6,621 matches
-
antropice sau accidente naturale, de exploatare a unei resurse minerale care se încadrează într-un grafic al declinului continuu al resursei etc. Strategii adaptate conceptelor care privesc relația om-mediueconomie (cele circa 80 de concepte existente) pot folosi același model logic, determinante fiind, în aceste cazuri particulare, obiectivele strategice care trebuie realizate și urmărită realizarea lor pe întreg intervalul prevăzut, specific resursei care se propune a fi valorificată. Schema din figura 6, în scopul simplificării, nu a inclus și o etapă premergătoare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
că e mult mai bine să eșuezi În condiții onorabile, decât să reușești prin fraudă (Sofocleă. Prin falimentele răsunătoare pe care le-au determinat În rândul unor mari firme sau corporații, manifestarea crizelor eonomico-financiare au atras atenția asupra factorilor săi determinanți cu scopul preîntâmpinării, În viitor, a apariției acestora sau reducerea pierderilor pe care le pot determina. „Proprietatea nespornică”, (parafrazându-l pe Nicolae Iorgaă, insuficiența unor reglementări prin care să se asigure transparența tranzacțiilor economice, transmiterea informației către toți beneficiarii, globalizarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sancționarea fraudei și recuperarea prejudiciilor produse. În plan academic, prin dezbaterile cu caracter științific și lucrările de profil publicate În jurnale și reviste de specialitate din domeniul contabilității, auditului și analizei financiare, se analizează problematica fraudei financiare și a factorilor determinanți, pentru propunerea de măsuri de eradicare sau de diminuare a pierderilor cauzate de fraudele financiare. Cu precădere, sunt supuse analizei fraudele la nivel corporativ, al căror impact asupra societății și economiilor naționale poate contribui la apariția dezechilibrelor macroeconomice și implicit
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
a capitolelor Lucrarea Riscul de fraudă În auditul financiar cuprinde șapte capitole, În care sunt prezentate o serie de delimitări conceptuale și metodologice privind riscul de fraudă În auditul financiar, dar și modalități de analiză ale acestuia pe baza factorilor determinanți. Capitolul 1 pornește de la acea causa causarum care determină apariția fraudei, respectiv lipsa de etică, morală și deontologie În afaceri și În realizarea raportărilor financiare. În capitol sunt prezentate dimensiunile epistemologice și ontologice ale eticului și moralului. Pe baza acestor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
prevenirea și detectarea fraudelor. Capitolul 3 este dedicat În exclusivitate prezentării conceptelor de fraudă și risc de fraudă. Pornind de la literatura consacrată și practica de specialitate din domeniu, se prezintă o taxonomie a fraudei, În funcție de criterii recunoscute. În baza factorilor determinanți identificați În cercetările de profil, În studiu sunt prezentate metodele recunoscute de prevenire și detectare a fraudei financiare. Ultima parte a capitolului este destinată descrierii problematicii fraudei financiare din România, cu referire la cadrul juridic, mecanismele de combatere, rolul profesionistului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Zimmerman, J.L. (1978bă, „Towards a Positive Theory of the Determination of Accounting Standards”, The Accounting Review, January, pp. 112-134 Sumarul capitolului 3.1. Introducere 3.2. Conceptele de fraudă financiară și riscul de fraudă 3.3. Taxonomia fraudei și factorii determinanți ai riscului de fraudă 3.4. Prevenirea și detectarea fraudei financiare 3.5. Frauda financiară În România - cadru juridic, mecanisme de combatere, rolul profesionistului contabil 3.6. Concluzii 3.1. Introducere Bazate pe manopere frauduloase de proporții, În cele mai multe cazuri
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
care au stat la baza celebrelor scandaluri financiare, de mare amploare, care au zguduit economia mondială (O’Gara, 2004, pp. 21, 33, 71, 95ă. În lupta pentru combaterea fraudei, trebuie avută În vedere cunoașterea fenomenologiei acesteia, a originii, a factorilor determinanți și a mecanismului de funcționare, a profilului celui care săvârșește frauda și al celui asupra căruia se poate săvârși acest act malițios (Coenen, 2008, p. 184ă. Totodată, prin identificarea și cuantificarea factorilor determinanți, se pot propune o serie de măsuri
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cunoașterea fenomenologiei acesteia, a originii, a factorilor determinanți și a mecanismului de funcționare, a profilului celui care săvârșește frauda și al celui asupra căruia se poate săvârși acest act malițios (Coenen, 2008, p. 184ă. Totodată, prin identificarea și cuantificarea factorilor determinanți, se pot propune o serie de măsuri de prevenire și detectare. În funcție de practica de contabilitate căreia i se circumscrie și care stă la baza aplicării unui anumit tip de referențial contabil, la nivel mondial s-au desprins de-a lungul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
