1,930 matches
-
fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut iarbă, Ci au păscut gâlcile lui (numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut iarbă, Ci au păscut gâlcile lui (numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească Toate bubele... Ieși și piei! În vechea carte “Medicina babelor” (Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești), publicată în 1890 de Dimitrie P: Lupașcu, aflăm o mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată câteva deosebit de pitorești: Descântec pentru a se mărita o fată Foc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În vechea carte “Medicina babelor” (Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești), publicată în 1890 de Dimitrie P: Lupașcu, aflăm o mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată câteva deosebit de pitorești: Descântec pentru a se mărita o fată Foc, focușorule, Tu te-i înveli, Eu te-oi dezveli; Te-i face șarpe, balaur Cu solzii de aur; Te-i duce la ursitorul meu Care e de Dumnezeu dat De oameni buni îndemnat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l aduci prin păduri după sine Și pe drum fără rușine Ca să mă ieie pe mine Rețeta: se descântă de trei ori cu cuțitul în vatra focului, adunând j ăratecul la un loc. Descântec ca să nu mai bea un om bețiv Cum nu bea și nu știe nimica (cutare) (numele celui din mormânt) așa să nu bea, să nu știe A cere rachiu și vin (cutare) (numele omului bețivan) să-i piară gândul de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă cosiță iepelor Ca s-o poarte fetele, Să crească lung ca ața, Moale ca mătasea; Și cosița fetelor Dă s-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă cosiță iepelor Ca s-o poarte fetele, Să crească lung ca ața, Moale ca mătasea; Și cosița fetelor Dă s-o poarte iepele. Rețeta: se zice la Sf. Teodor, înainte de răsăritul soarelui, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din: coajă de plop cu undelemn, cenușă de nuci și alune, amestecate cu untură de urs. Fetele se mai ung și cu: untură de găină, ulei, miere de roi, fierte și amestecate, date pe cap opt zile de-a rândul. Descântec de nigei Popa toacă Negii seacă Să sece din rădăcină, Să nu rămîie vână, Să rămâie pielea curată, Precum Dumnezeu a lăsat-o. Rețeta: cel care are negi să se scoale Duminică dimineață, când toacă întâi la biserică, și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nigei Popa toacă Negii seacă Să sece din rădăcină, Să nu rămîie vână, Să rămâie pielea curată, Precum Dumnezeu a lăsat-o. Rețeta: cel care are negi să se scoale Duminică dimineață, când toacă întâi la biserică, și să zică descântecul de mai sus, măturând negii cu mătura. La fel, când îngheață întâi apa, să iei gheață și să dai pe negi, că vor seca. Descântec pentru copilul care plânge mult Mama pădurii, Am trimis un semn la tine, De la copilul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
are negi să se scoale Duminică dimineață, când toacă întâi la biserică, și să zică descântecul de mai sus, măturând negii cu mătura. La fel, când îngheață întâi apa, să iei gheață și să dai pe negi, că vor seca. Descântec pentru copilul care plânge mult Mama pădurii, Am trimis un semn la tine, De la copilul meu, Să-ți dau strâns cu plâns Și să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele. Înspre ziua de Sf. Vasile sau Sf. Andrei, fata ia 9 linguri, iese în ogradă, se suie tiptil pe poartă și bate în linguri deodată. De unde încep a lătra câinii din acea parte îi va
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vrând, nevrând, este legat sufletește. Fiecare biped uman trebuie să cunoască, în funcție de ziua de naștere, care este “pomul frate”, iar când îl întâlnește în cale să cuprindă trunchiul copacului, ca pe o iubită, șă să-i șoptească dulci cuvinte de descântec. Ba mai mult, să se confeseze copacului, spunându-i tainele, bucuriile, supărările. La noi, acelora cărora le corespund pomii exotici, trebuie ca, în excursii peste fruntarii, să-și caute copacii frați sau să-i gasească măcar la grădinile botanice din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să-ți fac durere Ci te rup să-mi dai putere! Ai să constați, cu satisfacție, că după aceea vei dobândi o mare putere și energie. Când întâlnești prietenul vegetal, mângâie-l și strânge-l în brațe, rostindu-i un descântec din folclorul nostru minunat (ia această carte cu tine, cititorule): Bun găsit, frate (numele copacului), În pământ te-ai împlântat, În lumină te-ai scăldat, Vânturile te-au înfruntat Până când te-ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
A Cross- linguistic and Cross-cultural Research Project on Widespread Idioms", în Sylviane Granger și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2008, pp. 243-258. Pop, Cristina Alexandra, Trup@privire, ritm/magie/. Elemente pentru o antropologie a descântecului, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Pragglejaz Group, "MIP: A Method for Identifying Metaphorically Used Words in Discourse", în Metaphor and Symbol, vol. 22, nr. 1, pp. 1-39. Pușcariu, Sextil, Limba română, vol. 1: Privire generală [1940], prefață de G.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
idei au fost enunțate în cadrul cursurilor ținute la Facultatea de Litere a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca de către profesorul Mircea Borcilă și preluate ca atare în lucrările discipolilor săi (Cristina Alexandra Pop, Trup@privire, ritm/magie/. Elemente pentru o antropologie a descântecului, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, pp. 45-55; Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga, pp. 50-60; Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală ș.a.). 400 Mircea Borcilă, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]