3,261 matches
-
pașnică 162. Semnarea Acordului de la München (septembrie 1939) a dus la accentuarea presiunilor revizioniste față de România, iar evoluția evenimentelor internaționale din 1938 și 1939 a încurajat revendicările Ungariei asupra Transilvaniei. Eugen Cristescu, referindu-se la politica externă românească de după momentul demiterii lui Titulescu, declara la 7 aprilie 1950 că: “Organismele politice ce 161 Ibidem. 162 Valeriu Florin Dobrinescu, România și Ungaria de la Trianon la Paris ( 1920 - 1947 ). Bătălia dezvoltau în țara noastră o ideologie similară celei din U.R.S.S., au fost
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mai strânse cu pătura conducătoare românească. Influența lor s-a resimțit adesea în toată orientarea politicii românești [...]. Din complexul tuturor acestor circumstanțe trebuie să constatăm o rezervă față de puterea din Răsărit și relațiile tot mai strânse cu puterile din Occident”. Demiterea lui Titulescu, a creat, la acel moment , în cercurile politice europene, o stare de confuzie peste care s-a suprapus interesul asupra modului în care urma să se desfășoare politica externă a României 165. Prezentăm în continuare reacțiile presei străine
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu, a creat, la acel moment , în cercurile politice europene, o stare de confuzie peste care s-a suprapus interesul asupra modului în care urma să se desfășoare politica externă a României 165. Prezentăm în continuare reacțiile presei străine după demiterea lui Titulescu. Evenimentul a avut un puternic ecou fiind comentat de presa europeană și americană. Ziarele din Uniunea Sovietică au comentat demiterea lui Titulescu. Periodicului “Pravda“, la 31 august 1936, a publicat editorialul “Presa franceză este nemulțumită că Dl. Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în care urma să se desfășoare politica externă a României 165. Prezentăm în continuare reacțiile presei străine după demiterea lui Titulescu. Evenimentul a avut un puternic ecou fiind comentat de presa europeană și americană. Ziarele din Uniunea Sovietică au comentat demiterea lui Titulescu. Periodicului “Pravda“, la 31 august 1936, a publicat editorialul “Presa franceză este nemulțumită că Dl. Titulescu n-a intrat în noul guvern român“. A doua zi, același ziar remarca faptul că înlocuirea ministrului de externe român a produs
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ani, urmase linia trasată de Societatea Națiunilor. Presa germană a comentat pe larg înlăturarea lui Titulescu. “Berliner Boersen - Zeitung”, la 30 august 1936, în articolul intitulat “ Noua alcătuirea a guvernului 166 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004, p. 37. Vezi și George G. Potra, Ecouri în presa internațională ale înlăturării lui Nicolae Titulescu din viața politică a României ( 29 august 1936 ), în Dima A.,Aninoiu D.,Șandru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
internațională ale înlăturării lui Nicolae Titulescu din viața politică a României ( 29 august 1936 ), în Dima A.,Aninoiu D.,Șandru V.,Turcu C. I, Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, București, Editura Politică, 1982, p. 270. 167 Nicolae Dascălu, Demiterea lui Nicolae Titulescu și presa internațională, în Gh. Buzatu (coord.), Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982, p. 323. 102 97 român“, prezenta lista noilor miniștri și arăta că “ Senzația zilei o constituie debarcarea ministrului de externe delungă durată
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
influențat în mod decisiv politica Micii Înțelegeri“. Titulescu mai era acuyat de faptul că “a intervenit energic pentru o colaborare cu Rusia Sovietică și a susținut politica de alianță Paris - Praga - Moscova”. La 31 august 1936, “Kölnische Zeitung” aprecia că demiterea lui Titulescu nu însemna și schimbarea politicii externe românești.Victor Antonescu avea însă rolul “de a face ca în raporturile cu Rusia să intervină o pauză”. Totodată , ziarul își exprima speranța că Victor Antonescu, “o personalitate foarte simpatică” va avea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
românești“, și drept urmare “îngrijorarea Parisului este neîntemeiată“. În continuare se arăta că Germania “privește cu liniște și cuvenită rezervă situația”, având convingerea că relațiile economice “vor stimula și regula raporturile germane“. În aceeași zi, “Frankfurter Zeitung“ accentua asupra faptului că demiterea a survenit în urma neînțelegerilor “continui și mai vechi“ care existau între Titulescu și primul - ministru Tătărăscu “pe chestiunea relațiunilor dintre politica internă și cea externă“174. Tot la 1 septembrie 1936, ziarele “Voelkischer Beobachter”, “Berliner Boersen - Zeitung” și “Der Angriff
