3,132 matches
-
spune În primul rând singulare. Precum Cotnarii, așezați - spune conu’ Aurel - pe o falie. Dar mai e ceva: acolo e și un fond radioactiv natural deosebit de rest. Răspund la condițiile locale și vița dar și oamenii: acolo există o cetate dacică, iar mai Înainte, civilizația Cucuteni, care nu mai are nevoie de alte prezentări, cu centrul prin apropiere. Iartă-mă, coane Aurel, că-mi Însușesc sintagma cu care m’ai Îmbiat la această emisiune, de fapt singurul lucru cunoscut a priori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l mănâncă, și pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar dacă spui că acel interes e evoluția, atunci Îți spun și eu cine e acea „eminență cenușie“: Natura. Păgân și dac ce ești! Vezi că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia pisicească
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și, continuând tot așa mă voi pierde În Dunăre, acolo la Galați, voi adăsta În Deltă, pentru a renaște Într’o nouă negentropie, aceea a Mării, a cărei valuri au fost menite de Luceafărul vostru drept ultim sălaș al zeilor dacici. Simplu: care zeu nu reprezintă negentropia, și ce mediu Îl poate mulțumi decât unul negentropic? Da, am plecat din muntele sfânt spre a ajunge În marea sfântă. Am văzut multe, chiar și rele, adică entropice, și vi le relatez Înainte de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub conducerea lui Soliman Magnificul și vreme de trei secole au deținut controlul acesteia, transformând-o în „raia turcească.” În felul acesta Brăila a devenit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Carpați și Nistru, locuit de dacii liberi, nu era uniform populat, densitatea cea mai mare a populației aflându-se în Podișul Central al Moldovei și în regiunea subcarpatică, adică pe forme de relief mai înalte, ca peste tot în lumea dacică. Așezările omenești ocupau terase sau pante line pe dealuri, de-a lungul râurilor și pe văile secundare ale acestora, în preajma terenurilor pretabile pentru agricultură, care ocupau suprafețe foarte întinse. Presiunea romană asupra dacilor liberi dintre Carpați și Nistru a avut
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Dacia și fixarea frontierei pe Dunăre au provocat mari modificări în situația politică din teritoriile de la nord de Dunăre, schimbând echilibrul de forțe, care a dus la apariția noilor factori de putere, cu toate că legăturile cu lumea romană au continuat. Spațiul dacic, în totalitatea lui, cuprindea regiuni cu statut politic diferit, care se bucurau pe mai departe de protecția Imperiului roman. Alta însă era situația dacilor liberi care au rămas pe mai departe stăpâni asupra teritoriilor lor, unde au continuat să se
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
acestei clauze, împăratul austriac se angaja să sprijine desprinderea Principatelor Române și a „Basarabiei”, adică a Bugeacului care se afla sub stăpânire otomană, de Imperiul Otoman și unirea acestora întrun singur stat „independent”, ceea ce însemna, o reactualizare a vechiului „plan dacic”, elaborat de Ecaterina a II-a. Pentru a le „feri” de pericolul contaminării lor cu ideile Revoluției Franceze, Voronțov, Ministrul de Externe al Rusiei, propunea într-un memoriu adresat Țarului Alexandru I, la 12/24 noiembrie 1803, ocuparea militară preventivă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
că întruchipează, în reconstituirea lui Mincu, mult din monstruozitatea ce încă mai domină istoria noastră, individuală și colectivă. Am făcut referire la Jurnalul lui Dracula și pentru faptul că în el se întrevede deja Ovidiu, în fragmentul intitulat De bello dacico: „Dacă mi s-ar fi întâmplat să fiu poet, n-aș fi dorit să scriu epopei ca acelea ale lui Homer și Virgiliu, ci o operă esoterică precum Metamorfozele lui Publius Ovidius Naso, imitată apoi cu mare meșteșug de Dante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la dreapta soarele de aur, format dintr-o bulina centrală cu raze și la stanga semiluna de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - personajul, regele Decebal, amintește înaltă civilizație dacica; - construcția evocă cetatea medievală la adăpostul căreia localitatea s-a dezvoltat; - soarele și semiluna semnifică viața tumultuoasa a localității, important centru administrativ, economic și social-cultural al județului Hunedoara; - coroană murala care timbrează scutul, semn specific centrelor urbane, vorbeste despre unitatea
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
anexei nr. 1, se compune dintr-un scut albastru cuprinzând o furca de tors lâna, de argint, cu coarne, decorată cu motive geometrice și astrale specifice acestei zone: frânghie răsucita, triunghi, soare, linii paralele, motive des întâlnite și pe ceramică dacica. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - furca de tors lâna ne amintește una din îndeletnicirile de bază ale locuitorilor; - cromatică înfățișând argint și albastru simbolizează seninătate, veșnicie, durata în
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
oameni de cultură români dintre care menționam: Alexandru V. Boldur, Ion Nistor, Constantin C. Giurescu, Nicolae Smochină, Ioan Mailat, Vasile Harea.... Spre frontiera de vest a Ucrainei, În Podolia, Zidiri arhaice și Letopisețe din Îndepărtatele vremi amintesc de o existență dacică cu nume de voevozi si localități evocate doar de cronici. Regiunea Podoliei apropiată de pămanturile Moldovei are cele mai frecvente urme de fapte și Întîmplări ce amintesc de existența dacilor. Localitatea Camenițe păstrează și astăzi episoade din viața domnitorilor și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
