2,349 matches
-
dintâi, hindusă, a dezvoltat cultul naționalismului doar în ultimii 15o de ani, iar membrii celeilalte au constituit o națiune încă de la apariția pe subcontinent, în urmă cu o mie de ani. Această teorie a "celor două națiuni" va continua să dăinuie atât cât cele două națiuni vor exista pe continent. Aceasta continuă să existe acolo chiar dacă invazia în Pakistanul de Est de către armata indiană, în colaborare cu armate antipakistaneze din Pakistanul de Est, s-a soldat cu secesiunea acestuia. Datorită unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Sfântului Dumitru, pentru iarmaroc ce se feace aicea, în satul Frumoasei (Movila Sarandei), s-au socotit și s-au mutat să se facă la Ciric, de laturea târgului, pe moșiia mănăstirii Sfântului Ioan (Zlataust).” Privesc colinele din față, deasupra cărora dăinuie biserica Aroneanului... Când m-am oprit să-mi trag sufletul, am auzit vocea Spiritului domnesc: - Ai ajuns repede, dragule. Eu tocmai încercam să găsesc locul unde - în 1561 - Alexandru Lăpușneanu voievod a ridicat mănăstirea Ugireni sau La Greci cum a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre tatăl său, Gheorghe Duca voievod, și Dosoftei, patriarhul Ierusalimului, făcută după sfințirea Cetățuii - la 29 iunie 1672 - această înțelegere stabilea ca mănăstirea Hlincea să devină metoh al Cetățuii. - Poate din acea perioadă, mărite Spirit, dăinuie acea conductă din olane pentru apă despre care am vorbit. - Așa cum a fost această mănăstire, mai puțin de sine stătătoare și mai mult sub ascultarea altor stăpâni, a avut totuși parte de înțelegerea voievozilor. Una din dovezi o avem în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe grecește” alături de cea „pe slavonește” a lui Vasile Lupu voievod. În 1809, Serafim, egumenul Trei Sfetitelor, a refăcut biserica. Pictura interioară s-a săvârșit pe la 1850. Ca urmare a deselor rezidiri, stilul bisericii este incert. Cimitirul din coasta bisericii dăinuie acolo probabil de la începuturile așezământului... - Ai ajuns, dragule? m-a întâmpinat vocea Spiritului domnesc, din umbra pridvorului bisericii. - Am ajuns, mărite Spirit, și am sufletul încărcat peste măsură cu toate minunățiile primăverii peste care vine ca un ecou cântecul molatec
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aceasta a fost una din cele mai vechi case boierești din Moldova, rădăcinile sale pierzându-se în negura veacurilor. În acest sens, principele Dimitrie Cantemir, în celebra sa Descriptio Moldaviae, consemna această familie în rândul neamurilor boierești care ar fi dăinuit aici de la începutul istoriei Moldovei 1, iar cronicarul Ion Neculce, în al său Letopiseț, făcea referiri la funcțiile pe care le-au deținut unii membri ai acestei familii în secolele XVII-XVIII2. Ceva mai târziu, spre jumătatea secolului XIX, în scrierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în treacăt fie spus, a cunoscut mai multe comisii de anchetă, au plecat în decurs de doar câteva luni 7.000 de inși spre Moldova, iar aceasta din urmă, cu un ochi mereu ațintit către situația din Bucovina, ochi ce dăinuiește și sub domnia Maiestății Voastre, a găsit aici toate impresiile respingătoare ce încărcaseră sufletele oamenilor. Acestea au fost cauzele și urmările. Experiența și documentele confirmă aceste triste date. Subsemnatul venea la această dispoziție întâmplată de unire a Bucovinei cu Galiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
obișnuim să o facem între societățile numite arhaice și celelalte. Probabil că primele nu sînt cu adevărat „primitive” : toate societățile au în spate o istorie la fel de lungă. Însă noi ne credem autorizați să le numim astfel pe cele care încă dăinuiau nu demult pentru că aveau idealul declarat de a rămîne în starea în care le creaseră zeii sau strămoșii, cu un efectiv demografic restrîns, pe care știau de altfel să-l mențină, și un nivel de trai neschimbat pe care regulile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prejos decît noi prin organizarea lor politică, prin splendoarea orașelor și rafinamentul artelor lor ; de cealaltă, mici grupuri de țărani cu meșteșuguri rudimentare, care îl uimesc pe Montaigne în alt fel : el se minunează că, pentru a exista și a dăinui, viața în societate are nevoie de „atît de puțin artificiu și închegare omenească”. Acest contrast orientează gîndirea lui Montaigne în două direcții. Sălbaticii din Brazilia - sau, cum îi numește el, „canibalii mei” - îl fac să-și pună problema condițiilor minime
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
