3,659 matches
-
pătat poalele rochiței cu vopsea și ceva dulceață de cireșe pe piept... Mi-e dor de pădurea cu miros de proaspăt, de râul care curgea în amonte, de câmpul verde împânzit cu maci și albastrele, pe care am văzut primul curcubeu... cel mai frumos curcubeu, mare, rotat cât era câmpul de lat... Autor: Carmen Sima Sursa: http://carmensima.ro/ Notă. Acest text a fost publicat cu acordul d-nei Carmen Sima.
Duzina de cuvinte – Dor () [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
vopsea și ceva dulceață de cireșe pe piept... Mi-e dor de pădurea cu miros de proaspăt, de râul care curgea în amonte, de câmpul verde împânzit cu maci și albastrele, pe care am văzut primul curcubeu... cel mai frumos curcubeu, mare, rotat cât era câmpul de lat... Autor: Carmen Sima Sursa: http://carmensima.ro/ Notă. Acest text a fost publicat cu acordul d-nei Carmen Sima.
Duzina de cuvinte – Dor () [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
mama, femeia, geniul, creația. Nu știu nimica. Eminescu avea aceeași chestie, ”un nu știu ce, ș-un nu știu cum”. Nu vreau să mă asocieze la acest geniu, dar probabil că este ceva comun pentru această taină a naturii. Radio Chișinău: Câte culori are curcubeul dumneavoastră? Eugen Doga: O singură culoare, albă. Am și o lucrare ”Curcubeul alb”. Versurile aparțin lui Emil Loteanu. Curcubeul alb este lumina, care cuprinde toate culorile care nu sunt încă numărate până la capăt. Radio Chișinău: dacă nu v-ați fi
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
nu știu ce, ș-un nu știu cum”. Nu vreau să mă asocieze la acest geniu, dar probabil că este ceva comun pentru această taină a naturii. Radio Chișinău: Câte culori are curcubeul dumneavoastră? Eugen Doga: O singură culoare, albă. Am și o lucrare ”Curcubeul alb”. Versurile aparțin lui Emil Loteanu. Curcubeul alb este lumina, care cuprinde toate culorile care nu sunt încă numărate până la capăt. Radio Chișinău: dacă nu v-ați fi născut român v-ar fi plăcut să fiți? Eugen Doga: Orice etnie
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
mă asocieze la acest geniu, dar probabil că este ceva comun pentru această taină a naturii. Radio Chișinău: Câte culori are curcubeul dumneavoastră? Eugen Doga: O singură culoare, albă. Am și o lucrare ”Curcubeul alb”. Versurile aparțin lui Emil Loteanu. Curcubeul alb este lumina, care cuprinde toate culorile care nu sunt încă numărate până la capăt. Radio Chișinău: dacă nu v-ați fi născut român v-ar fi plăcut să fiți? Eugen Doga: Orice etnie m-ar fi adus în lumea această
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
e-un zămbet viu pe-ale nopții vise arse, Sufletul rănit de ani are-un plâns mocnit de înger. Umerii prin crângul serii au un șal de nor albind, Mâinile-s ca două raze peste marea înspumată, Ea străpunge imensitatea, curcubeu viu înflorind, Viața cea nocturnă, mută,în străfunduri lin înoată. Cu lungi haine de lumină se încumetă să umble Prin dumbrăvi întunecate arse-n vară de mult soare, Deșteptate de-a ta rază, adormite-n pale umbre, Frunze-n toamnă
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
spre eternitate. Mireasma viselor, pierdute-n poala Lunii, Un zbor firav cu aripile înghețate Într-un sfârșit de toamnă cu tâmple ruginii. Sunt un sărut de raze ce alină marea Un val ce se frământă în adieri de vânt, Un curcubeu măreț ce-nseninează zarea, Când după-o ploaie rece nu se va da înfrânt. Sunt calda-mbrățișare în adierea vremii, De cântecul de codru purtat de-un vânt hoinar, Ecoul unui strigat pe care șoimii Fără teamă-l duc in zborul
SUNT de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340110_a_341439]
-
unde-și-unde, gata să te „prindă” de cap, câte un „piton” ori vreo „maimuță”. Fondul sonor este asigurat de reproducerea glasului acestor jivine. Coborând la cascadă, lași în urmă al doilea cazinou, auzi tot mai tare tumultul apei în cădere, vezi curcubeul ca în miezul verii la noi, numai că aici se repetă la nesfârșit, mulțime de oameni de toate vârstele și culorile admirând frumusețea peisajului. Însă, sub pragul acela peste care sare apa din Lacul Erie - după care își continuă drumul
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
