2,277 matches
-
altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască cât mai mult din talentul ce-i clocotea în suflet. De multe ori îmi mărturisea că parcă nu-i ajunge timpul să redea pe pânză toate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate Maricela 1960 Pictor „Pictura naivă este cea mai frumoasă carte de povești, pe care o scriu pentru a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
toate tablourile lui Petru Mihuț se întâmplă ceva. Toate au o poveste, o anecdotică precisă... Unele dintre pânze înfățișează cu sensibilitate și o rară puritate a expresiei peisaje sau munci agricole în diferite anotimpuri... altele abordează viața patriarhală, obiceiuri și datini țărănești, nunta, Târg la Hălmagiu, tăierea porcului, colinde,gătitul miresei, etc. Când imaginile lor colorate îmi trec prin fața ochilor, involuntar mă invadează universul propriei copilării...”( Toma George Maiorescu, „O invitație romantică”) „Apare de pe acum clar că arta lui dispune de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sentimental al fiecăruia dintre noi.” (Vasile Savonea) „Tematica extrem de diversă pe care o abordează este în cea mai mare parte a ei, precumpănitor, o efectivă carte de povești în care sânt evocate cu nostalgie aparte, frumusețile naturii din locurile natale, datinile și obiceiurile tradiționale sau evenimentele memorabile din viața satului, amintiri din copilărie, puternic imprimată pe retina memoriei și „developate” cu uimitoare ingenuitate pe pânzele sale. Anotimpurile anului în perenitatea lor ciclică ocupă un loc statornic și definitoriu în reprezentările plastice
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc la țară, vorbesc cu recunoștință de profesorii lor, despre datini, de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de a vorbi românește în familie. Confesiunea lui Zaven Karaigian concluzionează o stare generală de spirit „Am venit în America în 1951... dar sufletul meu a rămas în România, fiindcă acolo a fost
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini, de colinde, de biserici, de rude. Ioan Vasiliu (Argentina) mărturisește: „Dv. care trăiți tot timpul în țară nu știți ce simte altul care stă mai bine de 40 de ani în străinătate. Când am văzut din nou steagul României, când
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
un ales al lui Dumnezeu.” Dar această schimbare În personalitatea complexă a elevului nu este posibilă decât printr-o colaborare eficientă și printr-o abordare interdisciplinară a problemelor care apar În timpul procesului didactic. OBIECTIVELE PROIECTULUI 1. respectarea sărbătorilor creștin-ortodoxe, a datinilor și obiceiurilor naționale; 2. formarea conduitei participative la viața comunității, cultivarea toleranței Între semenii de toate vârstele; 3. implicarea copiilor În viața liturgică și filantropică a Bisericii; 4. implicarea responsabilă În acțiuni de Întrajutorare a semenilor aflați În dificultate; 5
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
în care ar fi eșuat, dar care, în același timp, să nu obiecteze în caz de reușită. Augustus era preocupat să organizeze viața publică în teritoriile supuse după modelul instituțiilor romane, în vreme ce îngăduia aliaților să mențină o guvernare conformă cu datinile lor. Nu mai socotea necesar să introducă vreo dispoziție suplimentară nici să dobânsească alte noi teritorii, ci era încredințat că cele ce avea ajungea și prin urmare a scris Senatului. Urmarea a fost că nu a mai încercat să organizeze
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
săruta zilnic rudele și prietenii când se întâlneau și recomanda să nu se facă schimb de daruri decât în luna ianuarie. În legătură cu femeile a căror pudoare lăsa de dorit, a dat un ordin să fie pedepsite de rude după vechile datini. Femeile cu proastă reputație ca să evite pedepsele pe care legile le prevedeau, împotriva celor care se îndepărtau de la datoriile și demnitatea de femeie, începuseră să se declare curtezane. A avut grijă să păstreze liniștea în țară, a luat măsuri împotriva
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
mai profunde aspirații românești: propășirea, regenerarea rapidă pe toate planurile, recuperarea lungului somn medieval, alungat ca un vis urât. Maghiarii și ei, după I. Codru-Drăgușanu: parcă făcură un pas mare spre înaintare și au de cuget să se scuture de datinele Evului mediu, ce și așa au trecut departe marginile timpului. Aceste margini istorice demonstrează că istoria tuturor popoarelor este ireversibilă, că veacul nu mai îngăduie nici un fel de rămășițe medievale într-această epocă de întrecere generală pe stadiul progresului, după
