1,718 matches
-
caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește metoda lui Urmuz (excesul de importanță dat laturii minerale a omului) și unde în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cristina Glavce ne informează că a fost plasată pe medalie la sugestia profesorului Francisc Rainer și că, în traducerea acestuia, are următorul sens: ,,Chiar de-ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”{\cîte 110}. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografa apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționam că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
perfecțiunii voastre, să-l preamărească pe Tatăl vostru și să închidă astfel gura răuvoitorilor. Ați devenit într-adevăr spectacol pentru lume, pentru îngeri și pentru oameni (1Cor 4,9). De aceea, cu greu s-ar putea găsi în voi o cută atât de fină sau o pată atât de ascunsă, care să nu pară mult mai mare și mult mai vădit decât în alții. De aceea, dacă se aduce în atenția apostolatului nostru vreo acțiune de-a voastră care să tulbure
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
grădină olandeză. «A scrie despre ceva dăunător fără furie Înseamnă a scrie plictisitor» mărturisește Lenin. (Ă). Criticul face opera de dezvelire, de continuare a ceea ce e ascuns, nevizibil imediat. El subliniază sensibilitatea cărții, accentuază valoarea operei. Și invers, el adâncește cutele, duce la ultima consecință nepotrivirile, face să țâșnească, unde se pierdea sub Înflorituri, urâtul, falsul. Astfel el e la rândul său un creator. (Ă). În concluzie redacția revistei Novâi Mir Își Însușea acest deziderat al lectorilor săi: preocupare pentru stil
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încă destui indivizi cărora nu le place Negura. Cartea prezintă pericolul unui instrument de orientare În ceață. Împrăștie negura. Și negura le este necesară ca subsolului adâncurile Întunecate ale pământului. Lumina Îi orbește. Le arată fața hidoasă, buhăită, plină de cute adânci, săpate de frica ispășirii. Sau mai știi? Poate de remușcări Întârziate. Asasinii, jefuitorii de cadavre, crezându-se pierduți În negura uitării, tremură În fața vitrinelor librăriilor, Înnebunesc la gândul că miile de biblioteci sindicale și sătești, zeci și sute de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Învățată» Și ochii Îi râd ca două dungi «Cum din idei puține, Ies cântecele lungi». EPILOG Se mai opri o clipă, La ușă, musafirul: «Pe vremea mea, vai, unii Tăiau În patru firul. Ne căutau În gânduri Câte-o ascunsă cută. O, nu la voi! Bucherii: O specie dispărută. Dar chiar când sunt doar umbre, Mă tem să nu-i Împung. De-aceea, spun, spre știință: Cu genu-așa zis lung, Poem ori epopee N-am nici o ceartă veche. Ba, cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de pământ, formând cute firești, fără intersectarea și orinentarea lor de către croitor. Bluzele, în general, de mătase (muselină), aveau mânecile voluminoase - tipul balon -, umflate pe braț și mulate pe antebraț. În contrast cu dimensiunile, de multe ori, exagerate ale mânecilor, talia capătă suplețe datorită unui nou
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Quebecului se ascunde înapoia numeroaselor ei fortificații. Caseta asta minusculă ascunsă în capul cașalotului îi face pe unii vînători să tăgăduiască în mod categoric existența vreunui alt creier în afara magaziei de spermanțet, care aduce efectiv cu un creier uriaș. Prin cutele, liniile și circumvoluțiunile sale stranii, această masă misterioasă pare, în ochii lor, mai potrivită cu ideea pe care și-o fac despre sediul inteligenței unei făpturi atît de puternice. E limpede, prin urmare, că, din punct de vedere frenologic, capul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am apucat să tratez acest subiect, se cuvine să mă arăt capabil de a-l epuiza, fără a trece cu vederea nici măcar cele mai mărunte celule seminale din sîngele leviatanului și fără a-i lăsa necercetată nici cea mai ascunsă cută a intestinelor sale. După ce i-am descris aproape în întregime particularitățile anatomice și modul de existență, rămîne să-l glorificăm și din punct de vedere arheologic, fosilifer și antediluvian. Aplicați la orice altă făptură - bunăoară la furnică sau la purice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și repede palma peste fruntea încrețită, adăugă: Ă Dacă ești în stare, mi-aș pune bucuros capul pe nicovala ta și aș răbda izbitura barosului tău drept între ochi. Răspunde-mi: ești în stare să netezești
