12,109 matches
-
bun început și plânse după trucul lui inteligent, acela de a vinde și revinde ofrandele vizitatorilor. Maimuțele acelea lacome mâncau tot ce putea apuca și cu care puteau apoi fugi. Kulfi deveni îngrijorată în privința bucătăriei sale și începu să-și depoziteze lucrurile cu mai mare atenție. Iar Pinky, la rândul ei, fără să fie entuziasmată de ofensiva maimuțelor, își amintea de băiatul de la Kwality Hungry Hop de fiecare dată când le vedea și, prin urmare, de câteva ori pe zi, izbucnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
încercările ei de a face conversație cu o atitudine indiferentă. Păi, țin foarte mult la tine, a îngăimat ea. —Ții la mine, deci? Tonul vocii lui Jake era lejer batjocoritor. —Așa cum ții la papucii ăia vechi pe care i-ai depozitat sub scară? Puștiul s-a îndreptat către ușă, numai că Fiona a înșfăcat unul dintre mânerele genții și l-a tras înapoi. —Jake, lasă geanta jos. Nu pleci nicăieri. Am șaisprezece ani și pot să fac ce vreau. Ăsta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ghidat în partea cealaltă a sălii, acolo unde James își întreținea oaspeții spunându-le un banc. — Și, când au intrat în dormitor, omul a văzut că peste tot nu erau decât jucării de pluș. Rafturi întregi cu jucării de pluș, depozitate până la tavan... James a ridicat un deget ca să-i dea de înțeles Juliei să-l lase să-și termine bancul. Tipul a crezut că fata e nebună, dar s-a gândit totuși să i-o tragă. Când a terminat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
am remarcat, iar ea râse. — Duggie e plin de paradoxuri. Ai observat copacii de la intrare? — Da, am... — Tipul care locuiește dedesubt e partenerul lui Duggie și unul din acei minimaliști care pun două mobile Le Corbusier pe podeaua goală și depozitează celelalte lucruri În dulapuri albe cât tot peretele. Se ceartă tot timpul. Asta Îi menține În formă. Acum, aș vrea să ți-i prezint pe Jim și Betty Ashley. El e petrolist, dar ea e cea care contează. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Pietriș. Cine naiba a cărat pietrișul aici, sus?” a întrebat Dorin, pe când ne așezam. „OZN-urile”, am răspuns eu. „A, OZN-urile. Oare la ce le-ar trebui OZN-urilor pietrișul?”, a făcut el neîncrezător. „Combustibil.” „Combustibil? Pietriș? Și îl depozitează aici, pe terasa vecinilor noștri? În ce scop?” „Cucerirea lumii.” „Și încep de la noi?” „Nu fi bou. A fost o glumă.” „Măscăriciule.” „Cine zice, ăla e.” „M-am și julit. Mă ustură.” „Sssst, taci din gură”, am șoptit eu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Îi fură Înjunghiate de o durere surdă. — Aaauu! Ai grijă. — Ce e? — Spatele. — Ce-i cu spatele? Ești rănit? — O, dac-ai vedea. — Pot să mă uit acum? — Nu, după. Trebuie să mîncăm și să plecăm de-aici. Ce-au depozitat În casa asta? — Prea multe. Chestii rămase după eșecul din aprilie. Lucruri de păstrat pentru viitor. — Pentru un viitor foarte Îndepărtat. Știau că-i supravegheată? — Sigur nu. — Ce-i acolo? — Niște puști, În cutiile alea. Și niște cutii cu muniție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mă-ncurcă În nici un fel. MĂ doare doar dacă sînt atins sau lovit acolo. Nu mă deranjează. Acum Însă va trebui să muncim. Hai să plecăm de-aici. Tot ce-i depozitat aici trebuie mutat chiar În seara asta. Trebuie depozitate Într-un loc nou, care să nu dea de bănuit și-n care să nu se strice. O să treacă mult timp pînĂ o să avem nevoie de ele. SÎnt multe de făcut pînĂ s-ajungem din nou la nivelul Ăla și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sunt alcoolic. Nici de vreun moment al adevărului. Tocmai cumpăram o altă sticlă de Bell’s și vânzătorul mi-a spus: „Se termină prea repede, nu-i așa?“ M-am întors acasă și m-am uitat la toate sticlele goale depozitate în bucătărie, pe care intenționasem să le arunc, dar n-o făcusem încă. Mi-era jenă să nu vadă cineva cât de multe sunt. M-am gândit că le-aș spune că am băut din cauza despărțirii de Jenna și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
