2,386 matches
-
Susanu, 2007: 1220; Blaj, Stanciu, 2009: 513). Principalele probleme semnalate în ariile protejate sunt: încălcarea regulilor de vizitare - circulația turiștilor pe trasee nemarcate Și în locuri nepermise; camparea Și amenajarea de vetre de foc în locuri nepermise; culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii din flora spontană; tăierea de material lemnos pentru foc; abandonarea unor cantități mari de deșeuri de-a lungul căilor de comunicații, în jurul obiectivelor de interes; administrarea defectuoasă a facilităților turistice existente în interiorul ariilor naturale protejate, generând cantități
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Serbia, Slovacia, Grecia, Ungaria, Transilvania, Banat - vom descoperi și trăsături comune, valabile pentru toate comunitățile umane, inclusiv pentru evrei. Specificul talmudic e de neocolit și aceasta pentru că civilizația iudaică refuză o asimilare propriu-zisă. Încă ne aflăm în fața închiderilor forțate sau deliberate. Abia secolul al XVIII-lea va aduce cu sine primele semne ale unei viitoare emancipări, context în care convergențele devin numeroase. Evreul își însușește modul de a fi al celorlalți, transmite valori și acceptă să i se transmită valori, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mă mulțumesc cu șampania deocamdată. Iau încă o înghițitură și mă uit în jur după sticlă, când răzbat până la mine niște glasuri care vociferează, venind dinspre camera în care s-au închis Robyn și Antoine. — Nu am facut acest lucru deliberat! Mademoiselle, nu am o vendetta cu dumneavoastră! — Ba da! Mă urăști de moarte, recunoaște! aud o voce de fată, sugrumată de nervi. O aud pe Robyn pe un ton foarte împăciuitor, dar nu aud exact ce spune. — Numai ghinioane, unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Metafora nu permite unui obiect să apațină unei clase din care face parte, ci încearcă să-l facă o parte a unei categorii care nu se poate baza pe principii raționale. Metafora provoacă natura, în timp ce sursa sa este o eroare deliberată a taxonomiei obiectelor. Metafora vizuală este condamnată la o formă o fuziune între două arii diferite ale experienței pentru a înființa o nouă realitate. În cadrul filmului și fotografiei, metafora este formată prin substituirea unor elemente vizuale neașteptate cu cele așteptate
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pășește alături de învățătorul său pe un drum comun, presărat cu încercări solicitante de ambele părți, dar care nu admite împărtășirea sau transmiterea informației într-o unilaterală univocitate. Se poate vorbi de o relație a două conștiințe de sine prin "fuziunea" deliberată a cărora se conectează două personalități (una formatoare și alta în curs de formare), fără ca vreuna să-și piardă contururile în această întâlnire și fără ca inevitabila modificare a uneia dintre ele să se facă în detrimentul unei firești linii de dezvoltare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al activității judicative devenit marcă personală și întretaie fluxul natural al evoluției destinale cu înțelepte demersuri de completare interpretatoare sau înconjurare comprehensivă. Existența însăși este o scenă a acestui joc dialectic care alternează emergențele imanente ale dezvoltării firești cu inserția deliberată a forului reflexiv, iar fiecare moment de cotitură pe care îl încearcă drumul individual poartă însemnul instanței cenzoriale (vădind caracterul indispensabil al prezenței eforturilor conștiente în abundența datelor de trăire). Așadar, pe puterea acestei intervenții se bazează, în general, orice
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
condiție sunt apanajul gândirii și al metodologiei constructive a ei. Există multe feluri de schimbare, așa precum există diferite etape ale schimbării în care intervine efectiv conștiința reflexivă. Există schimbarea ca restructurare și schimbarea prin modificare propriu-zisă; apoi există schimbare deliberată (și îndelung pregătită) și schimbare spontană, precum există schimbare de suprafață și schimbare substanțială. În sânul primei distincții, conștiința pendulează între sarcina favorizată a unei repoziționări interne și dificilul demers al substituției elementare, căutând să adecveze paradigme formaliste la relieful
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mânuirea repetată de către elev, acesta găsește în algoritmi un sprijin permanent în sensul disciplinării propriei gândiri și asigurării acurateții propriei activități. 2. Problematizarea Problematizarea este o metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu cunoștințele gata elaborate, ci îi pune pe elevi în situația de căutare și descoperire. Cel mai important
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
contrare, argumentate, cu privire la tratamentul bolnavilor incurabili nu considerăm că ar fi posibile altfel de derogări: „Medicul trebuie să încerce reducerea suferinței bolnavului incurabil, să asigure demnitatea muribundului, dar în nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea în mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conștient“ (art. 23, Codul de Deontologie Medicală). „Medicul nu va înlesni sinuciderile sau autovătămările prin sfaturi, recomandări, împrumutarea de instrumente, oferirea de otrăvuri etc. Medicul va
