1,702 matches
-
politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca fervoarei religioase la cea a rațiunii. Secolul al XVI-lea a fost marcat de apatie intelectuală și indiferență față de exercițiul mental privind punerea la îndoială a acurateței și profunzimii dogmelor și a cutumelor religioase și politice. Secolul al XVII-lea va transforma imperiul britanic și va aduce schimbarea atât de necesară în mentalitatea societății. în anul 1603 se stingea Elisabeta I. Monarhia se afla în impas, pentru că regina nu se căsătorise niciodată și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ceea ce În mod obișnuit Înseamnă ceremonie, cum ar fi ceremonia botezului, a Înmormântării, a cununiei, a Învestirii etc. Orice situație socială instituționalizată, În care pozițiile și acțiunile participanților trebuie să se conformeze unei anumite rânduieli, definită prin norme, reguli, obiceiuri, cutume, tradiții etc., intră În această categorie. Enunțurile au forțe și, mai ales, consecințe diferite În funcție de măsura În care actanții recunosc, În situația de comunicare reală, validitatea circumstanțelor pe care le implică un anumit enunț - astfel Încât consecințele actului de limbaj produs
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contradicție, ipoteze provenite din același context memorat sau din procesele perceptive. Relația dintre acest set puternic de ipoteze și semnificația enunțului poate fi privită ca un raport Între trecut și prezent. Acest set de ipoteze reprezintă o sedimentare a tradiției, cutumelor, obiceiurilor, prejudecăților, ideologiilor etc. În mijlocul cărora interpretul a trăit și pe care și le-a asumat. Acestea constituie un fel de trasee impuse pe direcția cărora se interpretează lumea din jurul nostru. Primele ipoteze și premise accesate În procesul de construire
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
O lucrare trebuie să aibă minimum 70 de pagini, cu text imprimat pe o singură față a unei coli „ministeriale” (deci nu și pe verso). Deși imprimantele de astăzi pot imprima un text pe ambele părți ale unei coli, această cutumă provine din perioada mașinilor de scris, când era mai dificilă dactilografierea pe ambele fețe, mai ales din cauza diacriticelor, care perforau pagina. Unele facultăți au impus și numărul maxim de pagini (100). Consider că numărul de pagini nu trebuie limitat, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
energie sau o tendință climatică se inversează. Creșterea nivelului de educație al populației, informația mai abundentă favorizează reconsiderarea valorilor. Influențele culturale care vin din exterior pot incita oamenii să îi imite pe străini, sau le pot sugera că anumite instituții, cutume, moduri de a gândi care le aparțin sunt nepotrivite. Pluralismul pune față în față mai multe sisteme, care se pot "contamina". Inovațiile tehnologice joacă un rol important: să ne gândim la consecințele pe care inventarea televiziunii le-a avut pentru
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Argumentele aduse de cei care sprijină legea privitoare la interzicerea purtării de însemne religioase în școli 1. De câtva timp, accentuarea curentelor islamiste a de-venit manifestă. Se exercită presiuni asupra populației musulmane de a respecta strict preceptele islamului și cutumele culturii pe care acesta o creează, în special portul vălului. Spre deosebire de imigranții italieni, spanioli, portughezi, imigranții de origine musulmană sunt cei care au probleme de adaptare, refuzând chiar orice efort în acest sens. 2. Tinerele fete din acest mediu se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
actori și structuri, așa cum sunt ele prezentate în cărțile de specialitate. Pe lângă această istorie, cât se poate de completă și imparțială, având în vedere sursele disponibile, mai există o altă istorie: moștenirea vie, adică propriile noastre comportamente, valorile, instituțiile sau cutumele noastre, care au fost șlefuite de generații succesive în trecut și pe care noi le-am preluat, de multe ori fără să știm. Atunci când deschidem un meniu într-un restaurant oarecare dintr-o țară europeană sau alta, lista mâncărurilor (și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult timp, dar relativismul pregătește calea pentru ceilalți, cei diferiți. 3. Pentru prima dată în Europa, unitatea ideologică și religioasă se fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
