fascinat de asta, căci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
zile și șase ore jumate, pacientul tău, sergentul de poliție Bruce Robertson o să fie o mare coajă infectată. E oare o noutate? Îmi pui la Îndoială metodele de calcul? Metodele mele sînt metodele mele sînt metodele mele. Mă doare-n cur. Mă ridic și mă duc la fereastră. Ăștia care se adună sînt nori de viscol. 000000000000000000000000000000000000000000000Erai În al nouălea cer Bruce, dar o parte din tine nu era sigură dacă nu cumva Îți Întindea o capcană și n-o să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
uneori feste din astea. Ultima oară. Exact la fel ca celelate două sau trei. Te gîndești că Într-o zi o să fie minunat să o pui Într-un pat, deși și așa merge deocamdată. Da, Îți pui mîinile pe fesele curului ei ca să nu se frece de peretele din piatră cînd o fuți. Acum Îi place și ei pe cînd tu o fuți ca lumea, iar ea șoptește: Dă-mi-o...dă-mi-o... iar tu ai limba În gura ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Liselle o zăpăcea lumea urîtă, dezolantă, cum o face cu mine cea de-acuma. Am auzit o liceană spunîndu-i partenerului, despre o bătrînă care nu se dădea deoparte să-i facă loc în magazin: "Trage-i, bă, un picior în cur, dacă nu se mișcă mai repede!" Iordan se detașa de dificultățile cotidiene, de tot ce nu era recital proxim. Ea rămînea în casa pe jumătate ocupată, fără sentimentul chez-soi, de frica mitocanilor beți, cu șepci și-n lodene kaki, păroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
văzut cazuri. Se iluziona cu ideea că până și dintr-o pânză de păianjen poți scăpa dacă ai ață pe mosor (iată geniala filozofie de viață practicată la colț de stradă, cu o doză de bere în mână, așezat în cur pe bordură), însă nu-și amintea, totuși, unde citise asta sau dacă citise așa ceva vreodată... Pentru prima oară în acea zi își spuse că are nevoie de Lucia. De fapt, dacă ar fi avut răgazul necesar pentru a rumega ideea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a anunțat cu glas tare Hope, una dintre asistentele de modă, care avea enorma greutate de patruzeci și șapte de kilograme la un metru optzeci, și a pus pantalonii pe lângă ea, cu un oftat. Ăștia ar face să-mi pară curul și mai enorm decât e. — Andrea, mi s-a adresat prietena ei, o fată pe care nu o cunoșteam prea bine și care lucra la accesorii, te rog, spune-i tu lui Hope că nu e grasă. — Nu ești grasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai mare decât a unui sequoia secular“. Jessica Își Închipuia că „brațele ei cu piei atârnânde“ semănau cu ale lui Roseanne Barr. Până și James se plânsese că, pasămite, când ieșise de sub duș azi-dimineață , i se păruse că are un cur atât de mare, Încât Îi trecuse prin minte să lipsească de la serviciu pe motiv că „se simte gras“. La Început, avusesem pentru miriada de Întrebări „sunt-oare-grasă“ o replică pe care o consideram extrem de rațională: „Dacă tu ești grasă, Hope, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să scap de feciorie și să am un copil cu ochii verzi de la Mircea!“ „Păi și altele vor să scape de mâncărime...“ „Ești trivial!“ „Sunt, dar tu ești o curvă...“ Îmi Întoarce fundul rotund; toc-toc, toc-toc. Merg În spatele ei, are curul jos; e curajoasă, cum se spune În jargonul golănesc. N-are nici una nici alta, nici corp nici inteligență; nici țâțe, nici picioare, nici mijloc, nici umeri, n-are decât toace, toc-toc, toc-toc, mă toacă mărunt În timpan. „Vrei să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
am fi lipit elegant cu subtilitățile limbii franceze. Bă, monstrule, am pipăit-o pe fund pe ciunga aia de Venus din Milo. Nu e nimic de ea, dar să vezi ce salivează babalâcii dându-i ocol și pozând-o din cur și din față; mă prăpădisem de râs. „Hai sictir“, mi-ai răspunde tu, „te lauzi ca o Împuțită ce ești că ți-ai băgat fustele În Louvre“. Îți scriu zilnic. Eu Nesuferitule, Eu mă plimb singură prin Paris și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
calc pe ele când mă duc noaptea la toilette“. Dama, pentru că n-avea ce face, „pictează“. M-a ucis cu atâtea planșe, cu atâtea schițe; e obsedată de un laitmotiv: În toate se observă o singură preocupare, să deseneze toate cururile putanelor din zona Halelor. Oriunde te uiți, nu vezi decât hălci de muiere, fesele curvelor sunt analizate minuțios, expuse precum În celebrul tablou al lui Rembrandt de la Louvre. Le plătește 30 de franci pe oră ca să-i pozeze cu fustele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cârjele. Când o simți așa de aproape și încurajat de reazemul cârjelor, Costică Ologu întinse brațele spre coapsele femeii. — Șezi potolit, șontorogule, i-o reteză Panselia, cu vocea ei trecută prin spărgătorul de nuci. Vezi că-ți bag cârja-n cur de-o să alergi pe-aicea ca o cometă... Orbul își primi bastonul, se propti în el și, călăuzit de femeie, apucă de umeri flăcăul, săltându-l pe cărucior. Ologu privi spre poalele dealului, acolo unde oamenii primarului încărcau ceaunele în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tu aicea Poliția ? se răsti Pârnaie. Cu porumbelu’ ăsta călător ? Ca întotdeauna când venea vorba de el, Mierlă ugui, întinzând brațele și rotindu-se. — Păi, dăm un telefon... încercă Iadeș. Am unu’ aicea... — Și poate-ți bagi și firu’ în cur, să aibă curent... spuse Pârnaie, trăgându-i o scatoalcă peste țeasta deja pregătită. Iadeș... suspină, tardiv și înfrânt, cheliosul. Calu, care nu știa de monologurile lor telefonice, se trase îndărăt, pentru a nu lăsa urme de potcoave pe pământul afânat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nimic din ce spusese bătrânul. Nici nu sună rău... — Să te ferească Dumnezeu de ce sună bine, spuse Bunelu, așezându-se cu tălpile mai aproape de foc. — Ce-i aia bine ? întrebară Puțică. — Binele, îi dăscăli Isaia, e când nu iei în cur șutul pe care îl meriți. Hai, la culcare. Mâine-dimineață devreme e iarmaroc, avem multă treabă. Muntele Casei Domnului va fi cel mai înalt și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Oricum, toți idolii vor pieri. Iadeș trase o foaie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]