1,656 matches
-
cu miresme florale dintre cele mai provocatoare. • Senso - de la Ungaro este un parfum plin de vioiciune și lirism. Notele inițiale dominante sunt cele de flori de portocal și de ylang-ylang, ambele vibrând puternic și îmbătător, iar în jurul lor se adună deliciile revărsate dintr-o întreagă livadă. Prospețimea acestui parfum provoacă o senzație plăcută de tinerețe dezlănțuită. Primăvara și vara sunt anotimpurile când se potrivește cel mai bine acest parfum, se poate folosi atât ziua, cât și seara și este recomandat domnișoa
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
scriem pe un bilețele visele, aspirațiile, dorințele pe care le avem pentru viitor, apoi a strâns toate biletele într-o sticlă pe care a păstrat-o cu sfințenie. E inutil să vă spun că momentul desfacerii acestei sticle a făcut deliciul întâlnirii, acum, la zece ani de la absolvirea facultății. Prin urmare, le-aș propune colegilor care vor absolvi în anii următori instituirea unei tradiții. Succes! S.W.: Vă mulțumesc în numele cititorilor „Revistei de Asistență Socială” pentru interviul acordat. Interviu realizat de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ca la o enciclopedie pentru copii, fiind considerată prima carte cu imagini adresată celor mici. Ea cuprinde 150 capitole ce acoperă o paletă variatăde subiecte precum: botanica, zoologia, religia sau chiar despre oameni și activitățile lor, etc." (Olga Morar, Un deliciu literar: cartea și revista pentru copii) Teste de limba română Testul nr. 1 Se dă textul: ,,Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-ar fi plăcut și mie să încep această
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ilustrații de V. Stümer. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1960). Legendele Olimpului. ilustrații de C. Condacci. Studiu introductiv de Nicolae I. Barbu. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1963). Din marile legende ale lumii. București: Editura Tineretului. Morar, Olga (2011). Un deliciu literar: cartea și revista pentru copiii. Luceafărul românesc. Revistă on-line de literatură și cultură românească. http://luceafarul.wordpress.com/atitudini/actualitate-si-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București: Editura Tineretului. Perrault, Charles
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-P. e o plămadă aparte, de ins cumva demoniac și cabotin deopotrivă. În „Seara”, ziar stipendiat se pare de Puterile Centrale, al cărui director și proprietar a fost în 1913 și 1914, publicistul mânuiește un condei incisiv, încercând un anume deliciu, aproape că artistic, al ponegririi. Cinicul vede în juru-i, și încă supradimensionate, păcate de care el însuși nu pare să fi fost străin. E, în causticele lui ieșiri moralizatoare și justițiare, un alibi subtil și, poate, dincolo de exercițiul retoric, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Gherasim Luca. Popescu se simte liber, refuză orice schemă literară, un gen de dezinhibare ce nu răzbătea din primele sale scrieri, în limba română. Spațiu al libertății cognitive, practice, afective, francofonia perce pută ca atare se deschide mai ales spre deliciile lingvistice și chiar simbolice interzise nativilor. Cum contururile acestei noțiuni rămîn fluide, marii scriitori (precum Kundera, Makine, Chamoiseau sau Mabanckou, de exemplu) profită pentru a-și construi o identitate fictivă pentru că e ficțională, relativ liberă în raport cu limba ma ternă, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat de Houellebecq în romanul său, au făcut deliciul revistelor literare și nu numai, în detrimentul evident al textului însuși, sumbru, insolent și superb. Conformismul reverențios este revendicat și de o critică relativ nihilistă, care a abdicat de la privilegiul de a impune o ordine și un discurs despre literatură ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
stalino-venițiene" și improvizații "paleo-industriale". În filigran, pentru a da și mai multă consistență ideii de plecare definitivă, Rolin se joacă subtil și cu o seamă de aluzii la propria operă, evocînd ironic imagini și chipuri din romanele sale, scufundîndu-se cu delicii în vertijul verbului creator și efectele de realitate pe care le declanșează. Cuvîntul scris devine anamorfoză a realului trăit, dar și a celui închipuit, asumîndu-și deplina (?) și periculoasa libertate a desprinderii, iar cititorul aproape că nu are de ales, e
