2,118 matches
-
Spania, cel mai mare traumatism al sfârșitului de Ev Mediu, dacă istoria n-ar fi prezentă pentru a o aminti? Nu e vorba de a intra aici în comparații scabroase între evenimente. Contextul, desfășurarea, consecințele, natura și amploarea agitației sau deznădejdii pe care le provoacă printre contemporani, totul deosebește o catastrofă de cealaltă. O certitudine totuși: nu rămâne nimic din "memoria" expulzării evreilor din Spania în 1492, nicio datorie de memorie nu era capabilă să garanteze perenitatea amintirii ei, și istoriei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Europa nu înțelege spiritul slav, America, nici atît. În 1996, la cinci ani după implozia URSS-ului, în vremea lui Elțîn, mă găseam la Moscova și urmăream pe chipurile oamenilor, dar mai ales ale soldaților și milițienilor, un soi de deznădejde și de derută. Nu înțelegeau nici ei cum au ajuns aici, după ce o viață învățaseră că sunt cei mai mari și cei mai tari. Acum își vindeau căciulile și șepcile, cu însemnele Uniunii Sovietice, cu 10 dolari bucata, pe mine
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tăioase de nacealnici. În vagoane se stivuia suferința, încărcându-se cu scâncete de prunci și plânsete de copii. Suspine și oftaturi scuturau mame. În mâini de tați, era frământată neputința. Frunțile bătrânilor erau brăzdate de riduri în care se ascundea deznădejdea. Sub greutatea tragediei pe care o purta, trenul se afunda în pământul mut. Încovoia calea ferată, iar șinele se înălțau spre cerul surd. Scrâșnetul roților acoperea strigătul disperat al nevinovaților. În fumul gros, locomotivele cu aburi înaintau gâfâind spre destinația
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de pe lumea cealaltă. Pretinsa moarte a lui Oreste nu funcționează aici doar ca o capcană pregătită pentru ucigașii lui Agamemnon, ci și ca ultima încercare la care va fi supusă Electra. Cumplită, îngrozitoare experiență, care o va aduce în pragul deznădejdii, făcând-o chiar să-și dorească moartea. Crezând că ține în mâini urna cu rămășițele pământești ale lui Oreste, că în locul fratelui iubit și așteptat i-a fost adusă doar amintirea lui, doar o umbră imaterială, Electra nu mai are
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
frustrație» sau «amenințare», se traduce printr-un sentiment de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului. Al treilea prag, propriu-zis al «stresului», atinge intensitatea anxietății sau panicii în fața pericolului iminent. În fine, ultimul prag, cel al «epuizării», ne oferă tabloul deznădejdii, al prăbușirii totale. Este vorba, deci, de acele stări afective care sunt legate de percepția unei amenințări a integrității organismului, a eului, amenințare care provoacă mobilizarea energiei și îndreptarea ei spre protecția individului. Atât suprasolicitarea, conflictul, cât și situațiile ambigue
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
subiecți care sunt mai sensibili, mai impresionabili și, implicit, mai sugestibili — un stadiu de epuizare, când pragul maxim de rezistență psihică a organismului atinge intensitatea maximă (cea a „anxietății”, a „panicii), care v-a duce inevitabil la epuizare și la deznădejde. Sentimentul de culpabilitate poate fi trăit, așadar, la niveluri diferite de intensitate și de durată: atunci când el nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale, poate constitui un factor eficient de evaluare lucidă a consecințelor propriilor acte deviante, contribuind
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a repetat apoi, gânditor. Și vorbesc, a adăugat, despre familii Întregi exterminate, fii uciși În fața părinților, frați obligați să se tortureze unii pe alții, pentru ca unul din ei să supraviețuiască. Nu-ți poți Închipui ce a văzut prizonierul. Durere, mișelie, deznădejde. Noi, oamenii, suntem cu toții animale de pradă, domnule Faulques. Inventivitatea noastră În privința ororilor n-are margini. Dumneata trebuie să știi. O viață Întreagă În care pozezi răutatea te Învață ceva, presupun. - De asta vrei să mă omori? Ca să răzbuni toate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ce le vor ucide, spunea, râzând brusc, după ce Îl privea un timp În tăcere. Fotografiezi lucrurile, căutând unghiurile de unde vor Începe să se prăbușească. Pleci la vânătoare de cadavre și ruine ghicite, premature. Uneori cred că mă iubești cu o deznădejde dezolată și violentă, fiidncă, atunci când mă Îmbrățișezi, simți cadavrul ce voi fi cândva, ori ce vom fi amândoi. Ești sfârșit pe termen mediu, Faulques. Începi să nu mai fii un soldat tăcut și slab. N-ai habar, dar te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ori În amintirea lui. Nu era nevoie să inventeze nimic. Toată acea sticlă și tot acel oțel erau continuarea directă a călăreților cu panașe, căptușiți cu fier, prin ale căror armuri crăpate orice argat umil putea să strecoare, cu ceva deznădejde și un pic de Îndrăzneală, tăișul ascuțit al unui jungher. Ea Îi explicase cu mare precizie acest fapt la Veneția. Nu mai există barbari, Faulques. Sunt cu toții Înăuntru. Și nici măcar nu mai există ruine asemenea celor dinainte, avea să adauge