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască cât mai mult din talentul ce-i clocotea în suflet. De multe ori îmi mărturisea că parcă nu-i ajunge timpul să redea pe pânză toate
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate Maricela 1960 Pictor „Pictura naivă este cea mai frumoasă carte de povești, pe care o scriu pentru a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
toate tablourile lui Petru Mihuț se întâmplă ceva. Toate au o poveste, o anecdotică precisă... Unele dintre pânze înfățișează cu sensibilitate și o rară puritate a expresiei peisaje sau munci agricole în diferite anotimpuri... altele abordează viața patriarhală, obiceiuri și datini țărănești, nunta, Târg la Hălmagiu, tăierea porcului, colinde,gătitul miresei, etc. Când imaginile lor colorate îmi trec prin fața ochilor, involuntar mă invadează universul propriei copilării...”( Toma George Maiorescu, „O invitație romantică”) „Apare de pe acum clar că arta lui dispune de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mitologia personală a lui Aurel Brumă. Deși, călcătură de șarpe, timpul ne mușcă la fiecare trecere de an, deși rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini, orgoliul de orășeni cumpărați aplecându-ne dinaintea viețuitorilor dintre luturi nedeslipiți de coaja casei strămoșești, de cântec și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
p. 277. 25 Ibidem, p. 279. 26 Jean Servier, op. cit., p. 48. 27 Jeanne Favret-Saada, Les Mots, la Mort, les Sorts, Gallimard, Paris, 1994, p. 48, apud Francois Laplantine, Descrierea etnografică, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; I. Mușlea, Ov. Bîrlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu, 1970; A. Fochi, Datini și eseuri populare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, București, 1976; Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, 1989; Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, 1994
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ca documente de epocă. În 1860, Pantazi Ghica publica Un boem român, în 1861, Radu Ionescu edita Don Juanii din București, iar în 1862, apărea Elena de D.Bolintineanu. Ultima creație literară este un roman original, care impresionează prin varietatea datinilor noastre specific naționale.Totodată, Elena este un roman superior altor proze românești anterioare (ca Tainele inimii), prin caracterul său politico-filozofic. Apariția romanului de mistere (având ca rampă de lansare, Misterele Parisului de Eugene Sue) marchează un moment fundamental, stimulator în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pământ, cunoscută de când lumea, și mereu actuală,fundamentată pe existența zbuciumată a țăranului român.Viziunea unitară, epopeică asupra vieții satului românesc din aria transilvană, din perioada interbelică cu problematica socială și națională specifică, cu o diversitate de psihologii umane, cu datinile și obiceiurile reprezentând o impresionantă experiență milenară, conferă lui Liviu Rebreanu meritul de creator al romanului obiectiv modern, cu loc incontestabil pe scara marilor scriitori ai lumii. Ideea romanului Ion, rodul unei îndelungate observații, puternic înrădăcinată în sufletul său, încă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv. Chiar dacă a trecut aproape neobservat, în 1884, studiul lui Atanasie Marian Marienescu, Cultul păgân și creștin, un amplu proiect, din care a luat ființă doar vol. I, Sărbătorile și datinile române vechi, operă de istorie comparată a religiilor, este structurat în funcție de curgerea zilelor anului, incluzând toate sărbătorile fixe și mobile și toate divinitățile romane cronologic, și analiza originii lor, a metamorfozelor suferite în timp. Pe un plan secund apare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui [B.P. Hasdeu]. Elena Niculiță-Voronca include în Datinile și credințele... o poveste în care "un filosof" spune părinților ce anume "îi era scris" copilului în viață: "Să facă trei maice îngreunate, să-l omoare pe tatăl său și să trăiască cu mama sa." În consecință, îi dau drumul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șoarece ce ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a încercat "s-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]