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru a scrie, chipurile, o teză de doctorat, fără să fi avut vreodată intenția reală de a o duce pînă la capăt, dar în rest, cu excepția cîtorva luni chinuite la conducerea unei colecții editoriale, Cioran s-ar fi regăsit cu delicii în maxima lui Alain Croix: "'A nu face nimic' e unul din cele patru țeluri ale omului. Le-am uitat pe celelalte trei" (Les lettres d'or de la paresse)... Aura funebră ce-i înconjoară imaginea e adeseori dezmințită de simțul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline de delicii (diversificate uneori prin dialectalism) în împiedicarea la limbă a bețivilor: "- Eș' du'ce 'ne Iancule! - Sîn' tu'tă, Co'tică! - Tu'tă du'ce, 'ne Iancule!..." Structura tipologică există în opera lui Caragiale ca un schelet susținător, fără să fie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bucătar (Robert), cu două ajutoare (Philippe și Roger) și un camerier (Go). Eroii mănâncă după subtile socoteli de pricepători în gastronomie și vinațuri, căutând să evite orice vulgaritate a gustului. Paginile sunt pline de dizertații asupra bunelor mâncări și băuturi. Deliciile acestei literaturi aparțin ordinii fonetice și cu greu un neinițiat ar gusta burlesca întîmplare a lui Constantin Zippa, crescător de cai pur-sînge, căruia iapa nu i-a făcut nici "harmasaraș", nici "iepușoară", ci catâr. În Neobositulu Kostakelu tot umorul constă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apă, mozaicul cîrdului de pești, „splendida țărînă” scînteietoare indică o progresivă Îmbătare a ochiului. SÎntem departe de imaginea stihială a mării. La Bolintineanu, marea este un element benefic, regenerator și, cum s-a văzut, o energie ce provoacă În permanență delicii sublime. Indiferent de natura subiectului, marea este pregătită să primească În haine de sărbătoare aventura: „Marea Își Încinge fața-i Încrețită Într-un brîu de aur dulce o privi”... O sugestie de corespondență cosmică aflăm În Începutul și sfîrșitul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
decît cele citate pînă acum, observăm că toate indică un anumit grad de beție, de moliciune abstractă. Roza e beată, bucla e blîndă, stînca e uscată, dar pe ea a căzut raza unui dulce soare, coasta (rîpa) este dătătoare de delicii („coastă de delicii”) și de aceea e binecuvîntată, cascadele sînt „murmuroase” (Proscrisul), văile „Încîntătoare” etc. Obiectele (fizice și morale) primesc aceleași determinări abstracte și sînt, de regulă, valorificate prin capacitatea lor de a desfăta. De a participa, altfel zis, la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pînă acum, observăm că toate indică un anumit grad de beție, de moliciune abstractă. Roza e beată, bucla e blîndă, stînca e uscată, dar pe ea a căzut raza unui dulce soare, coasta (rîpa) este dătătoare de delicii („coastă de delicii”) și de aceea e binecuvîntată, cascadele sînt „murmuroase” (Proscrisul), văile „Încîntătoare” etc. Obiectele (fizice și morale) primesc aceleași determinări abstracte și sînt, de regulă, valorificate prin capacitatea lor de a desfăta. De a participa, altfel zis, la configurarea unui paradis
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o promisiune a farmecului desfătării. Ca și focul, el anunță posibilitatea unei bucurii misterioase. În vecinătatea lui se află doar acea „cămară de misteri” la care suavul Bolintineanu nu obosește să viseze... Pereche, sînii ascund o vale făgăduitoare de mari delicii. Tresărind, ei comunică emoția interioară. Mișcarea grațioasă, abia perceptibilă, a sinilor este semnul că simțurile urcă spre beție, iar poezia spre senzualitate. „Deschiderea” sinului are consecințe profunde: universul material delirează, Îndrăgostitul intră În starea de răsfăț și, sub puterea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o văd eu și cum nu sunt poate ele în realitate: cochetă, frivolă, cu palori și viclenii, pe care o ador ca să o blestem și o iubesc ca să o urăsc, o ființă unduioasă, care mă chinuiește și mă umple de delicii (s.n.)". Ca atare, înainte de a o iubi efectiv, poetul îi vorbește femeii despre despărțirea inevitabilă (și despre "aspirația nesatisfăcută" pe care o nutrește pentru ea, într-o manieră care împrumută mult din limbajul comediilor lui Caragiale: "Femeie adorată, care, cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o semnătură. Fără drept de apel: butucul, iataganul - și gata. Încet-Încet, acești implacabili protagoniști au uitat și sensul meseriei lor; practica iataganului a devenit un sport În sine, anacronica