2,824 matches
-
zece mii dintre oamenii lui. Nimeni nu mai știe nimic despre soarta lor. Dacă nu au fost luați prizonieri, atunci i-au căsăpit mujicii sau au murit din cauza gerului. Nu aveau cum să scape. Nu aveau cum să scape. Un fior cutremură umerii uscați ai ambasadorului. Continuă să vorbească, deși avea vocea roasă de epuizare. ― Răniții, bolnavii, degerații, sfârșiții de eforturi supraomenești... supraomenești... da... au fost abandonați și ei. Soldații care nu mai puteau mărșălui în rând cu ceilalți, pentru el, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi și frunze. În el, Sampath era aruncat de colo-colo și cu susul în jos. Ce se întâmpla? Totul se petrecea prea repede ca să priceapă. Inima îi sălta în sus și-n jos, țopăia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
alergau pe proprietățile private, lăsau urme prin straturile de flori și grădinile de legume, trezindu-i pe oameni în zori în fiecare zi, în ziua următoare și în fiecare din zilele care urmau, reluând activitățile acestea dizgrațioase. Pământul însuși se cutremura când se apropiau; semăna cu apropierea cutremurului. Însă, atunci când primi plângeri, brigadierul răspunse că, dacă i s-ar fi permis să dea curs propunerii sale, nu ar fi avut nici un motiv să-i spună pe oameni la asemenea mascaradă. Știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cu etajul trei era luminat, așa că Alison și-a dat seama că nu mai avea prea mult timp la dispoziție. Și-atunci zeii au intervenit. Mai întâi s-a auzit un zgomot puternic și un hârâit, apoi liftul s-a cutremurat și s-a oprit între două etaje. Au trecut mai multe secunde până când unul dintre ei să scoată vreun cuvânt. Nici unul nu era sigur dacă era doar o întâmplare sau dacă într-adevăr erau blocați și nu mai urcau nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a scos nici un cuvânt. Nu avea ce să-i spună ca să-i ia durerea și nici nu voia să-l insulte emițând platitudini. În loc de asta, femeia s-a dus la el și i-a îmbrățișat umerii uriași, care acum se cutremurau din cauza plânsului, după care l-a strâns ușor în semn de consolare. Afară, de undeva, de la distanță, Susan a auzit vocea încântată a lui Milly, în vreme ce Nick și Jenny se apropiau de ușa de la intrarea în casă. Bill a auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nimic negativ despre prima nevastă. Nici măcar o singură propoziție. Vă închipuiți? Toate femeile au clătinat din cap în semn că nu, nu puteau să-și închipuie. —Ba chiar a invitat-o la cină. Pentru numele lui Dumnezeu! Fiona s-a cutremurat. —Mamă, ăsta da’ curaj! Eu nu sunt sigură c-aș fi în stare de așa ceva. Așa mi-am zis și eu, a fost de acord Julia. Dar teoria este că dacă înlături fricțiunile, atunci subterfugiile nu mai sunt necesare, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
așa că nu te grăbi să tragi concluzii. Deborah a zâmbit triumfătoare, evident încântată c-o zgândărise pe inamica sa astfel încât aceasta să-și dea arama pe față. —Dimpotrivă, știu destul de multe despre tine. James îmi spune totul. Julia s-a cutremurat lejer, de parc-ar fi primit o lovitură în piept. Dar și-a revenit rapid. Mă surprinde, Deborah, că vă găsiți timp și pentru asta, de vreme ce voi doi sunteți așa de ocupați cu discuțiile voastre despre fizică cuantică și plăci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Am luat Ecstasy. Cuvintele i s-au rostogolit din gură, de parcă puștiul ar fi fost nerăbdător să mărturisească, de parcă i-ar fi fost teamă că dacă se oprește n-o să mai găsească niciodată curajul să spună adevărul. Fiona s-a cutremurat îngrozită. —Jake, nu! Nu se poate! Băiatul n-a scos nici o vorbă, dar a clătinat din cap confirmând ceea ce tocmai spusese. —De ce? Unde? Fiona avea așa de multe întrebări că nici nu știa de unde să înceapă. În casa unui prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