de răspundere civilă profesională (Arens et al., 2012ă. Aceasta urmărește acoperirea eventualelor prejudicii pe care auditorul le produce beneficiarilor informației financiar-contabile ai firmei-client, În desfășurarea activității profesionale, prin emiterea unei opinii de audit eronate. 3.3. Taxonomia fraudei și factorii determinanți ai riscului de fraudă Prezentarea unei tipologii exahaustive a fraudei financiare are În vedere actele ilicite care au fost raportate cu precădere În domeniul corporativ. În funcție de principalele forme de manifestare ale fraudei, Association of Certified Fraud Examiners (ACFEĂ propune o
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
semnificativă, apropierea În planul serviciilor prestate Între auditori și firmele-client a condus la o creștere exuberantă și irațională a piețelor financiare, predispuse totodată fraudelor financiare (Jickling, 2009, p. 1ă. Pe baza acestor teorii se pot găsi explicații și identifica factorii determinanți care au stat În spatele producerii fraudelor financiare. Astfel, În sfera serviciilor de asigurare, analiza și evaluarea riscului de fraudă, precum și a influenței acestuia asupra riscului de audit reprezintă un obiectiv major al auditorului financiar (Arens et al., 2012, p. 341ă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
influenței acestuia asupra riscului de audit reprezintă un obiectiv major al auditorului financiar (Arens et al., 2012, p. 341ă. De-a lungul timpului, numeroși cercetători din domeniul criminalisticii, contabilității și auditului financiar au propus o serie de abordări privind factorii determinanți ai fraudei. 3.3.1. Triunghiul fraudei Abordarea lui Donald Cressey (1919-1987ă privind factorii determinanți ai fraudei a rezultat În urma unui studiu Întreprins asupra unui eșantion format din 200 de persoane condamnate pentru diverse delicte financiare. Rezultatele studiului care a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
al., 2012, p. 341ă. De-a lungul timpului, numeroși cercetători din domeniul criminalisticii, contabilității și auditului financiar au propus o serie de abordări privind factorii determinanți ai fraudei. 3.3.1. Triunghiul fraudei Abordarea lui Donald Cressey (1919-1987ă privind factorii determinanți ai fraudei a rezultat În urma unui studiu Întreprins asupra unui eșantion format din 200 de persoane condamnate pentru diverse delicte financiare. Rezultatele studiului care a stat la baza tezei sale de doctorat indică faptul că principalele elemente care au condus
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fost multiplicat cu dificultățile financiare, cu imposibilitatea controlării/monitorizării acțiunilor și chiar cu creativitatea celui care a comis frauda (Albrecht et al., 2009, pp. 50-51ă. În lucrarea sa intitulată Other People’s Money, Cressey (1953ă propune o sinteză a factorilor determinanți ai fraudei financiare În trei dimensiuni, sub forma triunghiului fraudei (a se vedea figura 3.2ă. După cum se poate observa, cele trei elemente principale care stau la baza apariției fraudei sunt reprezentate de presiuni, oportunități și raționament. Presiunile pentru comiterea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fraudă Realizat În anii ’80 de dr. Steve Albrecht, pe un eșantion de 212 cazuri reale, studiul a constat În analiza rezultatelor chestionarelor aplicate auditorilor interni din societățile fraudate la acea vreme. Ideea studiului a fost de a identifica factorii determinanți ai fraudei propuși de Cressey, sub două aspecte: al celui care comite frauda și al mediului firmei. Dintre principalii factori determinanți ai fraudei atribuiți celui care o săvârșește, Steve Albrecht Îi identifică pe următorii: prezența unor mijloace de a săvârși
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
rezultatelor chestionarelor aplicate auditorilor interni din societățile fraudate la acea vreme. Ideea studiului a fost de a identifica factorii determinanți ai fraudei propuși de Cressey, sub două aspecte: al celui care comite frauda și al mediului firmei. Dintre principalii factori determinanți ai fraudei atribuiți celui care o săvârșește, Steve Albrecht Îi identifică pe următorii: prezența unor mijloace de a săvârși frauda, nevoia de câștiguri personale, gradul mare de Îndatorare, legăturile strânse cu clienții, slaba remunerare raportată la responsabilitățile atribuite și la
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și autorităților, misiunile superficiale ale auditorilor interni. Pentru măsurarea intensității riscului de fraudă, se propune o scală a fraudei, În funcție de factorii identificați. În acest caz, se revine la modelul propus de Cressey, stabilind o serie de interacțiuni Între principalii factori determinanți: presiuni, oportunități și raționament, explicat prin gradul de integritate personală (Albrecht et al., 2009, p. 35ă (figura 3.3ă. La nivelul acestor elemente care pot conduce la apariția fraudei, Albrecht et al. (2009, p. 34ă consideră că pot apărea o
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sau presiuni pentru a comite frauda financiară. 3.3.3. Perspectiva Hollinger-Clark asupra fraudei financiare Studiul celor doi profesori, Richard Hollinger și John Clark, s-a bazat pe chestionarea unui eșantion de 10.000 de angajați americani pentru identificarea factorilor determinanți ai fraudei. Rezultatele studiului au reliefat faptul că principalul factor care determină apariția fraudei la nivelul unei firme este reprezentat de mediul de lucru (Pontell și Geis, 2007, p. 23ă. Cei doi cercetători consideră că În cadrul fiecărei firme, riscul de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