unealtă ucigașă, un izvor de voluptăți, iar elaborarea sentințelor un subtil deliciu intelectual. Iată, În cutare cenaclu este condamnată nuvela unui muncitor pentrucă e „schematică și formalistă”. La „poșta” unei pagini literare se refuză un manuscris care are „șabloane”. Cutare poet e „evazionist” fiindcă scrie despre lupta popoarelor din colonii, iar Minerii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În același timp ele erau impregnate de un soi de naturalism „etnografic” obiectivist, manifestat În predilecția pentru vorbele și scenele „tari”, cu iz „țărănesc”. Ultima sa nuvelă Capul șarpelui (Almanahul Literar, nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit de oamenii muncii, un gen accesibil În general țărănimii muncitoare. Revistele noastre, caietele culturale, ar trebui să publice
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe lângă aceștia mai puteau fi văzuți numeroși slovaci, lipoveni, dar și balcanicii - mai ales cetățeni bulgari, albanezi, greci, sârbi -, care puneau în vânzare bijuterii și diferite zaharicale sau băuturi răcoritoare, ce făceau deliciul copiilor: bragă, pistil, salep - un fel de bragă fierbinte -, limonadă, înghețată, alviță ș.a. Peisajul era întregit de locuitorii de etnie rromă, care comercializau o paletă largă de prodese - fiare vechi, flori de tot soiul, porumb fiert, „floricele”, obiecte din lemn
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu un costum de muncitor, d-l avocat Grimberg în costum de tenor, iar d-l Herman Kisler în șef de gară. D-l Mărgărit în Platon, d-l avocat Klein în amorez, d-l Bistrițeanu în spadasin, (...) au făcut deliciile Purimului”. O lectură sumară a presei interbelice locale ne edifică asupra existenței unei adevărate inflații de astfel de evenimente. Este greu să găsim o asociație, un comitet sau o societate - din rândul zecilor care au activat în acea perioadă - care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre cele mai importante, alături de realizarea profesională. Savurând deliciile oferite de independența individuală, tinerii din Occident au provocat o scădere drastică a numărului de căsătorii în deceniul al șaptelea al secolului XX, ceea ce a determinat autoritățile din domeniu să vorbească despre o veritabilă criză a instituției respective. Explozia mijloacelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spre a-și grădinări „textul” ființei. Mai optimiști, Long și Porter (apud Birch, 2000), vorbesc și despre existența unor adulți care trăiesc acest anotimp al vieții cu un sentiment de autentică plenitudine și bucurie, descoperind cu „papilele” larg deschise posibilele delicii ale acestei vârste. Solidari cu poziția lui Durkin (1995), considerăm că adultul de vârstă medie traversează sau nu o perioadă critică în funcție de „lentila” prin care își privește existența și care depinde nu numai de structura sa de personalitate, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre cele mai importante, alături de realizarea profesională. Savurând deliciile oferite de independența individuală, tinerii din Occident au provocat o scădere drastică a numărului de căsătorii în deceniul al șaptelea al secolului XX, ceea ce a determinat autoritățile din domeniu să vorbească despre o veritabilă criză a instituției respective. Explozia mijloacelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spre a-și grădinări „textul” ființei. Mai optimiști, Long și Porter (apud Birch, 2000), vorbesc și despre existența unor adulți care trăiesc acest anotimp al vieții cu un sentiment de autentică plenitudine și bucurie, descoperind cu „papilele” larg deschise posibilele delicii ale acestei vârste. Solidari cu poziția lui Durkin (1995), considerăm că adultul de vârstă medie traversează sau nu o perioadă critică în funcție de „lentila” prin care își privește existența și care depinde nu numai de structura sa de personalitate, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spirit ce este la fel de tânăr și deschis. Întâlnirile noastre au avut de-a lungul timpului acea scânteie de tinerețe, un protocol de respect și apreciere reciprocă, pe perioada de creație matură, și o reîntâlnire și redescoperire plină de bucurii și delicii intelectuale și artistice, acum. L-am invitat la Sibiu să cunoască din interior Festivalul, Teatrul Național, Școala de teatru și Management cultural a Universității Lucian Blaga și i-am răspuns provocării care mi-a făcut-o, de a monta Noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]