2,257 matches
-
au format valurile, niște domnițe plângăcioase. Dumnezeu a luat apoi o picătură din lacrimile valurilor și, suflând asupra ei, a transformat-o într-o mireasmă de parfumuri. Mirosea a mister, a prospețime, a albastru și a viață. Valurile plângăcioase și desculțe în rochițele lor verzi au făcut o horă spre mijlocul cerului ca un ritual. Atunci Dumnezeu, pentru a le despărți, a aruncat o pată de culoare albastră. S-a iscat un vârtej de culoare și, din mijlocul lui, a apărut
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de lungă, alerga după fluturi cu aripi diafane, privea printre gene mijite cerul ce-și împrăștia cerneala în văzduh și desena nori imaginari care erau balauri, zmei, dihănii înfricoșătoare sau zâne uneori. Cânta fetița cântece numai de ea înțelese, alerga desculță prin roua dimineților, adormea legănată de vânturi călduțe și de vise plăsmuite în umbra pleoapelor. Când ploaia răpăia în drâmbe dese, culegea picuri în căușul palmelor și-si răcorea tâmplele cu apa prelinsă printre degețelele roz și reci. Oaze de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și am început să visez. Eram îmbrăcat elegant, aveam o pereche de pantaloni de birou, cravată neagră și o cămașă de un alb imaculat scoasă din pantaloni și suflecată la mâneci. Pantalonii erau și ei suflecați la glezne, eu fiind desculț pe nisipul rece. Aveam nasturele de la gulerul cămășii descheiat, cravata trasă de la gât și nodul aproape stricat. Pantofii îi țineam în mâna dreaptă și, în stânga, sacoul pe care mi-l dădusem jos deși nu îmi fusese cald. Mă plimbam pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
plac, iar Zâna Pădurii... eram tot eu. Copiii în jurul meu existau și probabil fiecare își juca propriul rol, dar eu eram cu puterile mele magice și nu aș fi lăsat pe nimeni să-mi distrugă magia. Îmi plăcea să merg desculță prin apa rece ce străbătea pădurea, iar pietrele tăioase care mă puneau la încercare mă făceau mai puternică. Mă afundam în iarba necosită și-mi pierdeam ochii către cer. Norii luau diferite forme și jocul preferat devenea un joc al
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Da! am încuviințat în același timp. Vin și eu imediat!și închise. Mi-am tras telefonul de la ureche și fix în acel moment o asistentă îmi spuse: Puteți veni să îl vedeți pe tânăr! Am încuviințat, m-am ridicat și desculță am pășit în spatele ei până în salon. La ușă ea îmi spuse: Ce păcat, era un tânăr așa drăguț! Presupun că este iubitul tău. Când văzu că nu aprob, mai încercă o dată: fratele? Am clătinat din cap, incapabilă să vorbesc. În
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ca un vis. Cel mai des cântam seara, chiar înainte de culcare sau dimineața devreme, când încă mai eram plini de viață. După-amiaza, toată lumea era epuizată din cauza mersului și înfometată. Femeile se obișnuiau greu cu sandalele, pentru că acasă stăteam de obicei desculțe, atât în corturi, cât și în afara lor. Inna ne oblojea bătăturile și bășicile dureroase cu ulei de mirt. Nu duceam lipsă de poftă de mâncare. Zilele lungi și mișcarea ne făceau o foame nebună și era foarte bine când frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am luat ligheanul de sub raft, și atunci am auzit ușa bucătăriei deschizându-se și pe mama întrebând, e cineva aici, ea nu mă putea vedea de ușa de la cămară, dar eu, prin crăpătura ușii, am văzut-o cum stătea acolo, desculță, în cămașa ei de noapte albă și lungă și i-am văzut chipul, când a dat cu ochii de lalele s-a făcut albă ca varul, sprijinindu-se de tocul ușii de la bucătărie, gura i s-a deschis, credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tot nu descoperisem încă ce anume îl pune în mișcare pe nenea șahistul, deși m-am uitat și la spinarea lui, nicăieri nu se vedea vreun cablu sau vreo curea de transmisie, era îmbrăcat într-o uniformă ponosită și era desculț, picioarele îi erau lucrate la fel ca mâinile, arăta foarte slab și foarte bătrân, și atunci m-am gândit că poate se mișcă de la sine, poate nici nu e o mașinărie, e viu sau dacă nu, atunci e pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