tot ce ai văzut afară; senzația se optimizează când, printr-un fel de ferestre, privești printre șuvoaiele de apă ce se prăvălesc prin fața ta și întrezărești ciorchinii de oameni de pe mal privind apa în cădere și spectacolul oferit de întrepătrunderea curcubeelor. Continuând drumul în lungul fluviului Niagara, îți dai seama că acesta străbate un canion (vale cu pereții aproape verticali) cu un mare potențial energetic ușor de capacitat, ceea ce s-a și realizat prin cooperarea dintre cei doi vecini. Până când apele
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
chiar cu perspectiva celei mai crunte deziluzii la orizont, ne suntem datori nouă înșine să mergem pe jos, prin ploaie. Nu pentru a găsi răspunsuri, ci pentru a scăpa de colb și pentru a fi printre primii care zăresc culorile curcubeului. ” Hemingway nu s-a ascuns niciodata într-un turn de fildeș. Știa prea bine ca substanța operei unui artist este artistul însuși, viața și trăirile lui, și a reușit ceea ce puțini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit să
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
care deschide porțile lumii: Ochii înțelepciunii/ deschid porțile” (p. 147). El este cel care crează lumea din nimic și care face din om o culme a creației sale: ,,`Amin, Amin, zic vouă!- copii planetar`/ Dintre marile vieți/ una e/ puntea curcubeului -/ și vă aduc/ lumina ei nedezvelită “ (p. 147). Poetul nu uită că omul creat de Dunezeu este limitat și că Dumnezeu Creatorul este nelimitat. Așadar eul uman este limitat, iar atunci poetul înalță o rugă către Creator: ,, Aripile, mi se
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
în poezie”). Poziția „lotus” ca figurație pentru o floare ce lecturează cerul determină în imaginar sensul unei zile „în care / între oameni / și flori / va fi / în sfârșit / pace” („prezență”). Spiritul poetic „lotus”-ian are intuiția că „fiecare om are / curcubeul lui” și că între oameni „numai poetul și-l caută noaptea” („Curcubeul”); devii poet „dacă găsești cuvântul / potrivit” („obligație”) și dacă, precum un șaman, „culegi cuvinte” („Șaman”). Poeții sunt „oameni de rezervă” („poeții”) cărora poezia ca privire goală din poziția
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
determină în imaginar sensul unei zile „în care / între oameni / și flori / va fi / în sfârșit / pace” („prezență”). Spiritul poetic „lotus”-ian are intuiția că „fiecare om are / curcubeul lui” și că între oameni „numai poetul și-l caută noaptea” („Curcubeul”); devii poet „dacă găsești cuvântul / potrivit” („obligație”) și dacă, precum un șaman, „culegi cuvinte” („Șaman”). Poeții sunt „oameni de rezervă” („poeții”) cărora poezia ca privire goală din poziția lotus le prelungește viața: „cu fiecare poezie / sfârșitul lumii / se amână” („sfârșitul
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
este una de instalare periculoasă într-o intersecție, atunci se pot aduce toate acestea la un loc: Sincretismul este o întâlnire întâmplătoare, absolut imprevizibilă într- o intersecție de simțuri, modalități de gândire, stiluri, registre, nuanțe. Este, s-ar spune, un curcubeu al trăirii. Filosofia este o creație a literaturii. Literarul a creat filosoficul. Chiar dacă nu anume, dedicat și intențional, literatura a generat filosofie, în orice caz, filosoficul nu s-a născut ca filosofic. Atunci când în intersecția gândirii se întâlnesc neprogramat, fără
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
A jucat fără greșeală și nu s-a temut să abordeze subiectele grele. Ba chiar a adăugat o notă de umor bine dozat prin observația legată de vremea excelentă de la Washington, parcă în oglindă cu remarca Președintelui Bush privind celebrul curcubeu de la București. Stilul Președintelui Iohannis, direct și sincer, îl face remarcat nu doar în comparație cu politicienii români, ci și în plan extern. (Foto Facebook/Klaus Iohannis) Ce urmează după acest set câștigat de România? Oportunitatea de a câștiga meciul cu inamicii
Game și set la Washington. Concluziile unei vizite istorice () [Corola-blog/BlogPost/339205_a_340534]
-
una după alta, si turmele de mioare) - << în mine sunt Eu >> puiul de Om, ori puiul de Zeu - ( se vor, hotărî, cândva, Zamolxe ori Deceneu, să vă spună adevărul, ori ba?) << în mine sunt Eu >> nebiruitul de neguri, adoratul de curcubeu - ( la ceasul acesta sublim tăceri se aud: visele iernii din nord și din sud.) Referință Bibliografica: ELOGIU VISELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate
