4,073 matches
-
violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL 4-III Relații cu părinții în categorii diferite de depresie (p = 0,0000...). Relații calme
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL 4-III Relații cu părinții în categorii diferite de depresie (p = 0,0000...). Relații calme Relații încordate Total sau foarte încordate EDM 13 39% 20 61% 33 7% Proastă dispoziție 53 51% 51 49% 104 22% CAD
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
51% 51 49% 104 22% CAD 6 75% 2 25% 8 2% Depresivitate 17 59% 12 41% 29 6% Non-depresiv 233 80% 58 20% 291 63% Total 322 69% 143 31% 465 100% Tensiune relațională și idei suicidare la adolescenții depresivi Remarcăm, de asemenea, o asociere semnificativă (p < 0,05) între tensiunea relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai mare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai mare (Fahs și Marcelli, 1998). TABEL 4-IV - Idei suicidare și relațiile adolescenților depresivi cu părinții (χ2 = 15,41, p < 0,05) Idei suicidare Relații cu părinții Rare sau niciodată Adesea sau totdeauna Calme 88% 12% Tensionate 70% 30% Foarte tensionate 52% 48% Pfeffer (1989) a remarcat creșterea riscului de apariție a ideilor și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conflictuală și deficitară cu părinții lor: cu cât conflictul este mai grav și comunicarea deficitară, cu atât ideile suicidare sunt mai prezente. King și colab. (1992) confirmă această ipoteză. Tensiunea relațională adolescent-părinți poate fi considerată ca fiind reflectarea unei tulburări depresive și a unor idei suicidare la adolescent. Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune relațională și consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile adolescenților depresivi cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile adolescenților depresivi cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate 83% 17% Foarte tensionate 62% 38% Asocierea este chiar mai semnificativă în ceea ce privește consumul de hașiș: p < 0,001 (Tabel 4-VI). 76% dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate 83% 17% Foarte tensionate 62% 38% Asocierea este chiar mai semnificativă în ceea ce privește consumul de hașiș: p < 0,001 (Tabel 4-VI). 76% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă adesea sau tot timpul hașiș față de 55% pentru cei care au relații tensionate și 32% pentru cei care au relații calme. Tensiunea relațională cu părinții se dovedește a fi nu numai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinții lor consumă adesea sau tot timpul hașiș față de 55% pentru cei care au relații tensionate și 32% pentru cei care au relații calme. Tensiunea relațională cu părinții se dovedește a fi nu numai un indice al existenței unei tulburări depresive, proporțional cu gravitatea tulburării ci și, de asemenea, un factor de prognostic în ceea ce privește corelația cu ideile suicidare, consumul de alcool și de hașiș. Tabel 4-VI Consum de hașiș și relațiile adolescenților depresivi cu părinții EMBED Equation.3 2 = 25
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
numai un indice al existenței unei tulburări depresive, proporțional cu gravitatea tulburării ci și, de asemenea, un factor de prognostic în ceea ce privește corelația cu ideile suicidare, consumul de alcool și de hașiș. Tabel 4-VI Consum de hașiș și relațiile adolescenților depresivi cu părinții EMBED Equation.3 2 = 25,45; p < 0,001 Consum de hașiș Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 68% 32% Tensionate 45% 55% Foarte tensionate 24% 76% CONTEXT FAMILIAL: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE ȘI INTERACȚIUNI FAMILIALE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
45% 55% Foarte tensionate 24% 76% CONTEXT FAMILIAL: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE ȘI INTERACȚIUNI FAMILIALE După aceste precizări epidemiologice, să revenim la o analiză clinică. Din punct de vedere psihodinamic, este important să distingem diferitele simptomatologii clinice. În situația existenței unei „stări depresive”, părinții trebuie mai ales să respecte travaliul psihic normal al adolescentului, fără să-i blocheze aspectul evolutiv printr-o „criză parentală” care ar interfera și ar amplifica starea de proastă dispoziție, de plictiseală sau de așteptare a adolescentului. În schimb
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
normală, dacă n-ar fi existat comportamentul „de isterizare” familială față de această banală poveste sentimentală. O a doua întâlnire cu părinții singuri va explica această vulnerabilitate parentală față de tristețea fiicei lor. Bunica, mama tatălui lui Clémentine, a fost o bolnavă depresivă cronică care a avut mai multe tentative de suicid și numeroase internări. O soră a tatălui este, de asemenea, descrisă de acesta ca fiind depresivă cronică, depresie care a apărut în urma unei decepții sentimentale la vârsta de șaisprezece ani. Mama