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu atât mai mult cu cât art. 23 din Codul de Deontologie Medicală prevede că „medicul trebuie să încerce reducerea suferinței bolnavului incurabil, să asigure demnitatea muribundului, dar în nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea în mod deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav perfect conștient“. 2. Uciderea din culpă, conform art. 178 Cod penal. Infracțiunea de bază constă în „uciderea din culpă a unei persoane“, însă ceea ce interesează în mod
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
120, în fond am adăuga noi între formele de manifestare ale unei idei și Ideea în sine, în sensul platonician al acestei distincții. Credem totuși că acordând egală îndreptățire diverselor tipuri de viziuni despre lume, Dilthey însuși întreține, în mod deliberat, incertitudinea ce i se reproșează. A se fi pronunțat ferm în favoarea uneia sau alteia dintre tipurile de Weltanschauungen ar fi însemnat o inconsecvență în raport cu viziunea relativistă pe care i-o impune istoricizarea conștiinței și ar fi echivalat cu o opțiune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
implică ani de promotion cultural internațional. În studiul Global Education: Educational Systems in Syria, Egypt, Israel and American Jewish Schools (1991), W. Hellinger sublinia importanța cunoașterii interculturale în zona Orientului Mijlociu în termeni aproape patetici: După părerea mea, numai efortul deliberat și conștient de a implementa educația globală va elimina inevitabilitatea beligeranței internaționale și va promova înțelegerea globală. Oamenii tind să se teamă și să atace ceea ce nu înțeleg. O mai bună înțelegere la nivel internațional și diseminarea pe scară largă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
abscons, explorând spații de dincolo de obiectualitatea concretă, evanescente stări emoționale, nelămurite mâhniri transcendente. Versurile albe nu recurg nici măcar la o ritmică a semnelor de punctuație, conținând nu o dată ecouri din discursul teoretico-literar: „punctul central”, de pildă. Dar și un crez deliberat, acela că prin vers se poate pătrunde înlăuntrul marelui tot, căruia poeta i se integrează, căutând să îi deslușească rosturile întocmirii. O lirică plină de sensuri și interogații, la care răspunsul nu se lasă descoperit. Cea dintâi culegere de contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
melodie, pentru un surd, nu apare ca factor de mediu!) Condiția dezvoltării este ca acel factor să acționeze asupra individului, care, la rândul său, să reacționeze, intrând în interacțiune ca bază a propriei activități. Vom vedea că, fără o mediere deliberată și specializată (educația), șansa acestor interacțiuni spontane ar fi limitată și rolul lor puțin eficient. Acest aspect trebuie bine reținut pentru că el poate fi întâlnit pe tot parcursul ontogenezei. La fel cum, doar simpla prezență a biberonului în apropiere nu
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fi definită ca activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și diversifică raportul dintre om și mediul său, favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului (Faure, E., 1974). Educația, în spiritul exemplelor prezente în paragrafele anterioare, este intervenția deliberată care mijlocește folosirea biberonului de către sugar, dar și înțelegerea conținutului didactic de către școlar. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal sau transpersonal care facilitează interacțiunea subiect-obiect în direcția unei finalități transformatoare. În această perspectivă, educația apare ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unicitatea eredității și unicitatea constelațiilor de mediu, nu există rețete. Ceea ce, într-un moment și pentru un individ, s-a dovedit influență benefică, poate fi dăunător în următorul moment sau pentru alt individ. Ca factor cu acțiune preponderent conștientă și deliberată, educația își creează premise interne (susținerea dezvoltării bio-psiho-sociale), dar și condițiile externe necesare (conținuturi, mijloace, forme). Este evident că dezvoltarea poate apărea doar dacă se menține un optim între ceea ce poate, vrea, știe individul la un moment dat și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ființei se revelează, se oferă cunoașterii. Prin Mini, romanul își dezvăluie, de fapt, secretele corespondențe care guvernează, motivat, lumea ficțiunii realiste. Justificînd aceste legături, pe care personajul-reflector le "simte", romanul nu face decît să le exhibe, trădînd oarecum alcătuirea "armonioasă", deliberată, operă de strategie a creatorului de viață care este romancierul. Cu alte cuvinte, naivitatea iscoditoare a lui Mini trece dincolo de efectele -scontate ale funcției focalizatoare. Ea pare a deveni reflexul artei care se răsfrînge abisal, într-o proiecție despre sine