acuzată: prin selecție, prin dresaj, prin asmuțire În momentul savurat de puitorii de pariuri. Altă prostie... Ce e, la urma-urmei, prostia? A greși? Pentru că nu pot Învinui Natura de așa ceva, cum am făcut-o ca să capăt sămânță de vorbă, căci dăinuie chiar sub această aparență, aș Învinui omul. Și nici pe el, ca parte a Naturii ce este totuși, ci faptul de a greși În cunoștință de cauză. Errare humanum est. Perseverare diabolicum. Adică nu de greșeală e vorba, ci de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de riscul adoptării unor cutume străine, chiar dacă de „bon ton“ ca venind din partea puternicilor zilei, uitând realitatea locală. Dar să alătur o frumusețe: mărțișorul, poate obligat de acele vremuri a fi oferit - oricum romanii nu-l puteau dezrădăcina, și a dăinuit până astăzi - pe 1 martie, dar purtat până Înfloresc pomii, de care să fie agățat, mai pe la echinocțiu adică. Iar pomii știu mai bine de care calendar să asculte, chiar dacă un Îngheț târziu și capricios Îi mai Înșeală uneori, o dată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bucureștean, care o fi bun ansamblului, nu particularului reprezentat de Moldova. Dispar acum emisiuni, vechi de chiar 25 de ani În care au format o generație, precum „Perpetuum-ul duminical“, ori mai noi, precum „Radiosfera“. Esența lor Însă - sunt convins - va dăinui În cele noi. Ca și În evoluția biologică unde, cât de oameni n’am fi, tot avem 5 degete, acelea „inventate“ cândva de batracian. Căci doar ce vine din interiorul vieții are valoare evolutivă, adică asigură viață. Și dacă a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci copil e specia umană care acoperă doar o clipă din anul cu ghilimele trăit până acum de Natura terestră, și tot la sânul ei suge, chiar dacă Îi mai mușcă sfârcul -, un copil deci, dar unul ascultător, specia vă va dăinui, căci care mamă Își sfătuiește de rău copilul, cât de poznaș n’ar fi? Chiar așa este: un copil face numai pozne... riscând să ajungă a mă trage pe mine de coadă și la figurat. Și, pentru că țin la codița
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În massă, critica și perpetuarea consecutivă ține seama de genom - al „andrisantului“ adică: creatorul poate fi astfel chiar străin etniei căreia Îi destinează opera sa, dar numai dacă a creat pe gustul aceleia opera Îi va fi adoptată, cizelată, va dăinui... Și aveți În urmă o istorie Întreagă, de la Barbu Lăutaru (el Însuși țigan, dar Îngropat la o „criptă“ din Iași, anume Barnovschi) Încoace, În care țiganii lăutari n’au putut Împământeni ceea ce le e lor caracteristic - ceea ce voi numiți manele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
antiteticele naștere și moarte. Izvor și neant. Ambele, ca și gradientul dintre ele, doar experimente... Dar să vă liniștesc. Sunteți un fel de specie Încă nouă... ce Înseamnă 25 de mii de ani, În fața unei sute de milioane cât au dăinuit dinozaurii? Iar Natura mai are multe de experimentat folosindu-vă drept cobai. 4. Erată Bucuros că am scăpat de grija intervenției de vinerea ce-a trecut, hai să pun - deși nu-l mai Încălzește cu nimic - o floare pe mormântul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sfântul Nicolae, patronul Bisericii. Alături sunt înfățișați Iliaș (moștenitorul tronului, al cărui chip este înnegrit datorită trecerii la islamism), Ștefan, doamna Elena și copiii mai mici: Constantin și Ruxandra. În curtea mănăstirii se văd ruinele casei și ale beciului domnesc, dăinuind peste ani încă din timpul domnitorului Petru Rareș. La plecare, măicuța a ținut să ne arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
vîrsa în adânca parte a mării care de mii de ani acoperea tot câmpul tesalian. Acolo unde încep primele ridicături ale șirului muntos Kalambaca. A fost distrus de cuceritorii romani pe când se numea Eghinion. Supraviețuitorii l-au reconstituit și a dăinuit încă mulți ani, până prin secolul al-XI-lea cînd se numea Staghi. Fiind ocupat de turci, aceștia i-au dat denumirea de Kalambak. „Ultimul colț al vieții lumești” din această regiune este satul Kastraki. Sat mic protejat de stâncile uriașe are un
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