ELOGIU VISELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340776_a_342105]
-
bine, vroiam, de fapt, să-i fie aproapelui mai bine, să simtă-n suflet rază soarelui pe flori - cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna și fulgerul viteazului, si freamătul din șipot
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
mai bine, să simtă-n suflet rază soarelui pe flori - cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, cật pot iubi un iezer, un fluture, un clopot, dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna și fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - si fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - cật
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
mâna... Rămânând cu ea întinsă, am redeschis ochii și am constatat că el dispăruse iar pe locul unde stătuse câteva clipe mai înainte, se afla un cerc de apă care nu se scurgea nicăieri și în care se refleca un curcubeu. M-am încruntat și am pornit agale îmbătrânit dintr-odată cu câțiva ani netrăiți. Apoi m-am întors din nou și acolo unde ne despărțiserăm, de data asta, nici urmă de apă. Așa că am început să mă îndoiesc și de faptul
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
-mi, când ai timp, nemărginirea Iubiriii tale-n toamna cu minuni ... Andante melancolic ce vibrează Pentr-un adaggio în iarna firii tale Și totuși pentru mine nu contează Decât iubirile-ți duminicale... Mi-e toamna mai fecundă-n armonii De curcubee ce răstoarnă ploi În toamna asta te aștept să vii Să ne gustăm aromele din noi... Referință Bibliografică: Toamna iubirilor tale / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
TOAMNA IUBIRILOR TALE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340824_a_342153]
-
Cuvinte > TE-AȘTEPT CA PE-O-NVIERE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Adună-mă din albul zăpezilor din nori Și mă așterne goală în zorii dimineții Printre petale roșii din curcubeu de flori Să îți gonesc tristețea cu bucuria vieții... Și strînge-mă în brațe așa cum ramul greu Își strânge rodul său mai copt ca niciodată Și gustă-mă acum! ...mă vei gusta mereu Că sunt iubirea ta , uitată niciodată... Și-alintă-mă cu
TE-AŞTEPT CA PE-O-NVIERE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340825_a_342154]
-
clopotul de seară... Zburdă-n parcuri veselia Prin alaiul de copii, În palate, bucuria Te așteaptă să revii. Lasă grijile mărunte Și le vâră într-un sac, Celor mici și puși pe sotii Nu vreau să le fac pe plac. Curcubeul după ploaie Zămislit cu har de îngeri Te ajută cu un scop..., Prin dureri să nu mai sângeri... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Rămân / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015
RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340957_a_342286]
-
cumva anume, Zâmbete-i sacrificăm, Îi uităm chiar propriul nume, Cântece îi dedicăm. Este-o pură zămislire După'negurații nori, Și rămâne-o amăgire Acest cearcăn de culori. Omenească-i rătăcirea Împlinirii'ntr-o scânteie. Și s-ascunzi nefericirea'n Iluzorii curcubee. Volumul "100 de gânduri" Referință Bibliografică: Cearcăn de culori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CEARCĂN DE CULORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341015_a_342344]
-
Mister... Te simt în inimă, Doruri trecute, poate dezamăgiri, Ți le presimt... În grabă trec anii Pe lângă noi. Eu aștept în liniște, Iubind, tânjind, sperând... Mi-aplec urechea La chemarea vieții, Ce tainic curge-n trupul meu, Precum se scurge curcubeul În roua dimineții... Îndepărtatele chemări, A le distinge, Nicicând eu n-am știut, Dar cineva, Tainic Mă cheamă-n depărtare, O depărtare cețoasă, virtuală... Și totuși, Plină de o speranță ascunsă. Alerg spre cineva necunoscut, din umbră Sunt voci, miros
MISTER... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341343_a_342672]
-
Acasa > Strofe > Valori > RÂU DE SÂNGE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În cine se mută lumina, o inimă în piatră neatinsă de ape băute de curcubeu? În cine încărunțește cuvântul așteaptând să-i spun ultimul gând mai presus de mine? Dincolo de toate dimineața mereu inimă căzută din cer o culeg cu palmele. O pun peste buzele nopții care-și aleg regina dintre flori pământene Și totu
RÂU DE SÂNGE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341348_a_342677]