1,965 matches
-
Nu trebuie să rup această pasiune, mi-aș distruge tot viitorul. Arthur, himera mea, Începe să aibă chipul lui Petre! 29 octombrie 1961 (duminică) Petre n-a dat toată ziua pe la mine, lăsându-mă În crudă așteptare și-n visuri deșarte. M-am hotărât ca, de revelion, să plec la Sofia cu Șerban. Va fi minunat. Dar când mă gândesc că aranjasem cu Petre să facem revelionul undeva și el trebuia să aducă magnetofonul și vinul... Lasă, e mai bine așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să mă pot Îndrăgosti de altcineva! Mi-ar diminua măcar această pasiune nenorocită prin intensitatea ei. Am toată speranța În Sofia, dragostea pentru o persoană Îndepărtată Îmi strânge toate forțele În a Învăța pentru el, pentru noi. Dar ce visuri deșarte! Și totuși, cu toate că Îmi dăunează infinit de mult această iubire, nu pot dori să-mi dispară; golul din suflet ar fi prea mare, nu vreau să am În mine vidul sufletesc al pierderii totale. Petre, mă auzi? De ce ai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dric sărac, până ce neamurile își dau cu coatele, mirate de prezența mea în primele rânduri. Mă duc însă după dric cu fruntea în pământ și cu urechile ciulite. Până la cimitir aflu că moarta și-a dat sufletul cu bășica udului deșartă, și că, după ce s-a scăpat în așternut, a zis „Adio, scumpă mamă” și a murit. Printre alte mărunțișuri se mai spune că picioarele moartei s-au umflat la „ris”; că i s-au mai rotunjit cu foarfeca pantofii decoltați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Îl Încurajaseră și pe urmă se Întorseseră Împotriva operei lui, deplângând faptul că iubitorii de teatru fuseseră privați de plăcerea de a urmări spectacolele și chiar cerându-le să Își Înnoiască eforturile de a le pune În scenă. Ce speranțe deșarte! Cronicile variaseră de la călduț la rece ca gheața, incapabile să le stârnească vreo clipă de disconfort lui Hare sau lui Daly. O sursă suplimentară de amărăciune era faptul că situația lui Daly se Îmbunătățise imediat după avortul provocat - căci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
drumul mai departe, spre Veneția, unde trebuia să le găsească o locuință. El Însuși se instală În vechiul apartament al lui Fenimore din Casa Biondetti, unde ea stătuse temporar, Înainte de a se muta În Casa Semitecolo, din apropiere, cu speranța deșartă că, dacă ocupa același spațiu pe care Îl ocupase ea, va putea, cumva, să pătrundă În mintea ei. Zile Întregi bântui prin Împrejurimile Casei Semitecolo, uitându-se cu ochii mijiți de pe pontoane la fațada veche și decolorată, Întrebându-se dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Curajul ce l-am arătat fiind doar disperarea fricii, am căutat mereu calea duplicitară. Posibilitatea de a lovi pe la spate mințind, justificîndu-mi actele cele mai paradoxale. Cărțile mele au fost bîte. Am vrut să fiu stăpîn și iată că voința deșartă mă îngenunchiază. Durerea crește și vocea Judecătorului pare că nu mai spune cuvinte ci îmi înfige direct în inimă semnificațiile pe care le strig. Din cameră răsună urlete și zgomotele mobilelor pe care le sparg. Vecinii îmi bat la ușă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pădurii vecine, plîng. Judecătorul mi-e acum prieten. „-Ai batjocorit cuvîntul?”-mă întreabă. Oftez. „-Da, părinte.” -îi răspund. „-Am rîs cu el, l-am potrivit ca pe o armă și am stîrnit prin el bucurie și durere. Dar, numai amăgiri deșarte. Am umplut cu cuvinte timpul și distanța în care aș fi putut să mă apropii de oameni. Mă întreb acum la ce-am mai scris atîtea cărți, eu, încurcatul? Ca să-i mai năucesc și pe alții? Rostuirea lor e frumoasă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
calcă iubirea în PICIOARE DE LEMN. Dar mi se pare că prin vene de AER nu mai curge Sfântul fior de sânge. Prin CLOPOTUL DURERILOR, doar o noapte se mai zbate, și-n calme amintiri, iubirea-mi răcnește prin ciudățenii deșarte ce-mi sărută umbra ta și o dezmiardă cu o ninsoare târzie Din liniștea ce-mi picură-n nopți fărâme de suflet etern, ascult cum din TRUPUL PĂMÂNTULUI sicriul dorului îți sărută trupul, și El clipă eternă care vine și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Silvana Mangano, ca-n viață. Iar pe Împărat nu-l biruiesc decît cu racheta atomică. Ultimele dialoguri au ca nucleu ceva cu Dumnezeu, ploaia și Universul. Toți se uită-n sus și apa Începe deodată să cadă torențial pe Planeta Deșert ca-n Călăuza. Așa că se