colțișoarele pe unde-și ținea lucrurile, cu speranța să dea măcar peste un amărît de chiștoc de țigară. Se auzi atunci o bătaie la ușă. Nu avu cînd să răspundă că ușa se și deschise, iar Marie apăru În prag, desculță, purtînd doar un tricou alb. - Mi-e mult prea dor de tine... Se pomeniră deodată Înlănțuiți. Senzația că sînt lipiți unul de celălalt era atît de intensă că trupurile lor deciseră pentru ei. Gesturile li se Împleteau, se Înnodau dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de la PR au fost anihilate de ziariști, care au deschis poarta și mi-au făcut loc să ies. Iar acum sunt pe stradă și fug fără să mai privesc în urma mea. Ajung la pub cu dresul făcut zdrențe de la mersul desculță, cu părul ieșit din cocul care abia se mai ține, machiajul prelins pe obraz de la sudoare și o durere puternică în piept. Dar nu-mi pasă. Trebuie neapărat să-l găsesc pe Nathaniel. Trebuie să-i spun că e lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ARTUR: Nu trebuia. GARDIANUL: Cel mare e ca și mine... gardian! ARTUR (Meditativ.): Cei mari... ăștia știu ce vor... GARDIANUL: Mijlociul e bun de gropar... De mic a avut o chemare... ARTUR: Când eram mic... îmi plăcea să mă plimb desculț pe caldarâmul ud... Era atât de subțire caldarâmul și apa clipocea... GARDIANUL: Uneori îți sapă câte o groapă atât de frumoasă, încât ți-e milă să o umpli... ARTUR: Și când stăteam în casă și se întuneca... Aveam impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
la apă... Așa? Știți voi că ziua de mâine nu există? Că din acest punct de vedere e incertă, ca o gaură neagră, dureroasă, care nu dă nimic cert înapoi? Am fi putut fi atât de fericiți, am fi alergat desculți pe câmpuri... CĂLĂUL (Extaziat.): Ce frumos! (Către ARTUR.) N-aveți inimă, domnule! GARDIANUL (Către ARTUR.): De ce-l chinuiți? COLONELUL (Plângăreț-perfid.): Mă chinuie, mă roade... Iată viața mea... (Le întinde o hârtie.) O fâșie din pielea mea... Zdrențuiți-o, ferfenițiți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
A spus că numele ei adevărat mi-l va dezvălui când ne vom întâlni față în față. După două ore am încheiat discuția, m-am deconectat și m-am dus în bucătărie să beau un pahar cu lapte rece. Eram desculț și îmi contractam degetele piciorului drept, pentru că simțeam un cârcel pe cale să se instaleze. Cum nu purtam haine, transpirația mi se scurgea pe piept și pe spinare de parcă eram într-o saună, făcând bobițe lucioase dacă nimerea peste fire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
marfă pentru studiourile din Hong Kong, așa că am refuzat oferta. Cu toate că pagoda ar avea nevoie de un acoperiș nou. Martie a fost o lună caldă. Noaptea ne trezeam înspăimântați de căderea țurțurilor de pe pagodă și de mugetul avalanșelor îndepărtate. Puteam merge desculți și nu mai trebuia să încălzim apa de spălat. Se treziseră la viață gândacii, muștele și marii țânțari yuzo. Întoarcerea maestrului devenea mai necesară ca oricând, fiindcă Gongku nu mai avea cu ce să-și încânte frații, putând doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cel mai mare afluent al Amazonului. Pe cursul superior al acestui râu, din inițiativa antropologilor de la Vilas Boas, în 1961, s-a înființat Parcul Național Xingú, în care au fost strămutate diverse triburi indigene (n. tr.). Călugări din congregația clericilor desculți ai Sfintei Cruci și a Patimilor Domnului Nostru Iisus Hristos, întemeiată în 1720 de misionarul italian San Paolo de la Croce. Proprietari funciari, (în portugheză, în orig.). Noi, în portugheză în original (n. tr.). Pionier american (1786-1836), devenit deputat de Tennessee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lumină. —Al! a șuierat Jake. Vreau să vorbesc cu tine jos. Acum. Alice s-a furișat, vinovată, de sub plapumă. Bănuia, nenorocită, că Jake aflase de Hugo. Dar cum? —Drobușor! a explodat Jake, în chip de explicație, când Alice a ajuns, desculță și tremurând de frig, în sufragerie, ca să descopere că bănuielile ei fuseseră adevărate. —Drobușor? a întrebat ea înfigându-și unghiile în tricoul second-hand, decolorat și supradimensionat cu care era îmbrăcată. —Drobușor! a repetat Jake. Te referi la chestia aia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atingea pianissimo acoperișurile pentru a răbufni din nou, cu și mai mare forță, după secunde în care erai tentat să crezi că diluviul era pe sfârșite. Privi bălțile mari din curte și i se făcu o poftă nebună să umble desculț prin apa rece. Aruncă papucii din picioare și își suflecă pantalonii. Coborî cele patru trepte - înregistră scârțâitul uneia dintre ele - și lipăi prin apă cu un zâmbet de satisfacție maximă întipărit pe chip. Întoarse capul către casă, poate pentru a
