4,964 matches
-
Înaintezi. Un pedagog (John Dewey), În secolul trecut, spunea că educația nu are un scop dincolo de ea Însăși. Educarea (prezentă) se face În scopul unei educări... neîntrerupte și infinite. Suntem, la un moment dat, educați pentru a ne asigura propria devenire și pentru a nu mai avea nevoie de educația survenită dinafară. Educația are ceva din pornirile autodistructive și răvășirile masochiste. Pe măsură ce se edifică, ea se autoelimină. Cu cât suntem mai educați, cu atât nu mai avem nevoie de serviciul educativ
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se Încăpățânează ca ceea ce știe el să știe și elevul său (eventual, și ceva În plus!), să creadă numaidecât ca și el. Realizați cât de primejdios e un astfel de țel? Pentru că ai În mâini posibilitatea unei ființe, a unei deveniri, bulgărele de „foc” ce poate deveni periculos dacă nu este ținut cum trebuie. Și (pre)formezi o ființă după un model care Îi poate afecta personalitatea. A preda fără a fi responsabil de ceea ce faci, de reverberațiile ideilor tale, de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
când mă „aliniez” axiologic cu ceea ce tu ești. Din punct de vedere valoric, maestrul nu este deasupra sau opusul discipolului (că are experiență, că știe mai mult, că este mai bun etc.), ci este o variantă Îmbunătățită a acestuia, imboldul devenirii sale. E o linie de fugă și nu punctul ei ultim. Ca dascăli, purtăm În noi „pachete” de experiențe, trăiri, amintiri, dorințe. În Întâlnirea cu celălalt ne „despachetăm”, pentru a arăta sau negocia ceea ce avem, pentru a da sau a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ci cu „altceva” sau „altcineva”. Progresul și Împlinirea În plan axiologic sunt incompatibile cu situările uninivelare, tautologice. Modelarea presupune acceptarea unei alterități, care mă Întrece valoric (sau, cel puțin, așa cred eu despre aceasta). Există Însă riscul ca În această devenire și acaparare a trăsăturilor modelului să pierd din vedere distanța care trebuie s-o păstrez față de el. Acapararea totală a unui model mă poate desființa ca entitate, ca personalitate. Nu toate notele modelului sunt transferabile sau benefice pentru mine, și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai detașate de interesele materiale (cu scop turistic, cultural, de petrecere a timpului liber etc.). Societatea contemporană a creat, la un moment dat, industrii specializate ce deservesc, cu prioritate, călătoriile. Dar de ce călătorim? Care ar fi valențele deplasării În planul devenirii personale? Călătorim ca să explorăm și să descoperim lucruri noi, inedite, pentru a ieși din monotonia știutului și cunoscutului, pentru a crea rupturi existențiale ce pot influența pozitiv cursul vieții noastre. Călătoria vine În Întâmpinarea setei de mister, pentru a experimenta
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu a fost crescut cum trebuie și nici nu privește unde ar trebui” (Republica). Identificăm la Platon teza nevoii asistării și intervenției din partea educatorului, prin orientări nimerite, pentru a identifica și potența registrul spiritual din fiecare dintre noi În perspectiva devenirii și autodevenirii. „Simțul” luminii este pus la treabă prin iluminare, iar educatorul are datoria să Îndrepte privirea discipolului spre lumina autentică. Lumina este purtătoare de adevăr și cunoaștere. Ea alungă Întunericul, spaimele și ignoranța. Tot ceea ce ea atinge creează un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tot omul, care vine În lume (Ioan, 1, 3-5,9). CITAT RETRAS!!! Logosul divin orientează omul spre lumină, Îl face să primească razele ei, Îi trezește dorința să meargă pe calea luminoasă. Prin și În lumina divină, omul este pe cale devenirii! Iluminarea nu este un fapt pasiv. Lumina nu are sens de una singură, ființând Într-un hău indeterminat și nepopulat. Ea primește semnificație atunci când Întâlnește ceva. Iar acest ceva este „sensibil” la lumină. „Cuvântul lui Dumnezeu”, spune Sf. Chiril al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
4. Pedagogia bunului-simț Trăim Într-o perioadă În care „specialiștii” ne livrează formule despre cum să fim sau să devenim. Ni se sugerează la tot pasul, cu o morgă de superioritate subînțeleasă, faptul că cei mai buni povățuitori Într-ale devenirii sunt pedagogii, profesorii, specialiștii În educație și formare. Se dă de Înțeles implicit că nu trebuie să ne Încredem prea mult În intuițiile proprii sau În ceea ce provine din mediul apropiat, de la părinți, de la alți membri ai familiei sau de la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Copilăriei, care adună, unifică Într-un fel percepțiile noastre asupra spațiului locuirii. O astfel de stratificare a semnificațiilor ne obligă să luăm În considerare factorul timp, decriptându-i Înțelesurile În acest spațiu mai mult sau mai puțin subiectiv. Timpul ține de devenirea comportamentelor și actelor noastre, deopotrivă consumate sau virtuale. O Încercare de a-l „semiotiza” s-ar constitui Într-o nouă șansă de a-i depista implicațiile. Ordinea ideilor, succesiunea comportamentelor (eventual simultaneitatea lor) pot induce sensuri care pot deveni pregnante