treilea secol al erei noastre, din bazinul mediteranean, Între o Romă care se dezagrega Încet, Încet și fermenții ce veneau din Persia, din Egipt, din Palestina pre-iudaică... În secolele Imperiului de Jos, Africa primește influențele Întregii religiozități mediteraneene și le depozitează, le condensează. Europa se vede coruptă de creștinismul rațiunii de stat, Africa conservă comori de Înțelepciune, așa cum le conservase și le răspândise și pe timpul egiptenilor, dăruindu-le grecilor, care le-au făcut chisăliță”. 28 Există un corp care cuprinde tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cap ce viață mai e și aia fără fleici, chiftele, șnițele, cotlete, sarmale, musacale. Concluzia era una singură: niște intelectuali pârliți îi intraseră în casă, făcuseră împrumut la bancă să o prostească pe ea cu chiria pe trei luni, își depozitaseră sutele de cărți tâmpite în rafturile ei împodobite frumos cu bibelouri și acum mai scapă de ei dacă poți. Pe viitor avea lecția învățată: n-o să mai accepte decât chiriași cărora o să le gătească ea. O să le ceară bani pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
De fiecare dată, șterg excesul de lichid de pe deget. În trei, patru zile, rana se închide și dispare. Eu îmi fac rezerve de frunze de nuc toamna, după ce cad din copac, îngălbenite. Le culeg, le pun la uscat și le depozitez într-o pungă de material plastic, legată la gură. Cred că frunzele de nuc vindecă cu iodul pe care-l conțin, care dezinfectează și cicatrizează (arde) și prin uleiul, care unge. 1. 4. TRATAMENT PENTRU GUTĂ Cazul 1. Dintr-un
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
au avut parte de primă îngropare (cel mai probabil într-un loc dezonorant - adică într-unul din mormintele rezervate criminalilor osândiți la moarte) și ulterior rămășițele lor au fost adunate și puse în osuare, care, la rândul lor, au fost depozitate în cavoul familiei, toate după legile și rânduielile relatate în literatura iudaică antică. Dacă osuarul purtând inscripția „Iacob, fiul lui Iosif, fratele lui Isus” conținea la început rămășițele fratelui lui Isus, atunci avem încă un exemplu de persoană condamnată la
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
incintă, care după vreo două ore se vede nevoit să Închidă, pentru că nu mai are ce vinde. Toți covrigii și biscuiții și napolitanele și borcanele de gem și lamele de ras și țigările și hîrtia lui igienică se află acum depozitate În cele 200 de valize de lemn. Nu că ar fi cine știe ce marfă, dar e bine să-ți faci provizii. Există un telefon public la poartă, dar azi nu funcționează. Nu am cum să o anunț pe maică-mea că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu soldați și cadre militare. Și trei vagoane-platformă cu restul echipamentului, tunuri mari și mici, muniție, camioane militare, plus Aro-ul comandantului (În care ne găsim noi acum, făcînd pe santinelele). Plus un vagon de marfă transformat În magazie alimentară: depozitează lăzile cu pîini și conserve care clipocesc grețos și cîteva cutii cu biscuiți (asezonați cu căcăreze de șoarece). Toată această alcătuire e construită strategic, astfel că nu toate platformele sînt Împreună ( În caz că inamicul ne atacă, e bine ca muniția să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dar, chiar și așa, prezența ei dăinuia încă sus, nu prin mirosuri (Stella nu folosea cosmetice parfumate), ci prin alte semne, rochiile ei, priveliștea întotdeauna răscolitoare a patului ei. La parter, spațiul era mai deschis, mai anonim, mai public. Își depozitase aici și câteva obiecte, printre care niște ornamente și un tablou. Bucătăria căpătase un aspect haotic, bucătăria unui holtei. George avea senzația că se instalase sau campase, ca pe vremuri, în acele „camere de închiriat mobilate“. Se deștepta de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
du-te singur. Eu rămân să citesc. Mi-ar plăcea să pot citi și eu așa ca tine. — Poți citi. Dar nu ca tine. Oriunde te-ar așeza cineva, te apuci să citești. Și ții minte tot ce citești, se depozitează undeva, într-o crăpătură a minții tale. Mintea mea n-are crăpături. Hai să bem ceva. Am descoperit un dulap ticsit cu niște chestii fantastice. Nu putem să le consumăm băuturile. — O să le punem la loc. — Scoate drăcia asta de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de muncitor tânăr, foarte palid, cu obrajii rași, ținându-și cu mare grijă uneltele de dulgher. Splendidul crucifix scăpase ca prin minune de efectele bombardamentului, ca și vitraliile victoriene pe care, în timpul războiului, un paroh zelos le demontase și le depozitase în siguranță. Erau lipsite de valoare, dar asigurau obscuritatea încăperii. Părintele Bernard își iubea biserica și vechile-i tradiții anglicane pe care, departe de a le neglija, le înălțase cât îi stătuse în putință. (Spre deosebire de domnul Elsworthy, preotul de la St