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dintre politica internă și cea externă“174. Tot la 1 septembrie 1936, ziarele “Voelkischer Beobachter”, “Berliner Boersen - Zeitung” și “Der Angriff” au scos în evidență atacurile pe care le declanșase presa poloneză la adresa fostului ministru de externe român 175. Momentul demiterii se situează în cadrul campaniei pe care presa germană o purta împotriva Rusiei Sovietice . Pentru atingerea acestui scop, se căuta să se folosească și probleme străine care nu avea legătură directă cu Germania însă care erau puse în discuție într-o
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
scurt istoric al Bsarabiei reamintind faptul că “Sovietele n-au recunoscut niciodată definitiv stăpânirea românească asupra Basarabiei“ și că nici după reluarea relațiilor diplomatice dintre cele două state “Sovietele nu au recunoscut drepturile României asupra Basarabiei“, analiza ajunge la momentul demiterii lui Titulescu care este comentat în felul următor: “De la schimbarea survenită la conducerea Ministerului Afacerilor Străine, România părăsește din ce în ce mai mult linia de apropiere față de Soviete și caută să-și consolideze legăturile de prietenie față de Iugoslavia și Polonia”177. În continuarea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu din guvern n-a constituit o surpriză pentru cei care știau că sforțările depuse de D-sa pentru dizolvarea organizațiilor germanofile” s-au lovit de împotrivirea primului - ministru Tătărăscu 182. A doua zi, “New York Times“ era de părere că demiterea lui Titulescu reprezenta “sfârșitul influenței franceze în România“, “o nouă orientare spre Germania“, “un nou pas spre dezintegrarea Micii Înțelegeri “, “izolarea Cehoslovaciei“, și “mână liberă mișcării fasciste” din România. Corespondentul din Viena al publicației opina că “Rusia va trebui să
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Germania“, “un nou pas spre dezintegrarea Micii Înțelegeri “, “izolarea Cehoslovaciei“, și “mână liberă mișcării fasciste” din România. Corespondentul din Viena al publicației opina că “Rusia va trebui să numere România printre dușmanii săi”. Considerăm că era o exagerare deoarece după demiterea lui Titulescu, România dorea să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică. Tot la 31 august 1936, “Washington Evening Star“ sublinia faptul că “remanierea” guvernului de la București a fost cauzată de “presiunile exercitate de forțele naziste ale țării“ și a fost
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
era considerată “o indicație” că politica externă românească nu va suferi modificări importante. Însă relațiile cu Uniunea Sovietică urmau să sufere “o răceală temporară spre a da satisfacție opiniei pro - germane”186. “Cleveland News”, la 1 septembrie 1936, arăta că demiterea lui Titulescu a produs “foarte multă uimire în Europa”, unde era recunoscut ca o personalitate politică. Ziarul menționa în continuare că înlocuirea lui Titulescu a avut scopul de a da satisfacție legionarilor și altor organizații care deveneau din ce în ce mai nemulțumite de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
deveneau din ce în ce mai nemulțumite de prietenia sa cu Franța și Uniunea Sovietică 187. În aceeași zi, “New York Sun” în editorialul intitulat “Titulescu” , arăta că înlocuirea acestuia era “un câștig pentru Germania și o pierdere pentru Franța“188, iar “New York Post” aprecia demiterea sa ca pe un succes al Gărzii de Fier și al altor organizații pro germane din țară189. “Baltimore Sun”, la 2 septembrie 1936, evidenția faptul că demiterea lui Titulescu era interpretată în Franța ca reprezentând “trecerea controlului politicii externe a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
câștig pentru Germania și o pierdere pentru Franța“188, iar “New York Post” aprecia demiterea sa ca pe un succes al Gărzii de Fier și al altor organizații pro germane din țară189. “Baltimore Sun”, la 2 septembrie 1936, evidenția faptul că demiterea lui Titulescu era interpretată în Franța ca reprezentând “trecerea controlului politicii externe a țării în mâinile fracțiunii pro - germane, favorizată de casa domnitoare”190. Tot la 2 septembrie 1936, “New York Times“ în articolul “Soviet Manifests Concern” arăta îngrijorarea Uniunii Sovietice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
reprezentând “trecerea controlului politicii externe a țării în mâinile fracțiunii pro - germane, favorizată de casa domnitoare”190. Tot la 2 septembrie 1936, “New York Times“ în articolul “Soviet Manifests Concern” arăta îngrijorarea Uniunii Sovietice față de posibilitatea reorientării politicii externe românești, după demiterea lui Titulescu, văzut ca “un important campion al păcii“. A doua zi, același ziar, publica articolul “Reich Press Shows Worry Over Poland; Warsaw Is Told a Pact to Let Russian Troops Advance Would Doom Country”, prin intermediul căruia avertiza asupra pericolului
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