duc dracului dunele. Cu viermii nu se-arată ce se-ntîmplă, cu toate că luptaseră cu abnegație, dar tot rămîi strivit preț de vreo oră după acest film apocaliptic. Am căutat Încă o dată prin dicționare, nu citisem greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și o răscitisem de nu știu câte ori și nici acum nu m-am putut abține să nu mă așez pe pat, să deschid revista la pagina atât de familiară și să mă cufund din nou în apa călduță a acelei glorii deșarte. Michael Owen [scria în introducere] s-a născut în Birmingham în 1952 și a primit recent cronici extrem de elogioase pentru romanele lui Se mai întâmplă accidente și Tandrețe. Michael avea doar opt ani când a creat primul lui personaj de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
față de propria-ți stare. Să înduri cu voie bună suferințele interioare și exterioare, pe care Dumnezeu ni le trimite în diferite moduri. Să taci nespunînd defectele aproapelui, neplăcerile ivite, ceea ce prisosește în laude pentru renumele tău, ca și orice vorbe deșarte. Să te rogi lui Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc, neîncetat: să-i chemi pe Isus și Maria, să-ți ajute în ostenelile și ispitele tale, la începerea și aducerea la bun sfîrșit a lucrărilor tale, să ceri toate lucrurile în numele lor și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bucure și el și cel ce primește serviciul" și adaugă acest motiv care este comun oricărei conduceri creștine, nu numai strict Bisericii: "fiindcă păstorirea creștinilor trebuie să fie cu totul diferită de cea a păgînilor în privința lucrurilor rele, necuviincioasă și deșartă" Hom. Matei XX, 25. Această doctrină a Evangheliei este aceeași la toți Părinții. 138 Există încă ceremonia prin care, în cadrul Pontificatului Roman, Episcopul cere celor care îl hirotonesc să îi spună dacă se bucură de prețuire din partea credincioșilor. (Dar ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
gestul de a da noroc cu cineva nevăzut. Dragă prietene, sper să ai dreptate! Vreau ca în noaptea asta să mă îmbăt ca un porc și fie ca virtutea să se încline în fața viciului dacă asta îmi aduce uitarea! Speranță deșartă. Adoarme cu greu, abia spre dimineață. Se trezește brusc din somnul greu cu gura năclăită și amară, având mintea încă sub impresia coșmarului de peste noapte. Privește cu ochi tulburi înspre mica noptieră de unde vine țăcănitul insistent al ceasului care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
șoim! și-au zis voinicii, și unde trebuia vitejie, cu vitejie, unde trebuia bună chibzuială, cu chibzuială s-au purtat. Datoria lor au împlinit-o cu strălucire și nu dorim decât ca tot așa să rămâie. Nu dar din mândrie deșartă, nici pentru ochii vecinilor lăudăm pe-ai noștri, căci nimeni nu trăiește în lume numai pentru ca vecinul să aibă părere bună despre dânsul. Creadă vecinii ce-or pofti, numai să ne știm noi că suntem în toată virtutea și că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
coșurile sale spre țara leșească, pohtind de la leși loc {EminescuOpX 64} să se așeze sub ascultarea lor. Îmbla pre la târguri și prin sate toți cu câte o cruce de lemn la piept, semn de închinăciune. Ci leșii așa loc deșert fără oameni mai înlăuntrul țării sale neavând, le-au dat câmp pre Nipru între Krilav și între Kodin: și era aproape de 20 000 de nohai oarda aceea. Nu-i vorbă, peste un secol îi întîlnim iar în Buceag, cerând acum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nostru nu există nici un singur filozof care să fi stabilit atât de înalte ideale de moralitate ca tocmai înțeleptul de la Frankfurt. Disprețul amorului de patrie și a sentimentelor de onoare nu le-a propagat niciodată. Ceea ce combate este acea mândrie deșartă națională care face pe niște secături să se laude c-o calitate la care cel mult părinții lor poartă meritul și pe care o împărtășesc cu alte milioane de oameni. O dovadă ne dă însuși d. Holban. Într-o cumpănă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cunosc și nu le-a studiat, compromițând regimul parlamentar și instituțiunile libere ș. a. m. d. Ei bine, o Cameră care n-are conștiință de datoria ei și risipește timpul pe nimicuri, se servă de cestiuni ca de pretexte de vorbă deșartă, are numai dorința de a străluci fără inteligență și fără bun-simț, o Cameră care se servește în mai toate discuțiunile de arguții și subtilități ridicole ce indignează publicul, ca care caută nod în papură și-și pierde timpul cu secături