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sosirea unei gorgone. La rândul ei, Pearl începuse să regrete ceea ce i se păruse la început a fi o aventură miraculoasă. Cine știe ce fetișcană nevropată o aștepta? Pearl se duse întâi la apartamentul lui Margot, apoi la chiliuța unde aceasta o depozitase pe Hattie. La prima vedere, înfățișarea lui Pearl o neliniști pe Hattie. Nu s-ar putea spune că Pearl semăna cu Ruby, dar pe fața ei cu trăsături puternice se putea recunoaște ceva din expresia de „mexicană“ a acesteia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe un ton indiferent, de data sosirii lui Pearl. Roby, robustă ca un cal de povară, o ajutase pe Pearl să care în casă valizele numeroase. Acestea din urmă conțineau hainele lui Pearl și rochii de vară ale lui Hattie, depozitate până atunci în apartamentul lui Pearl. Cufărul cu lucrurile de școală și cărțile lui Hattie urma să sosească prin colet cu trenul. Pearl și Ruby aduseră toate bagajele în casă și închiseră ușa. Intrară în camera de zi, aprinseră lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ideea (de altfel nu pentru prima oară), că noi doi ne asemănăm foarte mult. În ce fel? mă vei întreba. Am să-ți spun. Amândoi suntem oameni liberi. Îmi aduc aminte că afirmai cândva (Doamne, câte spuse ale dumitale sunt depozitate în capul meu!) că ideea de a fi „dincolo de bine și de rău“ este și nu poate fi decât o iluzie vulgară. Cred că discutam atunci despre Dostoievski. Foarte bine. Cei care pretind că sunt „dincolo“ de această familiară dihotomie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
procesiune cu arca); de aceea, reprezenta prezența lui Dumnezeu în diferite locuri (întrebuințarea sa fără precauțiile necesare putea duce la efecte negative; cf. 1Sam 5 și 2Sam 6); în alte cazuri e descrisă ca o simplă casetă în care erau depozitate tablele Legii divine primite de Moise pe Muntele Sinai. O altă formă portabilă de sanctuar proiectat în trecut, în preistorie, era cortul întâlnirii (ebr. ’ōhel mô’ēd) sau tabernacolul (erb. Miškăn, cuvânt atestat deja în Mesopotamia și Ugarit), numit și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
verzi sub un cer strălucitor, mama și cu mine trebăluim pe terasă, aproape spate în spate, fiecare cu ale lui. Ea se ocupă de gătit, eu meșteresc la vechiul nostru primus încercând să-l repun în funcțiune. Primusul a fost depozitat la vechituri încă din prima zi după ce ne-am mutat în această casă, unde avem gaze; deci primusul nu mai folosește la nimic. Dar chiar nu mai folosește? Unii spun că primusul este mă rog, a fost sobița săracului. Dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de-ajuns? Ce lucruri au rămas în urma ei? Un set de ace de cusut, un breloc cu degetar... Medicamentele, care între timp au expirat, dar eu nu m-am îndurat să le arunc. Astfel că sertarul unde toate acelea erau depozitate a rămas ca un mic altar în memoria ei. Nu zic venerare fiindcă de fapt n-am venerat-o niciodată. Dar mai era un plic cu câteva fotografii foarte vechi, pe care ea a ținut să le păstreze separat, adică
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Istoria muzeelor din România, Ed. Museion, București, 1994, p. 61. 68. STOICA GEORGETA; GODEA IOAN, Muzeul Satului București, Ed. Museion, 1993, pp. 6-16. 69.STAHL H.H, în Contemporanul, 3 iunie 1966. 70. Pînă în anul 1977 colecțiile au fost depozitate în imobilul situat în Șos. Kiseleff, 30. În 1978 colecțiile muzeului și ale fostului Muzeu de artă populară sînt unificate și reinventariate. Colecțiile de lemn au fost depozitate în sediul din Cal. Victoriei 107, de unde au fost mutate în anul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Contemporanul, 3 iunie 1966. 70. Pînă în anul 1977 colecțiile au fost depozitate în imobilul situat în Șos. Kiseleff, 30. În 1978 colecțiile muzeului și ale fostului Muzeu de artă populară sînt unificate și reinventariate. Colecțiile de lemn au fost depozitate în sediul din Cal. Victoriei 107, de unde au fost mutate în anul 1982 la depozitele din Herești. 71. GUSTI DIMITRIE, 1936, "Muzeul Satului Românesc", în Revista de Sociologie, nr.5, mai 1936. 72. Curtișoara Gorj, Bujoreni Vîlcea, Bran Brașov, Timișoara
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]