8,648 matches
-
lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
de atunci - că ți-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu brațele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea (de la Sanctuarele dacice - n.a.), ba chiar mai adânc...De
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Sanctuarele dacice - n.a.), ba chiar mai adânc...De asta mi-am împlântat Stâlpul la răspântia marilor drumuri.. N-ar fi fost rău să-l înconjor și pe el de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, un calendar ceresc - de unde vine lumina cea adevărată...Câte nu s-au povestit despre Stâlpul meu Infinit.. E un act, un fapt de recunoștință infinită. Spre maturitate, ..elementele sale le-am găsit în semnul stâlpului, identic cu semnul fulgerului, strălucind
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
opera deschise larg către viitor. Stâlpul Nesfârșitului este negarea Labirintului. Este speranța către deplina armonie spre care omul tinde în univers”. ELISABETA IOSIF Mai, 2012*) *)COMUNICARE PREZENTATĂ LA A XIII-A EDIȚIE A CONGRESULUI DE DACOLOGIE 2012, CU TEMA “PIETRELE DACILOR VORBESC” “BRÂNCUȘI 2012”. 30 iunie 2012 ELISABETA IOSIF Referință Bibliografică: Al XIII-lea Congres de Dacologie- Pietrele dacilor vorbesc / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
tinde în univers”. ELISABETA IOSIF Mai, 2012*) *)COMUNICARE PREZENTATĂ LA A XIII-A EDIȚIE A CONGRESULUI DE DACOLOGIE 2012, CU TEMA “PIETRELE DACILOR VORBESC” “BRÂNCUȘI 2012”. 30 iunie 2012 ELISABETA IOSIF Referință Bibliografică: Al XIII-lea Congres de Dacologie- Pietrele dacilor vorbesc / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi în a afirma că „geții/dacii îl adoră pe Saturn, pe care îl numesc Zalmoxis” (istoricul Mnaseas din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius). Așadar Zalmoxis este Saturn; Zal-mox înseamnă Zeul-Moș, Zeul-Bătrân sau Moșul, atributele definitorii ale lui Saturn. Dar sub ce formă, sub ce nume, îi regăsim
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
Acasa > Versuri > Farmec > EVADARE DIN ISTORIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Evadare din istorie Dacul din Munții Orăștiei coborât pe sub pământ sarmisegetusian și-a scos degetul pe afară să vadă dacă cerul este albastru și soarele mai varsă căldură pe nară, cînd via deapănă prin rădăcini o poveste... Văzându-i chipul timpul la cioplit statuie
EVADARE DIN ISTORIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357998_a_359327]
-
slăvitei mele mame Tata m-a crescut departe de lume. Iubită sunt și acum când sunt mare Să-i aduc în viață tulburare!? (După o mică pauză. ). Noi mergem înainte, doar nu suntem raci, Împotrivire nu încape din partea femeilor la daci. Și atunci, cel sortit, Tehomir îmi este Chiar dacă în inimă a încolțit o altă poveste. Voinței tatălui meu a mă împotrivi Eu nici în gând nu ași îndrăzni. Nunta poate, deci, să urmeze ... Tehomir să fie vesel, să viseze ... Înainte de
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
2012 în orașul gorjean Târgu Jiu, ocazionate de întâlnirea fiilor Gorjului (membri ai Ligii „Fiii Gorjului” - Președinte prof. Alexandru Păsărin) și a Congresului de Dacologie, a XIII-a ediție - Președinte dr. Napoleon Săvescu din New-York, cu tema „Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
în curtea căsuței demurgului (construită din bârne și druieți, acoperită cu șiță) din satul Hobița, (Secțiunile „Teatru” și „Tradiții populare Românești”, eveniment care s-a desfășurat cu ocazia celui de al XIII-lea Congres Internațional de Dacologie „Brâncuși 2012 - Pietrele dacilor vorbesc”. *Elevii artiști din cadrul Colegiului Național „Emanuil Gojdu” Oradea prezenți la eveniment au fost următorii: Beatrice Cicortaș, Andrei Cîmpean, Ștefana Dăscălescu, Ioana Fărcaș, Alexandru Gerebeneș, Celia Herman, Cătălina Ionescu, Diana Popa, Sabin Pușcașiu, Ionuț Sălăjan. Îndrumător cultural: prof. Dana Pușcașiu
