1,932 matches
-
Alexandru Lăpușneanul... În proza Balta-Albă a lui V. Alecsandri, narând peripețiile unui pictor francez sosit la noi în 1847, un tânăr moldovean îi înfățișează oaspetelui resursele inspiratoare ale peisajului autohton: „Iată, domnule, zicea el, o lume nouă, vrednică de a deștepta închipuirea d-tale de artist. [...] Iată o lume ce în ochii d-tale pare a fi sălbatică, dar care are soiul ei de civilizație deosebită. Aici ne găsim în împărăția contrasturilor celor mai originale; aici luxul și sărăcia, durerea și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Recompunerea semantică nu mai ține cont doar de dorința unuia sau a altuia, pentru că, vrând-nevrând, trădează gânduri ascunse, sentimente refulate, invită cuvintele să-și găsească locul într-o rețea de simboluri care oferă posibilități nenumărate de asociere sau de combinare, deșteaptă prejudecăți, solicită sau împiedică adeziunea la ansamblul ideatic propus. Textul pare uneori că își modelează cititorii, iar alteori că își subjugă și autorul, pe care-l trădează. Studiul nostru este, din acest punct de vedere, o încercare de a identifica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cîte un exemplu, din primul și din ultimul: „O! cum scrîșneau în noapte scheletele hidoase!” (Grigore H. Grandea, „Danțul morților”, în Scrieri, Text ales și stabilit de Pavel Țugui, Ed. Minerva, „Restitutio”, 1975, p. 60) și : „în ochi ți se deșteaptă mizeria hidoasă” (Traian Demetrescu, „Săracii”, în Scrieri alese, Ediție îngrijită de C. D. Papastate, EPL, 1968, p. 114). 4. în „Noaptea de ianuarie” (Opere, 2, ediția cit., p. 94). 5. „G.Bacovia la 65 de ani”. Un interviu luat de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
literatură, Ed. Casa Școalelor, 1943, p. 291299. 11. Opere, p. 117. 12. Ibidem, p. 458. 13. Ibidem, p. 465. 14. Ibidem, p. 569. 15. Bacovia (Poezie sau Destin), ediția cit., p. 303. </endnotelist> Jurnal „Mănînc Ca să trăiesc. Scriu Să mă deștept”. (G. Bacovia, „Pro Arte” II) I „Poetul era îmbrăcat în negru”, notează un evocator. în aceeași ținută de doliu îl întîlnesc și alții. El însuși se prezintă așa în „Ecou de serenadă” („în haine negre, întunecate”) și în „Poemă în oglindă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clasă. S-ar părea că povestea accentuează perspectiva conform căreia Jones reprezintă Cealaltă societate și rasă. Dar când, la interogatoriu, Jones își dă numele la secția de poliție, stând "în fața biroului cu un aer zăpăcit și speriat, precum un somnambul deșteptat din visurile sale periculoase", ofițerul de serviciu răspunde: "Albert Jones!... acest om poate imita șuieratul oricărui vas de pe râul Ohio sau Mississippi" (9-10). Astfel încurajat, Jones execută un număr de șuierat. Încă o dată, portretul realizat de Hearn ar putea ușor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în stabilirea viitorului statut al țării „cucerite” tot de la vechile prevederi ale „tratatelor” numite ahdname, acordate de vechii sultani lui Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare . Prevederile „tratatului”, desigur unilateral, redactat exclusiv de Poarta Otomană în limbajul pompos, nediplomatic („deșteptându-se el din somnul prostiei, căindu-se și întorcându-se la locul pocăinței și-a frecat fața de pământul servituții, oferindu-și grumazul robiei după fosta rânduială în jugul sclavieiă” etc) acordat lui Ștefan cel Mare fără ca diplomația românească să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dorință, scriindu-i comedii și drame; când a fost chemat poporul să-și jertfească viața În războiul din urmăel singur a Încălzit ostașii noștri cu raza poeziei. A lui liră multicoloră a răsunat la orice adiere ce s-a putut deștepta din mișcarea poporului nostru În mijlocia lui. În ce constă valoarea unică a lui Alecsandri? În această totalitate a acțiunii sale literare”. Aceste două momente marchează destinul literar al marelui poet dincolo de gustul estetic al epocilor perindate. Poezie clasică prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia (înțelepciunea, reflecția) îl călăuzește spre lumea inteligibilă. Personajele simbolice