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și repede palma peste fruntea încrețită, adăugă: Ă Dacă ești în stare, mi-aș pune bucuros capul pe nicovala ta și aș răbda izbitura barosului tău drept între ochi. Răspunde-mi: ești în stare să netezești cuta asta? Ă A, nu, domnule căpitan, tocmai asta e cea pe care n-o pot netezi! Nu v-am zis că le pot netezi pe toate, afară de una singură? Ă Da, fierarule, tocmai asta e, știu: nimic n-o poate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și tălăzuite, întocmai cum o mireasă e dăruită mirelui ei. Iar la linia orizontului, un freamăt ușor - vizibil mai ales aici la Ecuator - vădea încrederea înfiorată, drăgăstoasă, spaimele dulci, cu care sărmana mireasă își dăruia inima. împietrit, noduros, brăzdat de cute, dar dîrz și neînduplecat, cu ochii scînteind ca doi tăciuni în cenușa unor ruine, neîmblînzitul Ahab stătea în limpedea lumină a dimineții, înălțîndu-și fruntea sa ca un coif spart spre cea feciorelnică a cerului. O, nemuritoare copilărie și candoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Oradea măști sudura Oradea Clujului butoaie metalice garnituri nr. 202, pentru vopsele, din cauciuc str. Karl piese turnate, Marx nr. 24 întreținere, str. Dacia reparații și nr. 2, str. scule, dispozi- Uzinelor tive și verifi- nr. 12, catoare, pla- str. cute din cauciuc, Spitalului tampoane pentru nr. 2 vagoane, elemente de transmisie pentru locomo- tive diesel hidraulice, recondiționat pile ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția I Salonta, Prelucrări metal Întreprinderea mecanică - metal str. și de piese de schimb Muncii Oradea nr. 37 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția ÎI Salonta, Confecții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Dar nici na? ionalismul rom�n, nici cel maghiar nu?? i aveau locul �n planurile destinate �ntemeierii unei Austrii unite ? i centralizate ale prin? ului Felix Schwarzenberg. �n urma compromisului austro-ungar din 1867, rom�nii din Transilvania au fost trecu? i pe ț? cute �n st? p�nirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei ? aguna, liderul spiritual al rom�nilor, i? a �ndemnat la rezisten?? pasiv?. Dar tinerii rom�ni nu voiau s? tr? iasc? a?a cum tr? iser? p? rin? îi lor. Dat? fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit ? i clar v? z?tor al autorit?? îi. �n Arhondologia Moldovei, Sion �i atribuie neamului Dr? ghici (? i multor al? i boieri) o fals? ascenden?? armean? sau chiar evreiasc?. A scris lucruri nepl? cute ? i despre familia Arghiropol 8. Afirmă? iile lui Sion erau lipsite de fond. Că pamfletar politic el era obligat s? exagereze. Dup? intrarea lui�Iorga pe scena politic? , exager? rile lui Sion au fost preluate de adversarii s? i �n cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de armate, refugia? i sau intru? i nedori? i. Contribu? ia acestora (�n special �n Rom�nia) a fost mai pu? în dec�ț constructiv?. P�n? ? i g�ndul la str? ini tr? ind că rom�ni asimilă? i putea trezi amintiri nepl? cute ? i s? a?�? e na? ionalismul. Intoleran? a nu a fost niciodat? la prea mare ad�ncime fă?? de suprafa??. Tat? l lui Iorga, Nicu, a fost un apreciat ț�n? r avocat. Neobi? nuit de puternic, avea un temperament foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu ro? îi ? i cepe putrede ? i cu ou? stricate �n cortegiul regal. Gardă Regal? ? i armata f? ceau paravan că s? apere simbolul na? iunii �n dezl? n?uirea aceea a patimilor politice 38. Iorga �? i amintea ? i de vizitele f? cute la mo? ia uneia dintre rudele sale c�nd a v? zut ?? răni b? tu? i de vechil pentru c? �nt�rziaser? c�teva minute. �?i amintea cum str�ngea din din? i de furie asist�nd la aceste scene. ?i cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Organic, dar