13,916 matches
-
extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub supravegherea comandantului din colonie, a politicului Vasile Blănaru, pontatorul brigăzii, ne ține de față cu aceștia, predica zilei: Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
multă sensibiltate și delicatețe sufletească, autorul acestei cărți, în persoana maestrului Dan Puric. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste au reușit să trăiască o viață în Iisus Hristos în toată plenitudinea ei. Demersul nostru introspectiv și retrospectiv printre oameni și fapte dintr-un timp al întunericului, când România a fost luată în stăpânire prin minciună și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
până în 1946, fără „eliberarea” din 23 august 1944. Țânco presupune că Valeriu Anania a semnat colaborarea cu Siguranta -, în timp ce alți legionari pentru delicte minore erau trimiși pe front în batalioanele morții” din prima linie -, si a fost trimis ca să șpioneze deținuții din lagărul de la Caracal. În această paradigmă nedovedită documentar, Țânco consideră că Anania a devenit liderul manifestațiilor studențești din 1946 de la Cluj, în urma înțelegerii cu comisarul Gh. Crăciun, pe care l-a folosit să dezamorseze grevă academică dinspre o miscare
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
stat în C.M. (colonia de muncă) nu a dat dovadă de reabilitare, el este cunoscut că lansa zvonuri cu privire la un nou război și că Horia Sima va veni în țară cu un program nou și îndemna la rezistență pe ceilalți deținuți. De la venirea sa în comuna Schei, întreține legături cu elementele cele mai dușmănoase, manifestă continuu nemulțumire ... Cu o asemenea „recomandare”, nu-i de mirare că, după trei luni, a fost din nou arestat și condamnat la 10 ani de temniță
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
o consecință a acestor manifestații, pe 16 mai a fost constituit Blocul Unității Naționale, din 22 de entități nonguvernamentale, printre care și Platformă Unionista Acțiunea 2012, Mișcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republică Moldova și Asociația Foștilor Deținuți și Victime ale Represiunilor din Moldova. Platformă Unionista ACȚIUNEA 2012 Chișinău, Republica Moldova 25 iunie 2015 Referință Bibliografica: Platforma Unionista ACȚIUNEA 2012 - MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ LA CHIȘINĂU, 5 IULIE 2015 / Platformă Unionista Acțiunea 2012 : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641
MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ LA CHIŞINĂU, 5 IULIE 2015 de PLATFORMA UNIONISTĂ ACTIUNEA2012 în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348557_a_349886]
-
de o apartenență politică, ci e răspunsul pe care trebuia să-l dea comunismului. Figurile de clerici și monahi închiși, mulți dintre ei pentru că au dat o coajă de pâine sau un pahar cu apă se desprind din mărturisirile foștilor deținuți ca niște modele de moralitate și camaraderie: Gherasim Iscu, Ioan Iovan, Filaret Gămălău, Ilie Imbrescu, Ilarion Felea, Florea Mureșan sunt doar câteva nume dintre cei care în acele vremuri întunecate au știut să dea mărturia cea bună. Și în rândul
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
descoperă cu surprindere că : „...e păcat să ne pierdem vremea la închisoare și să nu ieșim mai buni de aici decât am intrat” (interviu Gherman Octavian, 06.08.2009, Cluj Napoca, jud. Cluj, arhiva personală a autorului). În mod deosebit la deținuții cu afinități legionare este subliniată această viziune a suferinței pentru propriile fărădelegi, dar și pentru ale neamului. Ei sunt niște sacrificați pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
prin acest experiment și au dat mărturie despre el, afirmă că Piteștiul a fost iadul pe pământ. Fiecare metodă aplicată, de la bătăile de o cruzime înfiorătoare, până la scenele blasfemiatoare sau „statul în poziție”, ori demascările interne (spovedanii răsturnate în care deținutul povestea o serie de scabrozități referitoare la sine și la membrii propriei familii, evident neadevărate) viza nu carnea și sângele ci sufletul: „de sufletul tău am nevoie, banditule”, le spunea Țurcanu celor intrați în moara reeducării, el fiind dirijorul văzut
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte decât din morala creștină și astfel: „În celulă, din ce în ce mai mult, fiecare va simți că suferința nu e numai a lui și
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