imaginate de tânărul poet sunt oarecum simetrice și cu cele două concepte fundamentale din gândirea filosofică de la Platon la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia (înțelepciunea, reflecția) îl călăuzește spre lumea inteligibilă. Personajele simbolice imaginate de tânărul poet sunt oarecum simetrice și cu cele două concepte fundamentale din gândirea filosofică de la Platon la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopții, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ținea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era rădicat de două sulițe, și atuncea văzu că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când se deșteptă, boierul, văzându-se în astfel de hal, întrebă unde se află. Cucoana îi răspunse: La tata acasă. Când m-ai gonit de la d-ta, mi-ai dat voie să iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
călătorit cu trenul. Sănduța sare în brațele lui. A venit să-și ia rămas bun, aducând un buchet și o cutie de bomboane. Ține să ne însoțească până în cabina ce ne este rezervată. E ora 9 seara. Prezident Harding se deșteaptă din somnul de câteva zile ce și l-a permis la Hamburg. O ușoară perdea de fum, ne amintește că acolo, în adâncul său se fac pregătirile de plecare. Se fac ultimele aprovizionări. Aici s-au urcat puțini pasageri. Cei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
după noi. De aici aproape de grotă, urcăm o pantă pronunțată într-o stranie pădure care a încremenit aidoma ca în basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe foc. Pun mâna pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel de păduri se găsesc și în alte state
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
câteva locuri unde mă simt relaxată în București: Mănăstirea Antim, deja pomenita Piață U (cum îmi place să-i spun) sau parcul Cișmigiu; dar sunt și multe, prea multe spații ale capitalei care mă epuizează și irită. Înainte de decembrie 1989, Deșteaptă-te, române! era un cântec patriotic care mă fortifica - era ca un sânge sonorizat în creierul meu. După 1989, am crezut o vreme în „efectul Deșteaptă-te, române!”; dar, după ce politicienii au confiscat pe rând, cu discursurile lor gonflate și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
pasional și coleric. Fără steaguri de sărbătoare, fără prapuri de înmormântare, fără lozinci ori petarde. Patriotismul nu mai are neapărat sens pentru români. Dacă îi chestionezi pe stradă, de pildă, pe cei foarte tineri, se vor amuza la această întrebare. Deșteaptă-te, române! e doar un cântec. În ce mă privește, am, totuși, o asumare a unui anumit fel de a fi patriot. Pentru mine, patriot este mai cu seamă cel care vede viciile țării sale și încearcă să le corecteze
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Ceaușescu va cădea curând, el și regimul lui care l-au condamnat politic, la câtă pușcărie a putut duce, deși eu n-am putut să cred asta, decât în decembrie 1989, după ce am îngenunchiat în piața Vasluiului, când toată lumea cânta ,,Deșteaptă-te Române!”. O precizare în legătură cu momentul de revoltă a lui Nicolae Ceaușescu din 21 august 1968. Eram la tratament la Sângeorz Băi când s-a auzit de invazia sovietică, dimineață, iar la ora 16:00 a avut loc marea adunare
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
m-am apucat să transmit la Radio Iași. Când s-a auzit că a căzut Ceaușescu, grupul de cheflii a mai stat o bucată bună de vreme la restauranul ,,Racova” și după ce s-au mai ostoit ăștia care tot cântau ,,Deșteaptă-te române”, ,,Trăiască Revoluția”, ,,Jos Ceaușescu”, pe la ora 14:00, printre oameni au apărut și ei: avocatul Marian Enache, Alexandrache care era șef pe la liceu, Paul Munteanu și încă vreo câțiva din oamenii lor. Și cum stăteam între oameni, i-
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
jubiliară a Academiei, în 1891: "Poezia poporală răsfrânge într-un chip minunat aceste vremuri grele ale unui trecut plin de nesiguranță și durere. Pe când munca intelectuală, dorința și trebuința de a învăța și de a-și ascuți mintea s-au deșteptat și au luat o dezvoltare însemnată cu viața politică, poezia era de veacuri adânc sădită în inima românului [...]. Mândru poate fi dar poporul român de geniul său poetic pe aripile căruia s-a ridicat..." Aceste legende care au planat peste