febrilitate. Femeia încerca să-și dea seama ce-ar fi trebuit să facă în continuare. —Cum ai ajuns aici? La vreo jumătate de oră după ce-am luat pastila, a început să mi se facă foarte frig, a continuat băiatul cutremurându-se vizibil din cauza amintirii. După care am început să tremur foarte tare. Asta-i tot ce-mi mai amintesc. Se pare c-am ajuns la spital cu spume la gură. Jake a avut decența să arboreze o mină rușinată. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fel? — Păi, dacă înseamnă că nu poți să faci copii pe cale naturală, atunci da, din punctul meu de vedere contează. Soțul și soția trebuie să știe totul, unul despre celălalt. Între ei nu trebuie să existe secrete. Alison s-a cutremurat în sine, gândindu-se la rinoplastia ei secretă și la toate fotografiile ascunse, în care se vedea nasul de dinainte de operație, cel cu care o înzestrase mama natură. Ferească Dumnezeu ca Luca să afle vreodată și de chestia asta! N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și presupunând că tu rămâi gravidă destul de repede, tot o să mai treacă încă un an de zile până când Julia sau James Jr. o să stea aici, a spus el bătând cu palma spațiul dintre ei. În sinea ei, Julia s-a cutremurat. I s-a părut că pereții dormitorului încep să se strângă în jurul ei sufocând-o. —Deci? a zis James lăsând capul pe-un umăr și privind-o întrebător. Ce părere ai? Julia a oftat din prelung și cu atâta putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
pe masa unora. Până să ajungă, Mărgărit o mai încasă. De la sobolul bătrân de astă dată - un jab lansat cu gestul unui aruncător de disc de undeva de sub coapsă, pe lângă care ce-i dăduse blondul fusese o mângâiere. Mărgărit se cutremură ca electrocutat, se îndoi și se ghemui cu capul între brațe. Îi curgea sânge din nas, dar în pofida durerii și a umilinței, rămăsese țeapăn în loc. Încăpățânat ca un catâr ca să-și apere dreptatea, poate și unde-l simțea pe Rafael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
copia la indigo a unui fan vechi al formației Siouxsie and the Banshees: păr negru ca smoala, pielea aproape cadaveric de albă, buze date cu ruj de culoarea prunei uscate, fără pic de considerație pentru conturul lor original. Tom se cutremură. — Nu, mersi. Având În vedere că gusturile lui se limitează la blonde spălăcite, n-am prea putut simpatiza cu reacția lui. — Ei bine, și eu sunt În negru din cap până În picioare, am subliniat. Purtam Îmbrăcămintea standard pentru dans: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
am anunțat Încă un schimb. Josie se ridică bucuroasă și se aruncă plină de grație și cu părul În vânt asupra următorului aparat. Îmi aruncă un zâmbet scurt, vrând parcă să-mi transmită că se distrează de minune. M-am cutremurat. Numai Dumneazeu știa ce Înțelegea ea din muzica pe care o puneam și din ținuta mea ponosită, constând În tricouri tăiate Îmbrăcate peste pantaloni scurți tăiați care, la rândul lor, veneau peste jambiere pline de găuri, toate având nuanța aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Ce mai, Barbie pe pârtie. Paharul de ceai este vândut separat. Rachel dădu din umeri: — Jeff refuză să fie În relații bune cu persoanele din conducere, explică ea. El e un socialist practicant. Înainte ca Lesley să apuce să se cutremure, adaugă: — Și nu-l ajută deloc faptul că Hel... Linda e obsedată să dețină controlul. O tot provoacă și-o scoate din minți, chiar și atunci când ea procedează cu cap. Îi eram recunoscătoare lui Rachel că nu-i spusese Lindei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
răspunse. Apoi zise cu o ușoară ezitare: — A fost chiar aiurea să se se facă atâta caz de asta. Adică, nu era vorba despre o chestiune de viață și de moarte, nu? Pentru cineva, exact așa a fost. — Vai, se cutremură ea. Mami și tati vor să plec de aici, după câte s-au Întâmplat. Am zis că nici prin cap nu-mi trece. Acum, că Linda nu mai e, vor fi mai multe oportunități, nu? M-am trecut deja pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