al tenebrelor și lipsei de speranță. Mărturisirile Părintelui Arhimandrit Ioan Iovan sunt punctate mai frecvent de slujirea sfintei Liturghii decât de anchetele sau pedepsele la care este supus. „Nu a lipsit o zi fără să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă, pe care scria ‹‹vin tonic››, dar în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul, după revenirea mea a doua oară
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca epuizantă, deținuților preoți le erau administrate sistematic bătăi. Remus Radina mărturisește: „Călăul Chirion (comandantul lagărului n.n.) constituise o brigadă disciplinară numai din preoți, condusă de torționarul Vasile Matei. Preoții erau supuși la o muncă grea și la bătăi permanente. Cu toate acestea
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
o formă de opoziție, de rezistență, demonstrând că sistemul nu este imbatabil, că prezintă fisuri și că speranța, chiar și din această perspectivă a imediatului, nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au cântat colindele cunoscute de tot românul, dar și cele cunoscute numai de
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!”(Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor necredincioși au fost cei care s-au sinucis sau au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor pe care sistemul comunist le-a făcut, de înăbușire a credinței și de descompunere interioară a persoanei umane, deținuții din închisorile comuniste au reușit să trăiască o viață în Iisus Hristos în toată plenitudinea ei. Demersul nostru introspectiv și retrospectiv printre oameni și fapte dintr-un timp al întunericului, când România a fost luată în stăpânire prin minciună și
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
inaugurat un obelisc în memoria lui Pusztai Ferenc, haiduc din Ojdula. La festivitate au participat reprezentanți ai Mișcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM), ai Consiliului Național Secuiesc (CNS), ai filialei din scaunul Kezdi a Consiliului Secuiesc, ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din județul Covasna și ai Asociației Păstrătorilor de tradiții Tuzson Janos din Belani. Au fost prezenți de asemenea și reprezentanți ai autoguvernărilor din scaunul Kezdi. Cei aproximativ 100 de participanți au fost salutați de către primarul din Mereni, Molnar Istvan
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
Păstrătorilor de tradiții Tuzson Janos din Belani. Au fost prezenți de asemenea și reprezentanți ai autoguvernărilor din scaunul Kezdi. Cei aproximativ 100 de participanți au fost salutați de către primarul din Mereni, Molnar Istvan. Torok Jozsef, președintele Asociației Județene a Foștilor Deținuți Politici, a reamintit că amplasarea unui semn memorial în memoria haiducilor este un vis mai vechi. El speră că mai devreme sau mai târziu vor reuși să amplaseze un semn memorial și în Ojdula. După depunerile de coroane, festivitatea s-
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
încropesc ceva în genul memoriilor." Prin urmare, nu este doar memorialistică pură: regăsim între rândurile autorului critică, literatură documentară, publicistică. Ne aflăm în fața unui fenomen nou al literaturii, genul căruia nu îl putem delimita în totalitate. În urma experienței trăite de deținut (între 1945-1953) provocată de atitudinea critică față de Stalin care, după părerea scriitorului, a denaturat ideologia leninistă, poartă singur o luptă împotriva sistemului instalat într-o perioadă în care nimeni nu are curajul să spună adevărului pe nume, perioadă în care
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
a absolvit Liceul „Carol I“ din Craiova, urmând apoi Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o închee în 1948, după care, implicat în activitatea tineretului din Partidul Național Țărănesc trăiește, conform mărturiilor sale, în „clandestinitate“ până la eliberarea deținuților politici, în 1964, „când se predă Procuraturii Militare din București, fiind supus unei anchete prelungite și trimis cu domiciliu obligatoriu în provincie, de unde în 1966 reușește să se întoarcă în capitală“. Grație originii germane a soției sale, în 1969 emigrează
IN MEMORIAM: NICOLAE STROESCU-STĂNIŞOARĂ de ION DUMITRU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349774_a_351103]
-
patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
sistematică împotriva opozanților politici, reproducând pe teritoriul României modelul Gulagului sovietic 10. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă și locțiitorii lor, precum și ofițerii politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea deținuților a trecut prin cel puțin două dintre ele 11. Despre diferitele tipuri de închisori Penitenciarele reeducării erau caracterizate prin
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]