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
e mult mai cerebral, se supune acțiunii inhibitive a unui veac antisentimental. Din lirica lui Al. Philippide, erosul dispare cu desăvârșire. În general, eul poetic urmează exemplul lui Baudelaire și Mallarmé, impersonalizându-se. „Cosmicismul” pronunțat e o consecință a acestei smulgeri deliberate din contingent. Spiritul investește imaginația cu o rară putere revelatoare. Poetul nu descrie evenimente, fie ele și sufletești, ci își caută sensurile existenței, contemplând-o pe un plan ideal, în vaste figurații imaginare. Se mai petrece și altceva: limbajul poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
pentru manipularea „performativă” a tehnologiei. Trecerea timpului trebuie să vină cu sens. Era vitezei, era informației, era conștiinței să fie conexate de un rost fără idealizări haotice, fără exagerări, fără abstractizări. Să nu derapăm într-o cultură a agresivității asimilată deliberat, comunicarea să nu fie prin strigăt, acuitățile diluate, simțurile atrofiate... Trecănd peste glume stupide precum „m-am născut geniu, școala m-a tămpit”, s-ar putea conchide că e multă agitație pentru nimic... Să identificăm totuși și să ne debarasăm
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
și de loc, s-au schimbat atît metodele, cît și tehnicile, că ruptura epistemologică înregistrată în toate științele cam la începutul secolului nostru separă clar reflecția politologică ce urmează de cea a clasicilor. Știința politică este lipsită, astfel, în mod deliberat, de rădăcinile sale. Rămînînd încă la clasici Totuși, chiar și cine susține posibilitatea unei întoarceri efective și eficiente la clasicii politicii întîmpină destule dificultăți în a le atribui un rol bine definit. Întrucît dezbaterea pare într-adevăr deschisă în știința
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partide și de analiza funcționării lor. Perspectiva genetică Există, pe lîngă numeroase studii analitice, două perspective din care este privită înființarea partidelor, la fel de necesare și de lămuritoare. Prima perspectivă este genetică, în adevăratul sens al cu-vîntului: se interesează, în mod deliberat, de modalitățile prin care iau naștere, de-a lungul timpului, partidele. A doua perspectivă este substanțial structurală: urmărește diferențierea partidelor pe baza caracteristicilor organizatorice. Cercetătorul norvegian Stein Rokkan a formulat cea mai complexă și convingătoare explicație genetică a nașterii partidelor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o atribuie regimurilor autoritare este existența unui lider care exercită puterea politică în limite prost definite, arbitrare, și totuși relativ previzibile. Ținînd seama de aceste importante specificări, contează atît ceea ce Linz scoate în relief, cît și ceea ce neglijează în mod deliberat. În exercițiul puterii politice autoritare există o componentă personalizată foarte puternică, adesea (cel puțin la început) cu ele-mente carismatice. Ba chiar, de obicei, regimurile autoritare tradiționale sînt strîns legate, în ceea ce privește originea, funcționarea, durata, de un anume lider, care și-a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pacienților violenți periculoși pare astăzi mai bine documentată. Există de asemeni dovezi că riscul producerii actelor violente sub impulsul delirului sau halucinațiilor crește odată cu durata bolii, dar este maxim în primul an de boală (Humphreys et al, 1992). Violența personală deliberată, a fost manifestarea cea mai comună și natura relației cu victima a fost similară cu aceea găsită la schizofrenii ucigași (Hafner & Boker, 1973). în câteva cazuri a existat un istoric îndelungat de violență aparent nelegat de boală, dar în cele mai multe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
44%) din cazuri. Mult mai frecvent (N=8/6.89%) s-a arătat a fi comportamentul sexual bizar. Tentativele de suicid (ca relevând depresia în debutul schizofreniei) au fost tratate separat. în majoritatea cazurilor 75 (78.12%), violența era una deliberată, în sensul că era dirijată împotriva unei/unor anumite persoane, pentru rest problema părând mai multa una de atitudine.Au existat însă și o suită de exemple de aparență spectaculară de amenințare cu caracter vital față de terți în acest context
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
178. În opinia autorilor, imagologia istorică trebuie să studieze "imaginile care s-au creat și au funcționat în anumite epoci istorice, analizând modul de proiectare, formare, cristalizare și sedimentare a imaginii celuilalt și autoimaginilor, precum și a imaginilor induse în mod deliberat, urmând anumite modele sau strategii, pe baza izvoarelor istorice"179. Pentru Chiciudean și Halic, imaginea trebuie privită din perspectiva teoriei procesual-organice180, întrucât este o "interpretare-cadru implicită, acea interpretare-cadru care se formează de la sine, prin procesări care rămân neconștientizate și care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]