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
de meșteri romani dați tribute și zălog de Roma înfrântă așteaptă lângă fântână. De fapt erau căpetenii romane cu însărcinare de spioni, trimiși de împăratul Traian, sub conducerea prietenului său, generalul Licinius. Toți râd și glumesc pe seama fetelor ursuze ale dacilor.). TABLOUL I Scena 1. LICINUS (Așezat pe o piatră cu bărbia în palma mâinii. Stă pe gânduri.). Unde ești, slăvită și mândră cetate La care mă închinam cu pietate? Unde ești cetate a lui Romul cu delirul și uitarea? Cu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
amici. Se cade să fim, însă, cu multă sârguință Și mai ales cu destulă săbuință. Poate lucrul la Drubetic s-a terminat Constructorul Asiatic e neînfricat. Opera cea mare a lumii de-a arunca peste Istrul pod, Apa sacră a dacilor de pe acest glod . ( Arată cu mâna pământul și munții din zare. Sălbaticul Danubiu v-a fi în clipa de față traversat.Opera desăvârșită. Armata imperatorului Traian e pornită 7 Și în curând trecând peste multe greutăți Va fi aici la
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
lui Cornelius Fuscus mort în aceste ținuturi Barbare, sălbatice și bătute de vânturi Când zăpezile înghit razele de soare. Sângele roman cere răzbunare! Să se știe că la Roma Traian străjuiește. Pe cine vrea pe acela îl cucerește. ...De altfel, dacii, au simțito pe pielea lor În prima străpungere a hotarelor. Apoi, bogățiile acestei țări ce se află în sânul ei Le-ar sta mai bine podoabe Romei. Bogatul pământ al Daciei nu cunoaște mana, Roma își așteaptă de la noi...hrana
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
SABINUS În acest mod participă la sacrifii când pe suliți Războinicii duc zeului carnea încă vie a celor iubiți? PROPELLIUS Nu! Sacrificiul acesta se face lângă tempu, dar... Marele Preot, alături de fecioare, în altar Imploră bunăvoința zeului, purtător De grija dacului luptător. Scena 2. (În spate, spre stânga, se arată fecioarele dace.). DOCHIA Sunt sortită lui Tehomir, sprijinul ostășesc Al tatălui meu, căruia îi va ceda locu-i regesc, 9 Iar eu regina lui voi fi Într-o apropiată și sacră zi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
-l robii. (După o pauză.). E un vis, o nebunie a spune că iubești Pe altcineva , de pe alte locuri vrășmășești. Nici nu ași îndrăzni s-o spun. E totul în van. El ... un sclav. Un ... roman! Iar eu fiica regelui dacilor liberi, floare ... Ooo! Depărtarea e prea mare ... Ura tatălui meu crește, cu trecerea fiecărui an, Împotriva a tot ce este roman. Și ... totuși, inima mea ... iubește Ceea ce tata disprețuiește!? Oricare ar fi, dar ... Ooo ... Tată, iubite tată, mi-e sufletul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
nici-un semn S-a spart un urnicior din lut ars la flacără de lemn. DOCHIA E blestemul lui Zalmoxis. Tu nu ști străine! De blestemul ce-a căzut pe mine. ZADA Sacrilegiu îl voi lua asupra-mi, fiice ale zeului dacilor, Dragile mele nouă surori, mistuite de dor. Când se v-a vedea lipsa celui de-al nouălea urnicior, Voi spune că eu l-am spart la izvor. Daciei îi trebuiește pe Dochia, plină de lumină, Într-o zi ea v-
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm pământul pentru urmașii ce-l vor moștenii! DACIA DEAPURURI A DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm pământul pentru urmașii ce-l vor moștenii! DACIA DEAPURURI A DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe că Dochia, iubita mea fată, Însoțite-va tehomire, destoinic vlăstar răsărit Din tulpina strămoșului
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
am fost în stare Unui imperator roman și stăpânirii lui mare Tribute să nu dea. Ei au simțit puterea mea. La sânul lui Zalmoxis, mândrii suntem cu toți. Strămoșilor lui Burebista le suntem nepoți. 18 Vom arăta trufașului imperator Că dacii sunt liberi ca pasărea în zbor. Au mulți zei romanii. Unul au dacii, dar mulți ne sunt dușmanii! Râvnesc la țara noastră iubită Că e bogată și -o vor înrobită. Va urma. Referință Bibliografică: Florile Sarmisegetusei, dramă istorică, în trei
