6,256 matches
-
de incertitudine. Dacă primele două părți examinează cadrul teoretic al previziunii strategice și explică problema deciziei În condiții de incertitudine, următoarele părți definesc și descriu scenariile ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei. Ultima parte prezintă aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională, cu exemple preluate din experiența Statelor Unite, Organizației Nord-Atlantice și Uniunii Europene. III. Politici, probleme și instituții de securitatetc "III. Politici, probleme și instituții de securitate" Politica de securitate a României
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
well as the heuristics and cognitive tools for understanding decision-making process under uncertainty. First, we examine the conceptual framework of strategic forecasting. Then, we define and describe scenarios as a complex method and decision-making instrument. Finally, the study assesses several descriptive and normative aspects of scenarios in national security policy, illustrated by US, NATO and EU examples. III. Security Policies, Issues & Institutionstc "III. Security Policies, Issues & Institutions" Romania’s National Security Policy (1878-2006): A Historical Appraisal (Andrei Miroiu & Simona Soare) This
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Câmpulung și București revista literară „Muscelul”, iar la București a redactat periodicul „Căminul nostru” (1910-1911). Primele două volume - Casa din Muscel (1907) și Din satul nostru (1908) - conțin și povestiri care au determinat încadrarea în sămănătorism. Formula e a prozei descriptive, având în centru satul muscelean, cu personaje și obiceiuri specifice, într-o viziune simplă asupra vieții, percepută în aspectele ei exterioare. Au fost remarcate spiritul de observație al autorului, autenticitatea și pitorescul unei exprimări inspirate de graiul local. Alte două
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
sunt scurte și incisive, relatând o întâmplare sau folosind pretextul unei lecturi pentru a fixa profiluri interesante, ca și pentru a desprinde un miez moralizator (Un prânz la Peleș, Măștile mele, Eroare de-o literă). Meditația lirică se asociază notației descriptive (Suflet de artist, Hi, Bălan!...). Înrudite cu această proză sunt reportajele literare - gen în care B. poate fi considerat deschizător de drum -, portretele unor personalități, tabletele și foiletoanele, risipite în număr mare în diferite publicații. Memoriile-document își află locul și
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
și să se transpună în) interioritatea acestui scriitor decât să cântărească și să proclame valoarea unui text. Își exersează deci perspicacitatea pentru a surprinde „substratul sufletesc și etic” al unor scrieri, ceea ce îl face reticent față de estetica așa-zicând decadentă. Descriptiv prin formație didactică, cu exagerată grijă pentru conexiuni, raportează mai totdeauna o creație sau alta la contextul (social, național) în care ele au fost zămislite. Povestește tacticos subiectul, apoi ia la rând personajele, oprindu-se la cele „verosimile” și portretizându
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
căror simplă rostire induce atmosfera specifică. Cum s-a observat, volumul se resimte de contactul intim cu poezia lui Federico García Lorca. În genere, poemele lui B. din această etapă a creației sunt structurate binar: după o primă secvență sumar descriptivă, urmează prelungirea ei ca un ecou (sau ca un contrapunct) în interioritatea eului liric: „Inima galbenă a lunii / arde pe vânturi și lasă / vagi reverii de mătasă / cercului galben de astre / [...] / Singură / Inima mea, / pendulând / între lună și soare”. A
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
Teza orașului nimicitor de vieți este insuficientă, precară, scrierile lui B., întemeindu-se cel mai adesea pe opoziția dintre favorizați și defavorizați. Deși frământările interioare sunt urmărite cu destulă pricepere în mai toate scrierile, analiza rămâne, totuși, stângace, iar pasajele descriptive, cu tentă prea pronunțat poetică, se află într-o oarecare discrepanță cu fluxul epic. Într-o tehnică adecvată genului scurt, intrarea în narație se face abrupt, faptele se succed cronologic, iar relatarea (adesea confesiune) se încheie odată cu stingerea conflictului urmărit
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
posibilității de regenerare morală, sprijinindu-se și pe o prozodie zbuciumată și stranie în manierismul ei. O tentativă de înnoire, de abandonare a tonurilor întunecate și a imaginilor sumbre, se remarcă în volumul Pe drumuri însorite (1944), însă în versuri descriptive și grăbite. Un oarecare renume și-a dobândit B. în epocă prin romanul Periferie (1935), dedicat luptei dintre „două clase” sociale, adică dintre „săraci” și „bogați”, categorii care generează și un maniheism, inevitabil, al personajelor. Autorul confundă în mod curent
BARCAROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
impuse de trecerea timpului, dar și de o existență inautentică, falsificată, mascată. Din nevoia de stabilitate într-o lume dorită obiectivă, însă de fiecare dată subiectivizată ca prin blestem, și prin aceasta labilă și de neînțeles, poeta recurge la maniera descriptivă. Exercițiul supunerii la obiect este un mijloc terapeutic folosit din instinct ori de câte ori sensurile esențiale încep să scape spiritului, niciodată echilibrat. Frecvența descrierii orașului, a Bucureștilor de ieri și de azi, aici își are sursa: orașul apără, oferă certitudini, este un
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape de viață”, raportate atât la profilul psihologic al vârstei respective, cât și la evenimentele exterioare care-l determină. Prin aceasta, ea are, În primul rând, un caracter descriptiv extern. În psihologia morală, psihobiografia individului capătă semnificații noi, extinse. Ceea ce interesează În cazul acesta din biografia unei persoane este nu numai aspectul său psihologic, ci și cel moral, cu accent pe valoarea vieții și a persoanei. Dacă biografia este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de cercetare utilizată este Evaluarea Rapidă - ER (Rapid Assessment - RA), practică metodologică ce combină abordările de tip preponderent cantitativ cu demersuri calitative de cercetare. Metodologia ER reunește avantajele ambelor tipuri de practici metodologice, furnizând atât date statistice, cât și rezultate descriptive și analitice de natură calitativă. Aplicarea acestei metodologii facilitează obținerea de date calitative într-un timp relativ scurt, spre deosebire de metodele mari consumatoare de timp (cum este observația participativă). În același timp, ea produce și informații de factură cantitativă, fapt care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rămâne: / norul nu schimbă cerul / și nu te schimbă pe tine / Românie / cu â din i” (Apa trece). Volumul Ukulele (1967) propune o altă sintaxă poetică, simplificată, o linie melodică inspirată de ritmurile hawaiene, în poeme imagiste, concentrate, unele fals descriptive ori narative, de fapt deghizări ale sentimentului de melancolie, însingurare, neîmplinire, ceea ce îndreptățește eticheta de „imagist sentimental” pe care i-a aplicat-o Dumitru Micu. Poemele poetului singur (1980), antologie a poemelor scrise în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
este sumar, dar amplificat prin paranteze care introduc elemente de atmosferă, gesturi sau comportamente specifice. Uneori, cu deosebire în partea a doua, succesiunea evenimentelor este imaginată cu abilitate deosebită pentru a surprinde o psihologie particularizatoare, ce rămâne totuși la nivel descriptiv. Intenția fiind de frescă istorică, personajele nu sunt aprofundate, dar se mișcă pe coordonate generale riguros delimitate, în marginile unor tipologii conturate de statutul social (daimyo, samurai, șogun, ronin, gheișă ș.a.m.d.). Sub titlul Yamato Damashii, romanul a cunoscut
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
un ospiciu, modelând din zăpadă - simbol lejer - o statuie. Detaliile morbide abat romanul în sfera patologiei, speculată într-o anecdotică insistentă, ce dă în vileag lecturile predilecte ale prozatorului. Tentat de analiza psihologică, el nu-și reprimă deloc, în pasajele descriptive, gustul pentru metafora susceptibilă să împânzească liric o narațiune care, urmând acest făgaș, se diluează treptat. SCRIERI: Al treilea, București, [1943]. Repere bibliografice: Al. R. [Al. Raicu], Mircea E. Balaban, „Studio Teatrul Național”, 1943-1944, februarie-martie; Pompiliu Constantinescu, „Al treilea”, VRA
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi ale distrugerii”, unde timpul pare că s-a oprit, descoperă cu înfrigurare „ideograme ale veșniciei”. În „țara umbrelor” deznădejdea
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
fapt poeme de dragoste, tentative de a comunica sentimentul prin notarea câte unei stări lăuntrice căreia iubirea îi este asociată, stare resuscitată prin recuzita citată aluziv și adecvată plastic. Imaginile ușor „suprarealiste”, voit bizare, ivite dintr-un mod intelectual și descriptiv de a reconstitui sentimentul, rămân uneori obscure. Aceeași contemplare a domesticității prin recuzita („scara”, „boxa de la subsol”, „fereastra”) și anecdotica oferite ca suport al meditației lirice („Adu-mi aminte/ curățam cartofi amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
cerem să repete comanda, să descrie acțiunea pe care nu o poate îndeplini. În acest sens vor fi utilizate următoarele grupe de mișcări: intranzitive (fără obiecte) elementare - mișcări izolate ale segmentelor, în speță ale degetelor; expresive - de ordin emoțional, mimicogestic; descriptive - se fac fără obiecte (spre exemplu, a suna clopoțelul, a prinde o muscă etc.); simbolice, convenționale; tranzitive - cu o mână, cu ambele mâini. Apraxia trunchiului: bolnavii știu ce trebuie să facă pentru a se culca în pat, descriu toți timpii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