păcii, un mare democrat 194. “New York Herald Tribune”, în ediția de la 4 octombrie 1936, scria că Titulescu “a fost mintea călăuzitoare și inima înflăcărată, cel mai elocvent reprezentant al operei pentru securitatea colectivă“. Putem observa că ziarele americane au regretat demiterea lui Titulescu considerând-o ca pe o victorie a forțelor de dreapta, și în special al Germaniei, și ca pe o pierdere suferită de Franța. Ziarul “Le Figaro” în numărul de la 30 august 1936, prezenta părerea de rău a lui
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
considerând-o ca pe o victorie a forțelor de dreapta, și în special al Germaniei, și ca pe o pierdere suferită de Franța. Ziarul “Le Figaro” în numărul de la 30 august 1936, prezenta părerea de rău a lui Titulescu după demitere cât și maniera nediplomatică prin care acesta a fost înlocuit din funcție 196. “Petit le Journal“ în numărul de la 30 august 1936, aprecia că din noul guvern lipsea “un om care în ochii Europei reprezintă esențialmente România: domnul Titulescu“. Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ziarul își exprima regretul în legătură cu înlăturarea din funcție a lui Titulescu pe care îl 196 George G.Potra, Titulescu. Spre Țara Drepților, Slatina, Editura “Universitatea pentru toți “, 2001, p. 9. 197 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți ” , 2004 , p. 20. considera un spirit subtil, un diplomat înnăscut, sacrificat însă lui Hitler“. În articolul “O lovitură fascistă în România“, de la 30 august 1936, ziarul “L`Humanite“ accentua asupra faptului
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Le Temps“ în numărul de la 31 august 1936, remarca absența doar a lui Titulescu din noul guvern și opina că intervalul de timp foarte scurt în care Tătărăscu a prezentat lui Carol al II-lea lista noului guvern demonstra că demiterea lui Titulescu fusese pregătită la București “de mai mult timp” cu scopul de a opri “orice incident sau accident în dezvoltarea politică a unei situații interne“. Înlăturarea diplomatului român era văzută ca o lovitură de teatru. În cadrul aceluiași număr, periodicul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
200. Ediția de la 31 august 1936 a “Paris Soir “ trata evenimentul ca pe o știre surprinzătoare. Se considera că prin remanierea de la 29 august 1936 a fost îndepărtat persoana considerată personajul cel mai important al politicii externe românești. Dintre cauzele demiterii lui Titulescu erau amintite gelozii și “rancune personale” ale unor politicieni români “eclipsați” de prestigiul 200 Ibidem. 116 111 internațional al diplomatului român 201. Momentul de la București a fost prezentat și de “L`Intransigeant” care în numărul de la 31 august
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
accentua, la 31 august 1936, asupra fidelității primului - ministru Tătărăscu față de politica externă tradițională a României, respectiv “menținerea relațiilor active și cordiale cu Înțelegerea Balcanică, Polonia, Marea Britanie și Franța“203. La 31 august 1936, cotidianul evreiesc “Pariser Haint”, considera că demiterea lui Titulescu, un mare om de stat, un prieten al Franței și “stâlpul Societății Națiunilor” era un succes a lui Hitler 204. Cotidianul de stânga “L’Oeuvre“ în ediția de la 1 septembrie 1936 în articolul “Satisfacție la Roma și Berlin
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
nu va face “o politică hotărât germană“206. La 1 septembrie 1936, “Ere Nouvelle” nu avea un răspuns la întrebarea dacă România va abandona politica desfășurată până la înlocuirea lui Titulescu 207 iar în aceeași zi, “Le Quotidien” sublinia faptul că demiterea ministrului de externe român “are o importanță europeană“208. La 3 septembrie 1936, “Le Jour” reliefa “modul atât de brutal“ prin care fusese demis Titulescu care era considerat o persoană cu multă experiență, stimat de Europa și un adevărat prieten
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
comentat acest episod și “L’Homme Libre”, la 4 septembrie 1936, care vedea în “retragerea” lui Titulescu “un eveniment european”210 și în aceeași zi “Le Journal“ care evidenția consecințele “plecării” ministrului de externe și ecourile produse în România în urma demiterii acestuia 211. “Journal de Geneve“ în numărul de la 22 septembrie 1936, în cadrul articolului “Commentaires“ prezenta titlul “Triste commencement de session” din ziarul “L ` Echo de Paris“ de la 21 septembrie 1936 în care se amintește de deschiderea unei noi sesiuni a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
sesiuni a Adunării Generale a Societății Națiunilor, însă fără participarea lui Nicolae Titulescu care era “plin de talent, energie și reprezenta apărătorul tratatelor de pace“. Revista “Revue d’ histoire diplomatique“ în numărul 4 (octombrie - decembrie 1936) își exprima nedumerirea în legătură cu demiterea lui Titulescu care dăduse naștere la o “stupefacție generală”. Constatăm că presa franceză a acordat o atenție majoră momentului demiterii lui Nicolae Titulescu, majoritatea periodicilor subliniind personalitatea și prestigiul acestuia. Cauza principală a înlăturării din funcția de ministru de externe
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]