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
evenimențialul să se conexeze inteligent cu stabilul, rapiditatea analizelor să se concilieze cu ponderarea sintezelor, iar clipa să Întâlnească cu eternitatea. Am putea medita dacă nu cumva școala ar trebui să acorde o mai mare importanță sensibilizării subiectului față de propria devenire și ancorare În timpul actual. Considerăm că supoziția metafizică a lui Socrate, Gnoti seauton, trebuie să fie completată cu cea a lui Horațiu, Carpe Diem. Ar fi bine dacă În școală am fi Învățați nu numai cum să devenim Înțelepți, să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
exterior este ca și cum ar fi o prelungire a sufletului nostru. Iar ceea ce se petrece Înăuntru „se combină” cu datele dinafară, dând naștere unei rezonanțe perfecte cu natura de dincolo de noi. De aceea, pentru om, primăvara devine un bun model al devenirii, poate cel mai bun „pedagog” natural, dăruit direct, cu generozitate. Însă cu o condiție: să știm să ascultăm glasul subtil al naturii, să-l decodificăm și să ne apropriem În felul nostru opera măreață a naturii pe cale de redesfășurare. Avea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se face nu În perspectiva Întronării trecutului, fie el și memorabil, ci din dorul neostoit al profilării unui viitor Întremător, creator, vertebrat de fiorul Înălțării și al Înveșnicirii noastre. E o formă subtilă și definitivă de solidarizare cu transcendentul, cu devenirea absolută. Sărbătoarea presupune ieșire din sine, expansiune socială, difuziune de atitudini și simțire, coparticipare și comuniune. Adorând aceleași valori, oamenii se Întâlnesc și se regăsesc, dând o nouă consistență corpului social. Având o funcționalitate eminamente colectivă, sărbătorile aduc o nouă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
oricât de puternice ar fi fiecare dintre acestea, ci din jocul inteligent al interferențelor, continuităților și complementarităților. Tăria, ca și În alte situații, stă În unire. Biserica, școala și comunitatea, În interacțiunea lor, funcționează ca veritabili piloni ai istoricității și devenirii noastre În plan spiritual. * Spațiul spiritualității creștine din Estul Europei oferă o eterogenitate de situații, dinamici și experiențe cu privire la studiul religiei În școli. Nota comună o constituie tranziența, experimentarea, trecerea de la formule empirice, de la Încercări și erori către strategii oarecum
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și să revigorăm această față a noastră? Intrăm În Europa nu numai cu inteligențele formal acreditate, cu bagajele spirituale statuate, ci și cu/prin conduite care, statistic, ne caracterizează, cu o „umbră” a istoriei sufletului nostru colectiv și a zbaterilor devenirii noastre. Nu numai inteligențele și competențele recunoscute social ne duc În Europa, ci și acest imens etos de Înțelepciune disipat cu generozitate la mulți dintre noi. S-a gândit cineva la acest aspect? La cât de important este și cum
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Khomeini s-a întors după 14 ani de exil, fiind așteptat și aclamat de un număr imens, cifrat între 4 și 6 milioane de oameni. Nesiguranța și instabilitatea politico-economică au generat dificultăți deosebit de mari. În afara neîncrederii față de noua ordine în devenire, amenințările apărute în legătură cu naționalizarea tuturor firmelor străine, mai ales a celor legate de producerea și exportul derivatelor din țiței, au semănat reținere în rândul țărilor vestice față de noul regim. La inițiativa lui Khomeini, s-a adoptat noua constituție, care consfințea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
transfigurarea lirică a unor idei epistemologice în Stelăria (1981) și Stelăria II (1986). Teritoriul său liric, de astă dată, este unul material - delimitat de neant și stând sub puterea neantului -, din care poetul extrage idei esențiale, înfățișate ca trepte ale devenirii sale. Același limbaj și aceeași modalitate metaforică, conferind în simplitatea lor o oarecare onestitate poeziei lui A., sunt transferate în volumul de poezii patriotice Metafora umană (1982), ce conține o serie de encomioane dedicate „gândirii ceaușine”, „strategului stelar” descins din
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
G. M. Cantacuzino, în restituirea căruia A. s-a manifestat și ca editor. Tot ca investigație de recuperare, reține atenția articolul despre dramaturgia (operă postumă) lui Traian Chelariu. Volumul Vârstele lui Proteu (1984) tratează, cu intenție monografică, despre baroc, urmărind devenirea acestuia de la formele de „proto-baroc” / „prebaroc” din antichitatea ebraică, în literatură, filosofie, sculptură, arhitectură, până la „splendorile aurifulgente” ale Bizanțului, la Michelangelo, Bernini, secolul al XVIII-lea francez, Spania lui El Greco și a Escorialului, iar de aici, la prelungirile canonului baroc