insulă a lui Euthanasius ar fi avut corespondent în aceasta. Numai că n-a fost așa, căci nu rămâne în urma creatorului decât tot ceea ce numim noi creativitate, adică ceea ce constituie partea de nemurire ce-i revine omului, întrucât acționează și dăinuie dincolo de moartea lui8. Realitatea strictă, pe de o parte, și sublimarea ei în operă, pe de altă parte, rămân, însă, un mister. Or, misterele se revelează doar, nu se și comunică. NOTE 1 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 502. V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ale creației, este imun la "disecție". Indiferent cât de fine sunt instrumentele cu care s-ar opera, organicitatea operei rămâne aceeași. Singur timpul constituie proba de foc a conținutului esenței sale și este acela care o face (sau nu) să dăinuie ori să dispară. Eminescu și-a arhitecturat universul poetic pe categoria spațialității [...]: considerându-se entitate ontică centrală a lumii, iar acesta va converti orizontul din afară în spații ale sufletului 5. Analiza aceastei categorii a spațialității dorește scoaterea în evidență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai înainte asemănător tehnicii impresioniste chipurile celor apropiați: frații, părinții și, mai rar, ale rudelor apropiate. Am arătat că Eminescu părăsește atmosfera târgului botoșănean cu forfota lui timid citadină într-o perioadă a vieții în care inocența proprie copilăriei încă dăinuie întreagă. Dar, destul de curând, curiozitatea nu-i rămâne la un stadiu infantil; dorința de a cunoaște nu mai "traduce" dorința de repere spațiale, ci pe aceea a devenirii întru creație. Memoria nu mai este memoria afectivă a protecției materne, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și au creat ceva. Au lăsat ceva! Ceva în care se păstra inima, cugetul, zbaterea, ceva din ființa lor trecătoare. Trebuia doar să perceapă, să asculte, să înțeleagă, să prețuiască această lume mută, care i se părea cerească, făcută să dăinuiască după cei ce plecaseră "dincolo". O lume care se afla, trăia, deasupra mizeriilor zilnice, ale prejudecăților și nedreptăților, peste obișnuitul și urâtul vieții. Răbdător, meticulos, pasionat, bădia s-a apucat de treabă. A stat în sfat intim cu profesorii ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și folosirii acestei forțe spirituale salvatoare care încearcă să opună celor stăpâniți de ură și răzbunare mai ieri, dar și celor robiți azi de lene, necinste, minciună, lăcomie sau nepăsare lumea celor ce pot spera, iubi, crea ceva, care să dăinuie dincolo de viața efemeră și firavă a trupului, dând astfel, un preț oricât de modest, dar onest, o picătură din această forță invizibilă, clipei de viață ce ni s-a dat. Toată zbaterea sa de până acum, s-ar putea înfățișa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu Un mod de a vedea și acționa militant, Valeriu Râpeanu cu Redescoperirea ființei naționale, Vaile Rebreanu cu A fi cu poporul, Alexandru Rosetti cu Președintele, Marcel C. Runcanu cu Voința care nu se frânge, Vasile Sălăjan cu Acolo unde dăinuie rădăcinile, Petre Sălcudeanu cu Nevoia de a te Întoarce la ai tăi, Dinu Săraru cu Patria de temelie a identității politice comuniste românești, Mircea Suntimbeanu cu Strămoșeasca urare, Ion Segărceanu cu Vibrantele Îndemnuri, Al. Simion cu Făuritor de istorie, Marin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mă apăr în vreun fel, aș fi făcut-o. Ceea ce am trăit noi - povestea noastră de dragoste - nu se va pierde, vei vedea. Este o creație scumpă, o legătură de aur care acum e săpată în memoria noastră și va dăinui etern în sufletele noastre. Consider-o un simbol al inițierii. Acum cunoști bine religia noastră: și tu ai devnit un inițiat. Trebuie doar să înfrunți ultima probă. Va trebui s-o susții cu bărbăție și cu o conștiință pe deplin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și ciripitul surdinizat. Sub frunzișul compact al copacilor seculari era permanent întuneric și veverița sperioasă arăta că nu se teme de ființele omenești. Tocmai în locul acela am înțeles că totul rămăsese într-o stare originară: fiare, păsări, arbori și izvoare. Dăinuia o puritate sălbatică a peisajului. Un aer îmbătător ne umplea piepturile și, pe când mergeam pe platourile deschise ale muntelui, albastrul cerului ne făcea să ne bucurăm de o fericire infinită. Acolo, pe culmile munților, în rariștile acoperite cu iarbă înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a IV-a Internațională trotskystă, la Paris. 3 GEDISST (Grup de studii asupra diviziunii sociale și sexuale a muncii), singurul laborator al CNRS atunci axat pe această tematică. Și-a schimbat de mai multe ori numele de atunci dar a dăinuit sub forma unei echipe - Gen, muncă și mobilități - alipită la CRESPPA (Centru de Cercetări Sociologice și Politice al Universității Paris 8). 4 Această nouă instanță de coordonare a ansamblului disciplinelor academic a fost creată în 2004, în prelungirea mișcării "Să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]