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu cianură de acum numai șapte ani, despre istorie cumpărată cu dolari, despre corupție și sărăcie, despre ochiul dracului și natură, despre viață și moarte. A lor, a ta și a pământului. Pentru că „Munții noștri aur poartă...“. Și așa se deșteaptă conștiința. Îți trebuie o coardă care să vibreze la aceeași rezonanță și ești ori pierdut, ori salvat. Tremur însă. Da, există lucruri pe lumea asta de care vreau să țin cont, știu că pot face un gest mărunt ca să schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
naturale, firești, chiar simpatice. Altele, dimpotrivă, sunt patologice și, prin urmare, absolut detestabile. De ultimele trebuie să ne eliberăm pentru a mai spera într-o necesară vindecare a mentalului social. Atunci când și cel din urmă om ("prostul satului") se va deștepta, comunitatea își va reveni. Cartea aceasta se dorește a fi (și) o lucidă incursiune în tenebrele prostiei omenești. Grație acestei inițiatice călătorii, ajungi să descoperi o parte dintre seducătoarele chipuri ale invocatei patologii. Iată doar câteva dintre ele: 1. Prostia
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pictor de excepție" cum l-au numit câțiva critici de artă celebri se vorbea pretutindeni de persoana și personalitatea lui Alias, în timp ce unchiul care-l adoptase devenise peste noapte: tatăl talentatului pictor suprarealist. Ascensiunea neașteptată, petrecută cu mare repeziciune, a deșteptat însă o vie și deplină satisfacție în persoana mătușii sale. Ea nu s-a sfiit deloc când a afirmat, în prezența mai multor persoane, că Alias e un geniu. Era tare mândră de fiul ei adoptiv și se supăra amarnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
azi nu înțeleg de ce... Mai târziu, când m-a îndemnat să fac sport, ca să nu mă ofilesc cu nasul mereu în cărți, m-a înzestrat cu două perechi de schiuri, apoi cu două rachete de tenis! Întâia copilărie care îmi deșteaptă amintiri se leagă de casa din Strada Călugărițelor, însă primii doi-trei ani din viață i-am petrecut totuși la Oradea, într-o locuință amenajată în incinta cazărmii unde tata își făcea serviciul. Aici, memoria e nevoită să recurgă la cele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din el după moarte mi s-a părut inacceptabil, confuz, iresponsabil, fără prezent și viitor, și nu-i pot înțelege pe cei care îl cultivă. Să-mi lipsească mie sondele cu care să mă scufund în mâlurile ideației? Mâlurile pot deștepta voluptăți ale simțurilor, nu ale gândirii. Într-a doua clasă primară, părinții m-au trecut la școala din strada Bob, destul de departe de casă, însă fuseseră informați că aici condițiile de învățământ sunt superioare. Clădirea școlii era ascunsă vederii de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fi trebuit să mă simt flatat, căci nu-i lipsesc căldura și grația și-i lipsește parcă găunoșenia naționalismului acelor vremi. Dar ideea vinei noastre cea de toate zilele, apăsat și insistent prezentată acolo, s-ar fi cuvenit să-mi deștepte amintirea, confirmându mi o reală, îmbucurătoare și de mirare continuitate după atâtea decenii - cât o lungă viață. Nu m-am recunoscut însă decât în metafora ce-l cuprindea pe Sfântul Sebastian. Adolescența mea, fascinată de imaginea frumosului martir, al cărui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
calcul, ne pune în acord cu legile universului. El caută armonia. Arhitectul, prin potrivirea formelor, realizează o ordine care este o pură creație a spiritului; prin forme, el afectează puternic simțurile, provoacă emoții plastice; prin raporturile pe care le creează, deșteaptă rezonanțe profunde, dă măsura unei ordini pe care o simțim în acord cu aceea a lumii, determină mișcări variate ale spiritului și inimii; atunci resimțim frumusețea"137. Această transparență susținea predispoziția statului și a Mișcării moderne pentru forma urbană a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]