2,757 matches
-
supra specializarea, având grijă ca pregătirea profesională să le stimuleze deprinderi utile după plasare: acomodarea cu orarul, pontajul, retribuția cât și utilaje corespunzătoare, ca în producție. Toate aceste măsuri prevăzute în cadrul programelor speciale vor duce la o rentabilitate a calificării deficienților mintali, care vor putea să se autoconducă probând competență socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
programelor speciale vor duce la o rentabilitate a calificării deficienților mintali, care vor putea să se autoconducă probând competență socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre deficient cu posibilitățile sale limitate și mediul în care trăiește. Predicția adaptării arată că prognoza acesteia nu poate fi realizată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintali, care vor putea să se autoconducă probând competență socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre deficient cu posibilitățile sale limitate și mediul în care trăiește. Predicția adaptării arată că prognoza acesteia nu poate fi realizată decât prin conlucrarea mai multor factori implicați: factori psihologici, factori
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre deficient cu posibilitățile sale limitate și mediul în care trăiește. Predicția adaptării arată că prognoza acesteia nu poate fi realizată decât prin conlucrarea mai multor factori implicați: factori psihologici, factori sociologici, factori pedagogici, cât și prin elaborarea unei metodologii a predicției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
arată că prognoza acesteia nu poate fi realizată decât prin conlucrarea mai multor factori implicați: factori psihologici, factori sociologici, factori pedagogici, cât și prin elaborarea unei metodologii a predicției adaptării, în special la terminarea programului de calificare profesională. Pentru unii deficienți subliniem oportunitatea plasării în condiții protejate, cel puțin în perioada inițială de lucru și de viață în societate, ca modalitate de adaptare treptată la condițiile reale de muncă, la exigențele și relațiile profesionale dintr-o întreprindere. Existența fenomenelor de inadaptarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de viață în societate, ca modalitate de adaptare treptată la condițiile reale de muncă, la exigențele și relațiile profesionale dintr-o întreprindere. Existența fenomenelor de inadaptarea socio-profesională impune studierea și ameliorarea tulburărilor psihice supraadăugate deficienței mintale, în vederea asimilării progresive a deficientului în societate. Adaptarea socio-profesională a acestei categorii de deficienți este motivată umanitar, economic și științific, rezultatele fiind în măsură să emane mult optimism pedagogic. Rolul basmului în educarea imaginației debilului mintal 1. Caracteristici ale debilului mintal, de care este necesar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la condițiile reale de muncă, la exigențele și relațiile profesionale dintr-o întreprindere. Existența fenomenelor de inadaptarea socio-profesională impune studierea și ameliorarea tulburărilor psihice supraadăugate deficienței mintale, în vederea asimilării progresive a deficientului în societate. Adaptarea socio-profesională a acestei categorii de deficienți este motivată umanitar, economic și științific, rezultatele fiind în măsură să emane mult optimism pedagogic. Rolul basmului în educarea imaginației debilului mintal 1. Caracteristici ale debilului mintal, de care este necesar a se ține seama pentru a influența pozitiv eficiența
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
procesului integrării sociale a copiilor cu deficiențe, căci „în afara activității, a muncii, a educației nu există compensare și nu poate exista recuperarea nici unei deficiențe”. 3. Este necesară îmbunătățirea componenței comisiilor de triere și diagnosticare, de selecționare și orientare școlară a deficienților, comisii care, sub aspect de microgrup interdisciplinar, să țină seama de deficiența primară, cât și de cele cumulate, de efectele secundare ale deficitului primar, elemente care vor indica criteriile de diferențiere a conținutului recuperării. 4. Suntem întru totul de acord
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
După majoritatea autorilor frecvența oligofreniilor variază între 3 și 5% din totalul populației de vârstă școlară, dar se pare că incidența se află în creștere. Această creștere este pe de o parte relativă, în sensul unei depistări mai active a deficienților mintali în rândul populației tinere, pe de altă parte este reală, exigențele vieții sociale devenită tot mai complexă, ritmul rapid al tehnicizării, procesul de urbanizare etc. solicită un grad de adaptare și un nivel intelectual din ce în ce mai ridicat, evidențiind stări de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
E. Verzea). La deficitul de intelect sunt foarte frecvente dificultățile în înțelegerea simbolurilor grafice având o cauză genetică și o inerție patologică, încât nu fac nici o legătură între ceea ce aud și ceea ce scriu, ceea ce dă dislexo-disgrafii specifice. Au loc aspectele deficiente spațio-temporale, scrierea producându-se în diagonală sau ondulatorie. Dislexo-disgrafia liniară este specifică prin imposibilitatea trecerii firești de la un rând la altul, sărind rânduri sau cuvinte. În dislexo-disgrafia motrică apărută pe fondul tulburărilor de motricitate se manifestă o citire confuză neclară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de intelect prezintă o capacitate foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză, ceea ce explică lipsa controlului la nivelul de cuvânt și propoziție, absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o capacitate foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză, ceea ce explică lipsa controlului la nivelul de cuvânt și propoziție, absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de context la toți deficienții de intelect cu deficit dislexo disgrafic. La debilul