răului” se stabilește o relație directă, permanentă. M. Sendrail afirmă că între „istoria bolilor” și „istoria civilizațiilor” există o relație directă. Fiecare civilizație își creează o patologie proprie, în funcție de moravuri, legi, modele de gândire, valori morale și religioase (interdicții, norme, cutume etc.). În mod egal și bolile concură la definirea unei culturi. Fiecare secol sau epocă istorică are „stilul său patologic” așa cum are și „stilurile sale culturale” (M. Sendrail). O incursiune succintă în istorie de revelează aceste aspecte. Cercetările de arheologie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legalizată a atitudinii (rezultat al unei anumite mentalități) de „respingere” și de „izolare” a bolnavului psihic de către restul societății. În planul mentalității sociale, al Weltanschauungen-ului, nebunia apare ca o „împotrivire” ca un „act de negație” a ordinii sociale (norme, legi, cutume) dar și a puterii politice (refuzul de a se supune acestor legi). Din acest motiv, din punct de vedere social, „boala psihică” nu mai are semnificația unei „suferințe medicale” ci a unei „abateri de la normele sociale”, o negare a valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
statornicită prin tratate internaționale. Ultimele acțiuni militare(!sic) de amploare, a acestor nemiloși mercenari, au însângerat mai multe țări arabe, stârnind mânia acestei lumi deosebite de a lor, dar și de a noastră. Lumea arabă este o lume cu multe cutume ce-și pierd originile în vreme, o lume guvernată de alte legi decât cele care ne sunt cunoscute nouă, europenilor. Irakianului de rând, libianului, afganului și altor locuitori din țările invadate îi este lehamite de invadatorul american, mercenar care mestecă
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
guvernului României să respecte deciziile Curții Constituționale din România, organismelor statului și să îl repună în drepturi pe președintele suspendat de parlament, în jilțul de la Cotroceni. În viziunea acestei „Huniuni Europene”, îmbibată cu indivizi, care nu cunosc individualitățile fiecărei națiuni, cutumele după care se conduc acestea, ceea ce hotărăște Bruxelles-ul, trebuie respectat întocmai. Poate acești europarlamentari sunt rejectați de sistemele politice din țările de origine și au impresia că, punându-se la dispoziția marilor finanțe mondiale trebuie să impună voința acestora
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
de Europei. Atâta timp cât Adunarea nu a dat un aviz pozitiv privind o cerere de aderare, niciun stat nu poate deveni membru al Consiliului Europei 235. Deși CM ar putea, de jure, să ia o decizie în opoziție cu avizul Adunării, cutumele și practica arată că aceasta este o posibilitate pur formală. Adunarea exercită, de asemenea, o influență considerabilă asupra procesului de elaborare a tratatelor. Studiile au arătat, de exemplu, că 36% din toate convențiile Consiliului Europei (tratate de drept internațional), au
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale oamenilor În societate sau la Îndeplinirea anumitor funcții sociale (Vlăsceanu, 1996). Instituțiile sunt definite ca entități sociale funcționale Într-o societate; o astfel de definiție nu poate Însă să includă practicile instituite social, cutumele sociale, chiar dacă În multe cazuri la nivel informal și care se dovedesc disfuncționale. De exemplu, În societatea românească postdecembristă, practica șpăgii este o instituție În măsura În care este raportabilă la un sistem formal de statusuri și roluri, drepturile și obligațiile asociate acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economic superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de anumite caracteristici ale societății. North identifică aceste caracteristici sociale În traiectul instituțional anterior al societății (ce include și instituțiile informale: obiceiuri, practici, cutume). Traiectul instituțional (institutional path) se modifică lent, progresiv și, mai ales, are o logică proprie care nu este Întotdeauna cea a eficienței sociale. El se manifestă cu precădere la nivel cognitiv, prin intermediul constructelor mentale, reprezentărilor și cunoștințelor sociale despre realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modifică lent, progresiv și, mai ales, are o logică proprie care nu este Întotdeauna cea a eficienței sociale. El se manifestă cu precădere la nivel cognitiv, prin intermediul constructelor mentale, reprezentărilor și cunoștințelor sociale despre realitate ce persistă În obiceiuri, practici, cutume. Actorii Înțeleg și interpretează informațiile venite din mediu prin raportare la propriile modele subiective ale realității. Informația este așadar filtrată de constructele mentale ce tind să confirme și să perpetueze traiectul instituțional respectiv. Astfel, pot persista instituții ineficiente, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficiență cum accepta ca ipoteză Williamson. Modelul, desemnat de North prin termenul de „dependență de cale”, presupune implicarea sau imersiunea (embeddedness) instituțiilor În istorie, mai precis, Într-un cadru instituțional mai cuprinzător care include atât regulile formale, cât și normele, cutumele, convențiile sociale. Rațiunile cadrului instituțional mai general (a căii de dezvoltare instituțională În termenii lui North) explică funcționarea instituțiilor concrete. Actorii fac alegeri și acționează (respectând instituții) pe baza propriilor modele subiective despre realitate. Prin aceste modele filtrează informația și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