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
definirea portretului ca imagine trecută prin filtrul unei convenții, A. analizează dubla determinare a acestuia în funcție de constrângerile textului și de modelele culturale ale epocii. Asociind perspectiva structural semiotică și cercetarea diacronică, lucrarea trasează structura internă a portretului și-i schițează devenirea istorică prin raportare la coduri culturale diferite, fără a neglija rolul formei de comunicare, orală sau scrisă. Remarcabil prin performanțele de sinteză și teoretizare, volumul se distinge și prin plasticitatea exemplelor ce ilustrează discursul teoretic. Ca și Umberto Eco, A
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
spirit însuți...” Dematerializarea și purgarea de accidental au cuprins întregul cosmos, terestru și astral: „Erau copacii scheme și aștrii cerc virgin, / În loc de păsări linii pluteau, pe ceruri line, / Zăpezi curgeau cu-arome, ca din potir de crin.” Când victoria asupra devenirii nu poate fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Opinia studențească”, „Revista de filosofie”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „România literară”, „Timpul”, „Transilvania”, precum și la volumele colective Culture and Society (1985), Lucian Blaga - cunoaștere și creație (1987), Comportament și civilizație (1987), Cunoaștere, eficiență, acțiune (1988), Eminescu, sens, timp și devenire istorică (1989). Semnează și cu pseudonimele L. D. Anton, Dimitrie Anton. Volumul de eseuri Semnele timpului. Opinii, dialoguri (1988) este întâmpinat favorabil de critici, care îl intepretează însă în cheie diferită. Dacă Gh. Grigurcu identifică aici elemente de Lebensphilosophie, suflul
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
înveșmântează într-un bogat decor, al cărui simbolism complicat camuflează vidul interior. Lipsa unei evoluții stilistice, reluarea acelorași teme și motive, de la un volum la altul, își pot găsi astfel o explicație. Călătoria („exodul”), corabia (luntrea), moartea și reînvierea, umbra, devenirea (destinul), apa (fluviul, ploaia, marea), lumina (soarele, focul), fântâna, ochiul și orbirea, cunoașterea sunt polii simbolici ai acestui univers poetic. O poezie emblematică, Și parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre Sudul solar (dominat de vegetație, de culoarea verde
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
despuind-o de formulele stagnante... Noutatea constă În a fi prezentat aspirația ca o «tensiune a forțelor spirituale», și nu ca o disoluție... În sfârșit, Baudelaire se deosebește de romantism prin faptul că el transformă neliniștea În principiu operator”. Astfel, devenirea psihică la el nu poate fi decât rezultatul unei neîncetate lupte cu sine. A se stingheri, a se constrânge pentru a fi Întotdeauna În cel mai Înalt grad de disponibilitate: căci disponibilitatea nu este, la el, abandonul gidian În clipă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
apărut, și că tot ceea ce construiește omul poate fi validat sau invalidat, după cum se află sau nu se află în acord cu aceste legi. Eu cred că numai așa putem înțelege mai multe despre bani și economie. Expansiunea universului și devenirea ciclică a naturii sunt axiome fundamentale pe care trebuie să la avem în vedere. Numai de aici plecând vom înțelege importanța ciclului economic, parte a ciclicității universale din lumea biologică și fizică. Cartea se vrea a fi o socio-economie a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
raritatea; banii nu sunt inventați de cineva anume, după cum cuvântul sau unealta nu sunt inventate de cineva anume; formele de existență a banului au legătură cu prețuirea pe care omul o acordă unei mărfi sau alta în efortul său de devenire și în speranța sa că poate copia nemurirea zeilor; aurul și argintul sunt aproape de sufletul omului și pentru că omul dorește să-și protejeze munca, permanentizându-și în timp efortul; valoarea economică este un concept pe care numai omul "trezit" putea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
gest de recuperare a importanței acestui instrument în viața noastră de zi cu zi. Este bine să știm cât mai multe despre bani, pentru că numai așa vom înțelege mai multe despre noi înșine. Istoria banului este istoria zbaterii omului înspre devenirea sa de ființă puternică, mai puțin lipsită de spaime și mai sigură pe sine. Pentru că ce este trecutul nostru dacă nu un război permanent cu frica. Ne este teamă de foame, de frig, de vecini, de oamenii din jurul nostru și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]