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vulnerabilitate parentală față de tristețea fiicei lor. Bunica, mama tatălui lui Clémentine, a fost o bolnavă depresivă cronică care a avut mai multe tentative de suicid și numeroase internări. O soră a tatălui este, de asemenea, descrisă de acesta ca fiind depresivă cronică, depresie care a apărut în urma unei decepții sentimentale la vârsta de șaisprezece ani. Mama lui Clémentine declară, și ea, că a suferit de „depresie” în urmă cu cinci ani, tratată de un psihiatru, dar în realitate aceasta era depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă cronică, depresie care a apărut în urma unei decepții sentimentale la vârsta de șaisprezece ani. Mama lui Clémentine declară, și ea, că a suferit de „depresie” în urmă cu cinci ani, tratată de un psihiatru, dar în realitate aceasta era depresivă de mai mult timp ca urmare a decesului mamei sale. Simpla vedere a fiicei sale plângând o afectează profund: ea a încetat să mai lucreze după ruptura sentimentală a acesteia. Este evident, reacția parentală, oricare ar fi motivele care au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceștia s-au dovedit deosebit de fragili și vulnerabili: sunt aici destule lucruri care pot să o deprime pe Clémentine, odată cu acest sentiment că a expus pericolului echilibrul psihic al celor doi părinți, chiar dacă în prezent ea nu pare a fi depresivă. În schimb, posibilitățile identificatorii ale acestei adolescente riscă s-o antreneze spre depresie sau spre tratament: părinții au descris în mod accidental nevoia repetitivă a lui Clémentine de a alerga în ajutorul prietenelor sale „cu probleme”, punându-se astfel în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accidental nevoia repetitivă a lui Clémentine de a alerga în ajutorul prietenelor sale „cu probleme”, punându-se astfel în multe situații dificile. În cazul depresiei de inferioritate, două serii de factori de origine familială pot antrena adolescentul în această dinamică depresivă. În primul rând, proiecția unei idealizări excesive a părinților asupra adolescentului, ceea ce depășește cu mult posibilitățile acestuia și de care nu se poate detașa pentru a-și construi propriul său sistem ideal. Aceasta se observă atunci când părinții au proiectat asupra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
situație, adolescentul de același sex este probabil cel mai vulnerabil. Răspunsurile posibile în fața acestei imagini oedipiene resimțită ca „distrugătoare” sunt multiple, mergând de la depresie până la comportamentele de evitare, sau chiar de negare a depresiei ce se înscriu în cadrul unei „poziții depresive”. Cazul depresiei de abandon ridică problema mai generală a acestor comportamente al căror rol esențial este acela de a feri adolescentul de o confruntare cu stările depresive și cu amenințarea pierderii. Stările limită reprezintă cadrul teoretic relativ recent care include
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evitare, sau chiar de negare a depresiei ce se înscriu în cadrul unei „poziții depresive”. Cazul depresiei de abandon ridică problema mai generală a acestor comportamente al căror rol esențial este acela de a feri adolescentul de o confruntare cu stările depresive și cu amenințarea pierderii. Stările limită reprezintă cadrul teoretic relativ recent care include o mare parte dintre acești adolescenți. Teama de abandon, cu care aceștia se confruntă, provine din amenințările inerente celui de al doilea proces de separare-individuare așa cum a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresogenă. În cazul depresiei cu aspect nevrotic, poziția parentală este în general mai modulată. Ținând cont de experiența noastră în consiliere familială, vom prezenta câteva informații clinice evocând trei tipuri de interacțiune părinți-adolescent deprimat întâlnite adesea: - ignorarea depresiei adolescentului; - identificarea depresivă între adolescent și unul dintre părinții depresivi; - amenințarea unei legături prea recompensative. IGNORAREA DEPRESIEI ADOLESCENTULUI Prima noastră remarcă privește dificultatea părinților de a recunoaște depresia adolescentului lor. Nu este rară situația în care cererea de consultație survine după o perioadă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poziția parentală este în general mai modulată. Ținând cont de experiența noastră în consiliere familială, vom prezenta câteva informații clinice evocând trei tipuri de interacțiune părinți-adolescent deprimat întâlnite adesea: - ignorarea depresiei adolescentului; - identificarea depresivă între adolescent și unul dintre părinții depresivi; - amenințarea unei legături prea recompensative. IGNORAREA DEPRESIEI ADOLESCENTULUI Prima noastră remarcă privește dificultatea părinților de a recunoaște depresia adolescentului lor. Nu este rară situația în care cererea de consultație survine după o perioadă de 6 până la 18 luni după instalarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
știam că este vorba despre așa ceva”. În cazul acesta, depresia a apărut ca urmare a unei schimbări de domiciliu a familiei datorită profesiei tatălui. Schimbările de domiciliu sunt adesea un motiv exterior, anglo-saxonii spun „un eveniment de viață”, al decompensării depresive la adolescent. Mama a pierdut timp căutându-și de lucru. În urmă cu șase-opt luni ea a refuzat ca medicul generalist să-i dea fiului său un medicament pentru depresie, dar n-a întreprins alte demersuri pentru a găsi un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]