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răsputeri, a amenințării că va demisiona daca nu s-ar fi admis noul tarif, este articolul V din convenția cu Warszawsky, care se rostește astfel: V. Plata unei zile de lucru să se fixeze la zece lei noi și întorsul deșert la 5 lei. Într-adevăr mare merit ar fi acesta dacă ar fi a se atribui d-sale. Din scrisoarea ce urmează însă cititorii vor vedea că tocmai contrariul e adevărat: că adecă intendența imperială a urcat de la sine prețul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
organizației noastre de pîn-acuma, nepotrivită nici cu firea, nici cu gradul de dezvoltare morală, intelectuală și economică a poporului nostru. {EminescuOpX 319} Românii sânt din nenorocire, un popor deprins a se îmbăta cu vorbe goale, a se amăgi cu forme deșarte, a crede că o circulară ministerială, numai prin faptul că a înregistrat patrioticește nevoile publice, le-a și înlăturat, că cu un discurs democratic se poate tămădui de mizeria lui economică. Un așa popor, pentru a putea s-o rupă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestei zgomotoase activități să nu se fi ascunzând într-adevăr nimic alta decât cruditate vulgară și invidie de cîștig? Aceste izbucniri ale unei mânii adânci și mult timp comprimate să nu fie nimic alt decât o clocotire superficială atât de deșartă și fără temei ca teutonica goană de evrei din anul 1819? Nu instinctul maselor a recunoscut în realitate un grav pericol, un îngrijitor defect al nouăi dezvoltări germane; nu e vorbă goală daca azi se vorbește despre o "cestiune a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pufendorf și superficialitatea lui Boerne, care n-a gândit și n-a cercetat nicicând serios o cestiune politică! Ironia însă e justificată în politică numai atunci când răsare dintr-o puternică mândrie națională. Ce ironiza Pufendorf? Formele corupte ale Sfântului Imperiu, deșarta nimicnicie a statelor mici. Dar, în mijlocul celei mai mari decadențe, el nu vorbea despre nația germană decât c-o fericită mândrie, iar omului celui mai mare al timpului, marelui elector al Prusiei, el i-a ridicat un monument care va
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o lasă rece? Fi-vor în stare acei tineri să înțeleagă că nimic pe acest pământ, pentru a fi priincios, nu se câștigă fără muncă îndelungată, că toate cocoțările lor de-a gata, prin intrigi de partidă și prin lingușirea deșerților și fățarnicilor roșii, nu sunt de nici un folos pentru țară? Fi-vor destul de înțelepți ca să nu lingușească patimile mulțimei cu fraze sunătoare, ci s-o facă a vedea lămurit că munca și numai munca este izvorul libertății și a fericirei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
viitorul talentelor, ci numai de surprinderea țintită asupra mulțimei necompetinte și suntem condamnați să vedem teatrul la noi într-o stare foarte puțin demnă daca nu se vor lua alte măsuri. De aceea nu ne putem hotărî a aduce măguliri deșarte direcțiunii. ... Dar să lăsăm acestea și să notăm impresiile ce ne-au lăsat artiștii din piesa Ruinele moștenirei. Admir temperamentul cel foarte liniștit al d-șoarei Pătrașcu, care o ferește de emoțiuni chiar în locurile cele mai desperate. Ea vorbește în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suivre son Exemple, de relever leș esperances des Polonois, de leș porter à une entreprise tendante à leurs reintegration, de ressusciter la Pologne, et de lui donner pour Roi Hereditaire l'un de șes Enfans" (s. Ven.C.)113. Speranțe, deșarte, așadar, care nu erau acoperite de realitățile politice de atunci din Europa 114. Din contră, acestea deveneau tot mai amenințătoare pentru securitatea Imperiului Otoman și se concretizau în rezultatele preliminariilor păcii austro-franceze de la Leoben, preliminării ce au fost ținute în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fost invitată să participe. Ea își punea, totuși, speranțele în posibilitatea ca Austria să-i apere interesele, în raport cu Rusia, speranțe susținute de angajamentul luat de Metternich, în acest sens. Și de acea dată, ele s-au dovedit a fi fost deșarte, datorită opoziției categorice a rușilor care au obținut, așa cum și-au propus, "le consentement du Congrès de terminer leurs différends avec la Porte sans qu'aucune Puissance s'en mêlât" (s. Ven.C.)231. Astfel că Poartă Otomană și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]