Titu Maiorescu ? i Constantin R? dulescu? Motru nu voiau s? se produc? nici o schimbare p�n? c�nd Rom�nia nu va fi preg? țiț? psihologic pentru reformele respective. P�n? atunci, numai concesiile bine c�nt? rîțe trebuie f? cute pentru evitarea exploziei sociale 58. Nu ne surprinde faptul c? ace? ți conservatori nu s? au bucurat niciodat? de vreun sprijin din partea maselor; pr? bu? irea lor politic? se va produce odat? cu introducerea votului universal. Dar nici alte politici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cercetat ? i alte arhive ? i biblioteci europene pentru a aduna materiale privind istoria rom�nilor. �n ciuda eforturilor, era totu? i capabil s??? i �nsu? easc? tot ce vedea. Observa �ntotdeauna mai �nt�i oamenii, apoi priveli? tile, at�ț pe cele f? cute de om c�ț ? i pe cele naturale, distil�nd �n cele din urm? toate aceste impresii �n istoria locului respectiv. Dar, că s? folosim cuvintele lui Iorga: ��n nici o ? ar? , nu exist? nici un oră? care? mi poate st�rni interesul dac? nu are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
coal? unguri care c? utau posturi de profesori 127. Iorga era �ntotdeauna la dispozi? ia oamenilor de r�nd, depun�nd eforturi aparte că s?? i ajute pe veteranii din R? zboiul cel Mare. Multiplele sale acte caritabile erau f? cute cu discre? ie, ajung�nd rareori s? fie cunoscute public. Accepta rar onorarii pentru conferin? ele pe care le ? inea; merg�nd cu mă? ina (a? ezat l�ng? ? oferul s? u), se oferea s?? i duc? pe ?? rănii �nt�lni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia public? italian? (�fra? i latini�) că aceasta s??? i dea seama de m? sura �n care politică de maghiarizare a ungurilor amenin? a latinitatea, men? ion�nd �n repetate r�nduri observa? iile f? cute de italienii care c? l?toriser? prin Rom�nia ? i Transilvania ? i utiliz�nd un mare num? r de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, V? lenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume con
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Roumaines (Ia? i, 1917). Analiz�nd rela? iile anglo? rom�ne (a? a cum s�nt ele descrise de c? l?torii englezi), Iorga a �ncheiat cu speran? a c? Anglia, cea mai mare parte din lume, va onora sacrificiile f? cute de paisprezece milioane de rom�ni pentru cauză comun?. �n lucrarea Relation des Roumains avec leș Alli�s (Ia? i, 1917), el analiza rela? iile rom�nilor cu Antanta. Dar manieră expeditiv? a lui Iorga avea limitele ei. �n Histoire des Russo? Roumains
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
limite. Nu avea nici un pic de r? bdare cu filosofi obscuri de talia senatorului Borah din statul Idaho. �n 1931, ca prim? ministru, Iorga nu a considerat c? ar fi sub demnitatea să s? comenteze afirmă? iile despre Fran? a f? cute de acestă lui Pierre Laval (c? ruia senatorul Borah �i spusese c? grani? ele stabilite la Versailles trebuie revizuite, deoarece fuseser? impuse cu for? a). Primul? ministru Iorga a replicat prompt: ��i pot trimite dou? h? r? i senatorului Borah: una a Statelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i sordide. Dar chiar dac? realitatea rom�neasc? ar fi respectat cele mai bune exemple ale tradi? iei cre? ține, sioni? ții nu puteau accepta renun? area la istoria, tradi? ia ? i realiz? rile evreilor ? i la marile servicii f? cute de ei omenirii �n general ? i Occidentului cre? țin. Sioni? ții n? ar accepta niciodat? a?a ceva, chiar ? i �n schimbul celor mai bune tradi? îi cre? ține occidentale pentru c? tot trecutul evreilor ar fi aruncat la gunoi. Doar atunci ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Iorga p? strase rela? îi bune cu am�ndoi, Carol ? i prin? esa Elenă au vizitat separat ? coală de Văr? a lui Iorga de la V? lenii de Munte, �n vară lui 193025. �ntre timp, criza se accentua. Sinteză analizei f? cute de Iorga vie? îi ? i realit?? ilor moderne a fost �Agonia economiilor industriale�. El nu �n? elegea c? , �n ciuda unei recolte bogate ? i a unei produc? îi industriale extraordinare, oamenii erau �n continuare fl? m�nzi ? i goi, tr? g�nd concluzia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]