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
nu dea. Ei au simțit puterea mea. La sânul lui Zalmoxis, mândrii suntem cu toți. Strămoșilor lui Burebista le suntem nepoți. 18 Vom arăta trufașului imperator Că dacii sunt liberi ca pasărea în zbor. Au mulți zei romanii. Unul au dacii, dar mulți ne sunt dușmanii! Râvnesc la țara noastră iubită Că e bogată și -o vor înrobită. Va urma. Referință Bibliografică: Florile Sarmisegetusei, dramă istorică, în trei acte, tabloul I / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 325
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
atestată, încă înainte de 1421, din timpul lui Radu al II-lea, mai precis pe vremea lui Mircea cel Bătrân care la 20 mai 1388, când domnitorul dăruiește mânăstiri Cozia și satul Călimănești, “ dar dovezile arheologice ne duc până în epoca statului dac. Romanii, după cucerirea Daciei au durat în apropierea localității Călimănești două castre cu băi termale. Este de presupus că localitatea Călimănești s-a înjghebat prin secolele V-VII., d.H.,când obștea daco-romană, care avea o mare întindere, a început să
MIRAJUL OLTULUI -REVISTĂ DE CULTURĂ A ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358194_a_359523]
-
editura “Basarabia”. Editează revistele “Quo Vadis” și „Fără machiaj”. Cu toate frământările sale, a fost un Om al Păcii, al înțelegerii, un moderator între cauze potrivnice. Din 1990 organizează anul mai multe expediții de prospecție în zona de locuire a dacilor carpatini. Părăsește viața politica și se dedică în exclusivitate cercetării civilizației dacice. Andrei Vartic nu a fost român doar cu vorba sau cu numele. El a aparținut afectiv și efectiv neamului, căutând cu toate puterile sale rădăcinile dacice, s-a
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
i-a adus cinste și respect maxime. 1994-1998.Elaborează Enciclopedia CD-ROM “Dacian Civilization HigWay” și Metodica cercetării multidisciplinare a civilizației dace. Crează Institutul Civilizației Dacice din Chișinău (ICIDAC). Cercetări active în zona cetăților dace. Descoperă scrisul topografic și geometric al dacilor, noi stațiuni, ceramică pictată și teracote dacice, deosebit de valoroase (Măgura Călanului, Cucuiș, Valea Bodii, Uroi, Naia etc). Propune ridicarea civilizației dace în rangul cel mai înalt al civilitațiilor antice. Descoperă topografia cosmogonică a dacilor. Susține în aula Academiei Române (19 mai
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
Descoperă scrisul topografic și geometric al dacilor, noi stațiuni, ceramică pictată și teracote dacice, deosebit de valoroase (Măgura Călanului, Cucuiș, Valea Bodii, Uroi, Naia etc). Propune ridicarea civilizației dace în rangul cel mai înalt al civilitațiilor antice. Descoperă topografia cosmogonică a dacilor. Susține în aula Academiei Române (19 mai 1995) comunicarea “De la sociologia monografică la cea entropică”. Valorifică moștenirea științifică a lui D. Gusti. Despre studiile, monografiile, cărțile acestui spirit enciclopedic au aflat multe publicații din țară și străinătate. Participă la numeroase sesiuni
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
început la Mitoc”, “ La umbra vâscului în floare”, “Pelerinaj la Densuș” și altele. “Vals domol în vreme de lacrimi” este publicat de revista “Lumina lină” din New York. În expediția dacică de la Solstițiul de vară confirmă practic “citirea” încrustărilor cosmogonice ale dacilor. Editează pe Internet materialele Primului Congres Internațional de dacologie și rezumatele celui de al II-lea. Este ales în conducerea UNITEM. Faptul că Andrei Vartic a avut curajul de a-și afirma credința strămoșească și convingerile politice i-au adus
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]