individ în parte. După M. Zlate (1994), calitatea observației depinde de o serie de factori cum ar fi: a) particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției, capacitatea de sesizare a esențialului, intuiția etc.); b) ecuația personală a observatorului (tip evaluativ, tip descriptiv, tip imaginativ, tip erudit); c) caracteristici ale percepției (selectivitatea percepției, factori sociali care pot modela sau deforma percepția etc.). De asemenea, se știe că procesele, stările și însușirile psihice nu pot fi studiate, cunoscute în mod direct, ci indirect, prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
încadrează în tipologia Bildungsroman-ului putem percepe un traseu oscilatoriu între activitățile fictive de natură ludică și cele cu substrat fantasmagoric. Între cele două concepte primordiale din punct de vedere vital se instituie o legătură transcedentală, prin intermediul talentului narativ și descriptiv. În acest caz, artistul alternează secvențele care implică jocul cu cele fantastice, în scopul unei contopiri pentru a crea o armonie desăvârșită între componentele naturale. Narațiunea nu se axează pe punerea în evidență a unui singur aspect tematic, ci pe
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cu lumini ascuțite în ochi și dîndu-i o melodie gingașă. Era zâmbetul ei obișnuit, acum mai complicat și disociat: ușoară ironie în ochi, simpatie caldă în glas. Am ignorat acompaniamentul logic și muzical și am rămas ferm cantonat în psihologia descriptivă. Altfel, aș fi căzut în quasideclarații, firești poate, dar nejustificate, atât de insidioase erau replicile și atitudinea acestei femei, pe care acum trei ani o credeam un fel de Gretchen în eternitate. Dar fetele sunt crisalide care provoacă surprize când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a sufletului redus“, tema „durerii înăbușite“ determinând numeroși comentatori să pună accentul pe critica socială a scrierilor sadoveniene. Începând cu volumul din 1904, Povestiri, și până prin 1928, o dată cu Hanu Ancuței, proza lui Sadoveanu afișează un realism sentimental și un naturalism descriptiv estompate însă progresiv. „Rafinarea povestirii merge paralel cu scăderea dramatismului“ - crede Nicolae Manolescu, din naturalismul social de viziune zolistă de la început, unde resemnarea și scepticismul înlocuiesc totuși tragismul, păstrându-se mai târziu doar simpla surprindere a condițiilor primare ale omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fermecat încă de natural, deși la început conformismul (artistic) coexistă cu revolta (de substanță). Spiritul poetic al lui Sadoveanu aici se vede: în descentrarea în natură, în fascinația pentru universal și natural, pentru „marele spectacol al lumii“ care determină stilul descriptiv de o senzualitate flamandă, cum formulase Călinescu. Încercând să construiască o opoziție clasică natură vs cultură, devine însă evident la un moment dat că sentimentul naturii ține mai degrabă de educația unei anume sensibilități, că, de fapt, natura este percepută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a putut spune că însuși povestitorul este prototipul principal al personajelor sadoveniene. Tot autorul Utopiei cărții a identificat și cele patru formule narative la care apelează Sadoveanu de-a lungul operei sale. În primele nuvele, cele realiste, obiective și minuțios descriptive, nu există un narator propriu-zis, el este absent ca persoană. Vocea aparține pe rând, într-o expunere dramatizată, personajelor intrate în scenă. Eroul povestirii va deveni apoi el însuși povestitor, implicat inclusiv afectiv în istorisire, înainte ca personajul secundar, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu atunci plin de trufie, păi dacă am talent, stați să vă citesc una care să justifice mai bine această apreciere. Și am venit cu Calul. "Hm! a exclamat criticul la urmă, în tăcerea plină de nesiguranță care se lăsase. Descriptiv, descriptiv..." În cursul săptămânii următoare cineva mă anunță că Eugen Lovinescu vrea să mă vadă imediat. M-am dus și l-am găsit în același birou: avea un musafir, o doamnă în vârstă. ― Ia loc, domnule, mă invită criticul. Uite
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
atunci plin de trufie, păi dacă am talent, stați să vă citesc una care să justifice mai bine această apreciere. Și am venit cu Calul. "Hm! a exclamat criticul la urmă, în tăcerea plină de nesiguranță care se lăsase. Descriptiv, descriptiv..." În cursul săptămânii următoare cineva mă anunță că Eugen Lovinescu vrea să mă vadă imediat. M-am dus și l-am găsit în același birou: avea un musafir, o doamnă în vârstă. ― Ia loc, domnule, mă invită criticul. Uite (îmi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]