10ă. Prin cercetările realizate, Hollinger și Clark stabilesc și un profil al celui care săvârșește frauda și consideră că presiunile de ordin financiar au o influență semnificativă asupra riscului de fraudă (Wilcox et al., 2003, p. 17ă. Un alt factor determinant Îl reprezintă și obiectul de activitate al firmei supuse fraudelor, existând diferențe semnificative Între frecvențele de apariție a actelor criminale pe sectoare de activitate (comerț, industrie, serviciiă (Kranacher et al., 2010, pp. 71-74ă. Profilul celui care comite frauda este completat
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
este specificat faptul că mediul firmei, și aici se au În vedere existența și funcționalitatea sistemului de control intern sau al comitetelor de audit, are un impact semnificativ asupra diminuării riscului de fraudă. Ulterior, pornind de la unele abordări privind factorii determinanți ai riscului de fraudă, s-au realizat o serie de studii empirice de specialitate, care au constituit fundamentul unor standarde de audit care tratează această problematică. În acest sens factorii sintetizați În triunghiul fraudei propus de Cressey În 1953 au
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
țină cont și de presiunile, oportunitățile și atitudinea managerilor de a le comite. În unele cazuri optimismul managerilor și deciziile lipsite de prudență În stabilirea unor indicatori de performanță sau a unor obiective financiare greu de atins au constituit factorii determinanți În săvârșirea fraudelor (Singleton și Singleton, 2010, p. 133ă. La nivelul firmei, o cultură antifraudă se bazează pe respectarea unor politici și proceduri prin care se asigură prevenirea fraudelor. Aceste politici trebuie să permită o definire concretă a actului fraudulos
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
doctrina auditului financiar Încearcă explicarea acesteia printr-o serie de teorii, Începând cu cea a ciclurilor economice predispuse la fraudă și până la confluența unor evenimente nefericite care conduc către acest risc. În analiza riscului de fraudă există opinii cu privire la factorii determinanți ai fraudei, reprezentați sub forma triunghiului lui Cressey, la interacțiunile dintre aceștia (scala Albrechtă sau perspectiva Hollinger-Clark. În același timp, pentru eradicarea lor, practica de contabilitate și de audit a pus bazele unor mecanisme eficiente de prevenire și detectare. Însă
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
financiare. Deoarece, În cele mai multe cazuri, pentru realizarea fraudelor se utilizează scheme din ce În ce mai complexe și sofisticate, menținerea riscului de nedetectare la un nivel minim reprezintă o problemă curentă În cadrul misiunilor de audit financiar (ACFE, 2011, p. 1.223ă. Pornind de la factorii determinanți ai fraudei sintetizați În Triunghiul fraudei, propus de Donald Cressey (1953ă, ISA 240 (Responsabilitatea audi torului privind frauda În cadrul unui audit al situațiilor financiareă prezintă o serie de factori de risc ce conduc la o raportare financiară frauduloasă sau deturnarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2002, pp. 192-204ă, Alleyne et al. (2010, pp. 284-303ă și Amin (2011, pp. 509-522ă consideră eficientă aplicarea procedurilor analitice cu ajutorul metodelor statistice avansate pentru evaluarea riscului de fraudă. Unele modele econometrice obținute urmăresc estimarea la un moment dat a factorilor determinanți, de ordin financiar, ai riscului de fraudă prin analiza componentelor principale (Mironiuc et al., 2011ă, ai riscului de fraudă pe baza analizei de regresie logistică (Robu, 2012ă, Însă Jaba et al. (2012aă propun analiza de supraviețuire pentru estimarea, În timp
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi 43 Bibliografie 47 Capitolul 2 Managementul clasei - orizonturi și perspective 51 2.1. Perspective de abordare a clasei de elevi 51 2.1.1. Perspectiva psihosocială 53 2.2. Factori determinanți ai managementului clasei de elevi 58 2.2.1. Recrutarea și selecția cadrelor didactice 58 2.2.2. Formarea cadrelor didactice 64 2.3. Managementul clasei de elevi și disciplina 66 2.4. Managementul clasei de elevi - resurse educaționale 69
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Geulen vizau argumentarea izomorfismelor existente între structura unei organizații economice și structura unei clase de elevi, în accepția sa de organizație. Totodată, în ceea ce privește argumentarea intervenției cadrului didactic, se poate observa poziția acestuia din interior, de membru și de variabilă existențială, determinantă a organizației. Clasa trebuie să se reprezinte și prin relațiile stabilite cu educatorul în postura acestuia de conducător și de dirijor al majorității activităților desfășurate în spațiul educativ. În capitolul rezervat relațiilor și interacțiunilor pedagogice vom extinde analiza asupra rolului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]