mintal imaginea cuvântului nu se prezintă totdeauna ca unitate a interacțiunii imaginilor acustice-optice și chinestezice, ceea ce explică dificultatea sintezei cuvântului și reprezentarea lui unitar-dinamică sub aspect grafic (în scris). Așa se explică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se explică de ce în diagnosticarea debilului mintal, ne interesează mai ales capacitățile intelectuale ale copilului investigat, disponibilitatea lui de a progresa sub influența unui învățământ dirijat spre zona proximă a dezvoltării. Dacă avem în vedere și alte particularități specifice copilului deficient mintal, cum sunt cele care se referă la zona proximei dezvoltări, la heterocromia dezvoltării și a vâscozității genetice, vom înțelege corect relația dintre învățare în general și învățarea citit-scrisului în special. Frecvența mai gravă și mai abundentă a dislexo grafiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și psihice se manifestă în forme specifice dar au și asemănări cu cele întâlnite la copilul cu intelect normal (E. Verzea). Cercetătorii constată că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dificultățile de analiză temporospațială și de a opera transferul simbolic dintr-o serie spațială într una temporală și invers. Și cu cât acest mecanism mintal, afectiv voluntar este mai slab la intelectul de limită și la cel mai lezat al deficientului mintal, cu atât structurile, calitatea și performanțele lexico grafice sunt mai dificile, uneori imposibile. La aceștia se constată adesea greutăți în a lega literele în citirea cuvintelor, deși izolat ei pot denumi literele. Din această cauză comit numeroase greșeli, confuzii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Opera sa fundamentală constă într-un masiv studiu al limbajului uman sub aspect normal și patologic, concretizat în cărțile scrise ce ni le-a lăsat ca un tezaur prețios. Iată câteva dintre acestea: „Limbaj și intelect”, Editura Științifică, 1973; „Copilul deficient. Cunoașterea și educarea lui”, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, București; „Metodologia învățării limbii române în școala ajutătoare”, E.D.P., București, 1982; „Deficiența mintală și procesul învățării”, E.D.P., 1976; „Nedezvoltarea vorbirii copilului”, E.D.P., 1972, București; „Studii și cercetări de logopedie”, E.D.P., București
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintal, solicită dispute și obiecții din partea specialiștilor (îndeosebi a teoreticienilor Jeffree, D. (coaut.) „Teaching the Handicapped Child”, 1993, p. 13). Sunt invocate aspecte precum: 9 unii copii cu dificultăți de învățare și tulburări emoționale prezintă comportamente asemănĂtoare cu cele ale deficientului mintal, cu toate că au un coeficient de inteligență normal; 9 deficiențele comportamentului adaptativ în plan personal și social sunt relativ asemănĂtoare și la copiii cu retard mintal și la cei cu dificultăți de învățare sau tulburări de comportament; 9 întârzierea mintală
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
deficiență mintală, incluzând aici criteriile de clasificare, obiectivele și scopurile instrucției și intervenției recuperator-compensatorii, metodele de educație și evaluarea efectelor și opțiunilor de plasament. Pentru simplificarea punctelor de discuție, precizam faptul că, prin întârziat mintal, handicapat mintal, debil mintal sau deficient mintal se înțelege orice individ al carui nivel general de functionare intelectuală (măsurat cu ajutorul QI) este inferior cu mai mult de două standarde, prin raportare la media populației, și al carui comportament adaptativ prezintă un deficit evident. Prin urmare, trebuie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dat, pe cel verbal. Adesea, ei indică prin gesturi un răspuns la întrebarea interlocutorului. Unii copii au expresii faciale inadecvate: râs nediferențiat, priviri „în gol”, ticuri faciale etc. Comunicarea gestuala îndeplinește funcții diferite, ea având rol de susținere (în cazul deficientei mintale ușoare, mai ales), sau rol de suplinire și completare a comunicării verbale. Gesturile sunt doar repetate și nu sunt însoțite de vorbire (în majoritatea situațiilor). Un exemplu caracteristic pentru inadecvarea utilizării comunicării nonverbale îl constatăm în cazul elevului cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea întârziată se reflectă în plan fonetic, lexical, semantic, morfologic, sintactic și oglindește particularitățile gândirii deficientului. Date fiind aceste aspecte, este 13 firesc să întâlnim variate tulburări dislexo-disgrafice, care reflectă, în egală măsură, particularitățile limbajului și gândirii copilului cu deficiență mintală. La unii elevi se constată existența bâlbâielii, care se poate corectă mult mai ușor decât
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pentru elevii cu dificultăți de învățare din ciclul primar, atât al școlii speciale cât mai ales al școlii obișnuite incluzive. Cu alte cuvinte, acelasi obiectiv poate fi evaluat în clasa I sau chiar în clasa a IV-a, în funcție de gradul deficientei mintale și al nivelului dezvoltării limbajului oral și scris. Completată, grila poate fi extinsă și aplicată în ciclul gimnazial al școlii speciale. De asemenea, ea poate fi aplicată atât inițial (preterapeutic), cât și sumativ, final (post-terapeutic), utilizată atât de logoped
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
specifice acestei categorii populaționale, să se piardă ori să se denatureze potențiale extrem de remarcabile. Ceea ce ne interesează pe noi, însă, în mod deosebit, este intrarea în lumea „normalului” a copiilor (elevi) considerați „sub-normali”, „anti normali”, „a normali”, „diferiți”, „handicapați”, „dizabili”, „ deficienți”, dar care, în ciuda etichetelor atașate, reușesc să se desprindă de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase de elevi mai mult sau mai puțin omogene. Deficiență - pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
după V. Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]