semnificația cadrului social-legal În care sunt imersate. Vom diferenția În cele ce urmează Între componenta contractuală a cooperării, contractul fiind cel care reglementează drepturile și obligațiile actorilor implicați În relație, În urma negocierii dintre ei, și componenta instituțională exprimată În regulile, cutumele și practicile sociale ce Însoțesc relațiile de cooperare. Componenta instituțională rezultă din negocierea socială a semnificațiilor cooperării. Instituțiile exprimă astfel intenționalitatea colectivă, ele reglementează și statornicesc o categorie de relații, implicând legitimitate și recunoaștere socială (din partea unui terț actor mandatat
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generează eficiență, ci dimpotrivă au o balanță netă negativă Între costuri și benficii sociale. De asemenea, În aceste modele, instituțiile sunt reduse la componenta legală, cu alte cuvinte este considerată doar dimensiunea formală, nu și variațiile informale ce țin de cutume, obiceiuri, culturi sau implicarea schimburilor În rețele ce dezvoltă o logică proprie a schimburilor economice (Uzzi, 1996, 1997). III Williamson (1991, 1993) și Masten (1993) au evidențiat diferențele instituțional - legale dintre formele de organizare: piețe și organizații, incluzând și formele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pretindă că a găsit un teren comun cu noul liberalism". O reacție firească, motivată inclusiv psihologic, în fața succesiunii rapide de revoluții modernizatoare a fost o acută nevoie de trecut, de valorizare și fie și iluzorie conservare a lui, cu tradițiile, cutumele, prejudecățile care îl definesc. "A fost o amplă mișcare de reabilitare a trecutului și de canalizare a progresului spre matrice cunoscute, solide, încercate. Dorința de a împăca, pe cît de armonios se putea, mersul înainte (inevitabil) cu tradiția (care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Eliade, Nichita Stănescu), după copioase speculații că numai Norman Manea ar avea susținerea logistică necesară pentru așa ceva, Herta Müller a adus, precum o celebră eroina a lui Saacher-Masoch, o șfichiuitoare, dar frisonantă, asurzitoare liniște. Din fericire, în cazul Hertei Müller, cutuma discutabilă, de un stângism conformist al Academiei Suedeze, ca guvernul statutului celui nominalizat să-și dea acordul pentru susținerea lui, n-a avut niciun efect negativ. Ea este cetățean german, scrie dintotdeauna în limba germană și Nobelul din acest an
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unei politici de securitate este acela de a câștiga războaiele. Pe timp de pace, criteriul de bază este acela de estimare a modului de Îndeplinire a obiectivelor strategice, pe baza unor costuri rezonabile, definite de către populație. Recent, a devenit o cutumă ca națiunile să-și elaboreze documente strategice publice, fie În cadrul unui singur document (strategia de securitate națională), fie printr-un set de documente. Strategia de securitate națională, ca document de planificare strategică, Încearcă să pună În acord obiectivele strategice, stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Din punctul de vedere al menținerii păcii și gestionării conflictelor, cele mai importante sunt principiul rezolvării pașnice a diferendelor și cel al limitării utilizării forței În relațiile internaționale. Carta Îndeamnă statele să prevină, prin dialog și respectarea unor norme și cutume internaționale, elementele de violență ce ar putea apărea datorită neînțelegerilor dintre ele (art. 2 și capitolul VI). Totuși, ea nu obligă statele să Își rezolve disputele pe cale juridică. Din acest motiv, temeiul În baza căruia acționează Consiliul de Securitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială * Consum mediatic * Modificarea consumului * Schimbări în identitatea socială și colectivă a oamenilor * Apariția unor orientări postmoderne Schimbarea culturală * Deteriorarea sau dispariția unor obiceiuri, cutume și tradiții locale și apariția altora noi * Înlocuirea culturii populare cu cea de masă * Schimbări în identitatea culturală a oamenilor * Noi modalități de raportare la comunitate În ce privește mecanismele schimbării sociale, acestea sunt abordate diferit în funcție de paradigma teoretică de explicare a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]