până În anul 1940 a apărut la Chișinău În anul 1992 la Editura Universitas, autor Vasile Nedelciuc, candidat la Științe, care consemnează: „În sec. XII În partea de Nord a teritoriului dintre Nistru și Bug, s-a Întemeiat Țara Bolohovenilor, populație dacică, romanizată. Ulterior, acest Ținut face parte din knezatul Lituanian În zona nordică iar partea sudică a rămas În posesia tătarilor”. În acea perioadă, cronicele poloneze și turcești menționează localități populate de români. A existat și un tratat Încheiat Între turci
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
pentru faza de sfârșit a epocii bronzului ( secolele XIII-X Î.Chr.) s-au găsit tezaure de aur la Sarasău, Borșa, Sighet. De la Începutul primei epoci a fierului datează fortificațiile de la Salovan și Sighet, ceea ce atestă o continuitate de locuire. Perioada dacică se identifică prin cetățuia de la Oncești, apoi prin tezaurele de monede de la Sighet și Teceu, iar monede izolate s-au găsit În numeroase alte localități. Dincolo de Tisa, spre Ugocea, s-au identificat monumente arheologice, centre de prelucrare a metalelor, necropole
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
pălăria de pai cu panglică roz Îi alunecă Între picioarele greoaie ale pachidermului și nu are curajul s-o ia. Educat, elefantul i-o Înapoiază cu trompa! La Madurai, printre cele 1000 de coloane se Întoarce cu gândul la Sarmisegetuza dacică. Iarăși, patriotism sincer, necontrafăcut. Interesant este capitolul Interferențe culturale româno indiene, cu evocarea personalităților românești ce-au fost atrase de miracolul spiritului și limbii indiene (Hasdeu, Eminescu, Maiorescu, Coșbuc, V.Voiculescu, M.Eliade, Sergiu Al. George ș.a.). Aceasta a patra
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lunca Mureșului au izvorul în fântâna muntelui. După pădurile de stejar, în sus, se află cele de fag și carpen. Peste 600-700 de metri altitudine încep pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
neamului nostru. La despărțire, mă învăluia în lumina albastră a ochilor și a unui zâmbet discret, care nu s-a transformat niciodată în râs, și-i îmbrăca fața aspră, tăiată în linii precise de dalta unui cioplitor ancestral al sufletului dacic. Măsura vieții lui era seriozitatea și gravitatea. În ziua când am plecat la Târgșor, luându-mi rămas bun de la dânsul, mi-a spus: Vezi că lumea cere de la noi totul. Așa ne vrea și trebuie să nu-i înșelăm așteptările
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să se desăvârșească, sau osândindu-l, dacă a nesocotit Dragostea și Harul lui Dumnezeu. Cum am putea exprima pentru neamul nostru simbolul care ne-ar putea reprezenta vizavi de jertfa lui Hristos?, întrebă domnul Trifan și tot dânsul răspunse: Steagul dacic, șarpele cu cap de lup! Șarpele, ca simbol al înțelepciunii, căci șarpele își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de lup! Șarpele, ca simbol al înțelepciunii, căci șarpele își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în bolovanii acestui pământ dacic, vom pune steagul dacic. Așa s-a născut troița lui Valeriu Gafencu; mie mi-a revenit o mică sarcină: să o modelez. O lecție: Unirea dă puterea O dată cu începerea lucrului în atelierele de țesut sosiseră încă trei milițieni. Unul era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simbol al înțelepciunii, căci șarpele își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în bolovanii acestui pământ dacic, vom pune steagul dacic. Așa s-a născut troița lui Valeriu Gafencu; mie mi-a revenit o mică sarcină: să o modelez. O lecție: Unirea dă puterea O dată cu începerea lucrului în atelierele de țesut sosiseră încă trei milițieni. Unul era Voinescu, care era și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - ciobanul și oile sale semnifică păstoritul și creșterea animalelor că veche îndeletnicire a locuitorilor acestei zone; - Munții Valcanului, Pasul Valcan și drumul ce coboară sunt locuri cu importante semnificații istorice încă din perioada dacica, simbolizând devotamentul, eternitatea, purificarea prin eliberare și încrederea oamenilor acestor locuri în forțele proprii; - intrarea în mină și vagonetul reprezintă îndeletnicirea de bază a locuitorilor. ---------------
HOTĂRÂRE nr. 487 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128919_a_130248]
-
7. Așezare - cultura Comuna Bodești, satul Bodeștii de Jos Neamț Cucuteni (în punctul "Cetățuia Frumușica") b)8. Așezare - cultura Comuna Bârgăuani, satul Ghelăiești Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Nedeea") b)9. Așezare - cultura Comuna Piatra Șoimului, Neamț Cucuteni și cetate dacică satul Piatra Șoimului b)10. Așezare - cultura Comuna Zănești, satul Traian Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Fântânilor") b)11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
final) și așezări aparținând culturii Suciu de Sus c)5. Așezare eponimă a Comuna Gârla Mare, satul Gârla Mare Mehedinți culturii Gârla Mare (bronz mijlociu) (în punctul "La Gârloasca") c)6. Așezare - cultura Comuna Dumbrăveni, satul Cândești Vrancea Monteoru; așezare dacică (în punctul "Cetățuia") d) Fortificații și așezări din prima epoca a fierului (hallstattiene) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul d)1. Fortificație Comuna Ciugud, satul Teleac Alba d)2. Fortificație Comuna Sântana, satul Sântana Arad d)3. Fortificație (în punctul Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
romană Orașul Babadag Tulcea d)7. Fortificație Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
satul Beștepe Tulcea hallstattiană (în punctul "Piatra lui Sava") d)8. Cetate getică (în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
în Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]