neutru. — Rachel, am zmuncit dintr-o dată, Lou s-a Întors adineauri? Ea m-a privit surprinsă și spuse: — Nu. E la secția de poliție, ai uitat? Mi-am amintit chipul pe care Îl văzusem cu ochii minții și m-am cutremurat din nou. Nu știu de ce m-am gândit că ar fi vrut să mă prindă Întoarsă cu spatele, ca să lovească. În fond și la urma urmei, oricine ar fi ucis-o pe Linda nu dăduse dovadă de atare lașitate, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ea. Nu numai că o făcuse praf pe Lesley, dar, fără să știe, se descotorosise cu succes și de Rachel. — N-ai intenționat s-o ucizi pe Linda, am spus. Era o afirmație, nu o Întrebare. Firește că nu. Se cutremură, de parcă Întreaga scenă i-ar fi revenit În minte. Sprâncenele i se Încruntară și se aplecă spre mine, vrând să mă facă să pricep cum se petrecuse totul. — Știi cum era ea câteodată, Sam. În clipa aceea, se Îneca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Alp Arslan muri, Într-adevăr, la capătul a patru nopți de agonie. De agonie lentă și de amară meditație. Cuvintele sale au fost relatate de cronicarii vremii: „Ieri, Îmi treceam În revistă trupele de la Înălțimea unui promontoriu, am simțit pământul cutremurându-se sub pașii lor și mi-am spus: «Eu sunt stăpânul lumii! Cine s-ar putea măsura cu mine?». Pentru trufia mea, pentru Înfumurarea mea, Dumnezeu mi-a trimis cea mai jalnică dintre ființele omenești, un prizonier, un prins gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
televizorul. Undeva în spatele meu era lumină și vocea tatei șoptea. Povestea ceva și eu am ciulit urechea. Era plăcut. Tata povestea că acasă situația e catastrofală. Partidul, zicea el, era ca o catastrofă naturală, ba chiar mai rău. Dacă se cutremură pământul, mor câteva mii de oameni, iar ceilalți trăiesc mai departe. Pe urmă se reconstruiesc casele și șoselele. Cu partidul însă, nu puteai nici să trăiești, nici să mori. De construit, nici vorbă. E foarte ușor să ții discursuri despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
noaptea la noi în ușă: „Marius, un telefon de acasă”. Tata îmbrăcase puloverul pe bâjbâite, în întuneric, se răcise vremea în Brooklyn. „Avem o programare la doctor. Curând”, i-a spus tata mamei. Aveam o programare la doctor? M-am cutremurat, căci nu știam nimic de asta. Tata a repetat de mai multe ori „da, da, da”, a adăugat „deja ne gândim la întoarcere”, rostind atât de răspicat cuvântul „întoarcere”, încât era imposibil să nu-l auzi. Eu ședeam lângă tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
am întors din America, a fost cutremurul cel mare. Cutremurele nu te avertizează cu nici un semn înainte să vină. Cu profesorii se întâmplă altfel. După cum arată ei, știi că vin palmele. Pământul nu arată ca și cum ar avea poftă să se cutremure și, dacă nu-l bagi în seamă, nu ți-e de nici un folos. Doar animalele domestice prind de veste dinainte. Cine a trăit un cutremur aduce mereu vorba de el și i se face pielea ca de găină când povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
sa o grămăjoară de oase, în fața ochilor mei joacă zeci de Noga strălucitoare precum steluțele din ceruri, dansează dinaintea mea îmbrăcate în tutuuri de balerine, cerculețe licăresc printre picioarele lor, de ce nu-și mișcă piciorușele, acelea nu sunt cerculețe, mă cutremur eu, sunt scaune cu rotile micuțe, întreg cerul este acoperit de scaune cu rotile întrecându-se între ele pe derdeluș, ca mașinuțele din Luna Park, însă în locul râsetelor cristaline și seducătoare ale copiilor, se aud plânsete îngrozitoare, mami, ce mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
se lasă peste mine certându-mă cu furie, peste câteva clipe ne va acoperi ca o pătură de beton, strivindu-ne, îmi ridic mâinile, încerc să-l împiedic, să nu se prăbușească, Noga murmură, ce faci, mami, iar eu mă cutremur, privesc tavanul și îl văd ridicându-se la locul lui, apoi mă scufund iar, în fața ochilor mei tulburați se învârt amețitor rezultatele analizelor lui, detalii și lucruri mărunte înfricoșătoare, care se vor transforma dimineață într-o sentință, bună sau rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dar dedesubt sunt putrede, covorul de frunze te conduce spre ea, și deodată cineva strigă, depărtați-vă de fântână, odată a căzut înăuntru un copilaș, iar apa i-a înghițit strigătele, era singur la părinți, fiul unor bătrâni, eu mă cutremur și mă întorc, nu am nevoie de apa ei, este blestemată, dar freamătul găleții nu se oprește, urcă și coboară înăuntrul ființei mele, cu mișcări din ce în ce mai grele, până ce urechile mi se umplu deodată de un hohot de râs înăbușit, lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]