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
unui roman care se scria singur. Descuie, deschise poarta și atunci îl văzu... Avu o tresărire. Stătea întins pe burtă, cu fața în apă, ca și cum ar fi vrut să o înghită pe toată în urma unui acces teribil de sete. Era desculț, iar pantalonii fuseseră suflecați într-o încercare ciudată de a proteja numai manșetele. Lăsă geanta să cadă pe alee și alergă către el. Îl auzi râzând și pricepu ușurată că nu era vorba despre ceva grav, ci - mai mult ca
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
același fular mov, au trecut pe lângă mine fărĂ să mă bage În seamă. N-am putut să rezist mai mult de două-trei minute și am decis să-mi pun la loc șosetele și cizmele, presimțind că petre- cusem suficient timp desculță pentru a mă alege cu o răceală pe cinste. Într-adevăr, a doua zi a Început să-mi curgă nasul ca un robinet și să tușesc, ba chiar spre seară am făcut și puțină febră, dar nici pe departe ca
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu același fular mov, au trecut pe lângă mine fără să mă bage în seamă. N-am putut să rezist mai mult de două-trei minute și am decis să-mi pun la loc șosetele și cizmele, presimțind că petrecusem suficient timp desculță pentru a mă alege cu o răceală pe cinste. Într-adevăr, a doua zi a început să-mi curgă nasul ca un robinet și să tușesc, ba chiar spre seară am făcut și puțină febră, dar nici pe departe ca
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
i-o smulge, ca o poate da în judecată. Ajung milionari... Și ce nu a mers în schema asta? - Miruna. - Să nu-mi zici că a devenit geloasa, ca nu mai ies la plimbare! - Ho, ho, știu că ieși și desculț... A zis să se culce și ea cu cineva. Ei, taci! Din „răzbunare”, nu-i așa? - Nu, din curiozitate. Și să intre și ea în „rândul lumii”. Toate colegele ei au avut sau au amanți. - Nu te întreb dacă ești
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
să danseze cu el. Celelalte fete chicoteau în larma generală și nu se mai auzeau cuvinte întregi. De altfel, abia acum a observat Iuliana că dansau toate fără sutiene, iar o parte din băieți erau doar în maiou și slip, desculți cu toții. - Mișcă-ți, bă, trupul în ritm cu mine! Nu asculți muzica? Nu ai ureche muzicală? țipă Relu la un moment dat, trăgând-o cu brutalitate de mână. După câteva încercări nereușite, dat fiind faptul că băiatul avea pași și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
neamuri. Trăiau cu muieri fără căpătâi ca și ei. Acestea le lepădau copiii prin șanțurile Cuțaridei. Altfel, băieți veseli. Soseau dimineața la rampă, fluierând și înghiontindu-se, împingînd tumbăraiele grele, pline de gunoaie. Pe umeri, purtau mături lungi de nuiele. Desculți și flămânzi, bețivi și răi, trebuia să țipi la ei ca să te asculte, că și el avea o socoteală aici, lua leafă de la stat, păzea lucruri. Când se mai îmbătau, haidamacii fi spuneau printre dinți: - Vătaf puturos, de ne mănânci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
șterseseră. Gunoiul luneca tăcut, surd, așezuidu-se mai jos în straturi. Hoții se adunară. Erau cinci. Patru caiafe și ucenicul. Tunși, cu chipuri negre, tăiați în obraz. Gheorghe aprinse un foc de vreascuri. Flăcările se târâră o clipă la picioarele lor desculțe și pâlpâiră. - Tu ești Paraschiv? fl întrebă pe cel tânăr Bozoncea. - Eu, se băgă el mai în sufletul pungașilor. Hubăhil îl măsură dintr-o ochire. Ucenicul avea un trup subțire de fată mare și o privire ascuțită, ageră. - De zulit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei! Cel tânăr se aruncă și șuieră o dată năpraznic: - Haida, hi, gloabelor! Iepele o luară la goană speriate, peste maidanele pustii. Nu mergeau în același pas. Ucenicul le îmboldea harnic: - Nii, uscăturilor! Hai, hai, hopa... Și le lovea cu picioarele desculțe pe cele mai apropiate, în burțile pline. În urmă, mai apucă să audă un zvon surd de glasuri amestecate, de strigăte și lovituri repezi. Luna tocită se lăsase într-o parte spre câmpul Cuțaridei. Era răcoare și noaptea de septembrie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]