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dimensiune luciferică a piteștizaților, care voiau să atragă În căderea lor cât mai multe victime, după ce Îl sfidaseră pe Dumnezeu, crezându-se asemenea lui. Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau cerc de reeducare. Vișovan nu ajunge torționar și mărturisește că din pricina aceasta crede că Dumnezeu nu l-a părăsit („Aceste torturi se arată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei „universități” din Aiud. Pandrea consideră că această Închisoare a constituit ultima universitate pe care a absolvit-o, ieșind din „suferință morală cruntă” și din „deznădejde politică”, deținuții de conștiință alcătuind „o constelație cu efect de nou poem pedagogic al lui Makarenko”; „la Aiud, penitenciar cu câteva mii de infractori politici, Poemul pedagogic a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
bun; bunătate; o carte; caută; cecul; ceda; cer; cercetează; cere; cerne; cerșetoare; cerșetori; a cerși; cheamă; calmează; comandă; copil; credință; curaj; curiozitate; cursuri; a ți se da; îți va da; dai; dar; darnic; daruri; dat; dau; dărnicie; dărui; dăruiește; dăruire; deznădejde; doleanță; dor; a dori ceva; dorința; dragoste; dur; efort; egoist; energie; favoare; fericire; fierbinte; foaie; o forță; fructe; a fura; gînd; iad; implora; a implora; implorare; informații; insista; investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); adrenalină; agitat; alături; alertă; anevoioasă; de mulți ani; anormal; anxietate; auster; avere; avuție; BAC; ban; Băsescu; benzină; blocare; bogăție; bucurie; buget; calamitate; ca-n Moldova; cardiacă; ceartă; ceremonie; chin; circumstanță; concentrare; critic; crizat; cumpănă; datorii; demografică; deșert; dezavantaj; dezechilibru; deznădejde; deficit; dilemă; dispreț; economia; de economie; economii; episod; eșec; euro; evanghelie; evoluție; examene; nu există; existentă; existențială; explozie; familie; fără; ficat; fiță; furie; gestiune; globală; globalizare; grabă; de gelozie; Grecia; greutăți; guvern; haos; icoană; impact; impediment; impulsivitate; indiferență; inevitabil; instituție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ovidiu (2); a plînge (2); pur (2); rîs (2); sentiment (2); sinceritate (2); tristă (2); ușurare (2); alb; albastre; alcool; amărăciune; amiază; amor; bate; boală; bobiță; de bucurie; ceartă; cretă; de cristal; cristalin; crocodil; de crocodil; curge; curgînd; cuvînt; degajare; deznădejde disperare; dramă; de dor; durere sau fericire; eliberare; epiforă; esență; fată; femeie plîngînd; de fericire; fierbinte; flegmă; foc; frîntură; glandă; gol; grea; iertare; de iubire; iubita; înțelegere; jignire; limpede; lumină; mamă; de mamă; mare; melancolie; milă; mîhnire; moarte; muci; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoie; avere; bea; caietul; cană; caritate; cartea; căra; ce?; ceea ce-ți trebuie; cerea; cerși; chiti; cîștig; comoară; a se conduce; credit; criză; cu; cunoștință; cunoștințe; a nu da; dar; datorie; dăruia; de; de pe; dejunul; deposeda; desparte; despărțire; a deține; deznădejde; dispărea; a dobîndi; dragoste; fără drept; dulciuri; durere; egoist; ei; fericire; folosi; cu forța; fructe; a fugi; geanta; grabă; haină; haine; hapsîn; hotărîre; iau; ieie; indiferență; inimă; insista; a investi; împărți; împreună; înapoi; închis; îndemn; îndrăzni; înghețată; a însuși ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
peste tot; trasee; tristă; uscată; vale; văzduh; vegetală+animală; verde, viață; vergi; veselă; vietăți; vis (1); 800/206/67/139/0 nădejde: speranță (251); încredere (153); sprijin (36); bază (30); prieten (25); ajutor (15); credință (15); curaj (12); mare (10); deznădejde (9); grijă (9); Dumnezeu (7); prietenie (7); familie (6); de încredere (5); așteptare (4); mama (4); părinți (4); viitor (4); în zadar (4); om (3); siguranță (3); viață (3); a se baza (2); bine (2); bunica (2); frică (2); iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soartă (2); supărări (2); trist (2); văleu (2); veselie (2); 22 ani; adesea; afaceri; agonie; ajutor; amăgire; apăsător; așteptare; batic; băutură; belele; blestem; boli; bolnav; botez; bun; bunica; pe cap; carte; cauză; certitudine; cheie; confuzie; cotidian; credință; demoralizat; depăși; deprimant; deznădejde; dilemă; dori; dorință; dușmănie; echilibru; nu este; eșec; faptă; forță; fraudă; fricos; gestionare; griji; groaznic; imposibil; impotență; insucces; inundație; încruntare; înduioșat; îngrijorare; întîmplare; se mai întîmplă; învățătură; juvenil; lăcustă; măr; mic; moale; motiv; multiplu; muncă; năruire; neașteptat; nefiresc; neînțelegere; neșansă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nefericit (2); sensibil (2); slăbiciune (2); zîmbește (2); abstinență; acțiune; alintat; animal; ascultă; a nu avea; azi; bebe; bocet; boci; de bucurie; bunica; ceapă; cer; chin; cîntă; complex; condoleanțe; copilaș; to cry; curățare; curge; degeaba; a te descărca; dezbalanță; deznădejde; de dor; duioșie; după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tristă (2); urît (2); pe viață (2); agitat; agresiv; Alex; am!; amăgi; amăgire; amărî; amărît; amuza; atinge; bani; nu-i bine; bosumflici; a bucura; bucurie; cerul; cicăli; colegi; comenta; cor; fără cuget; Darius; depresie; deranj; deranjare; des; despărțire; deșertăciune; dezamăgit; deznădejde; dispreț; mai bine dormea; dușman; durea; pe ea; pe el; enervare; etichetă; eu; familii; faptă urîtă; fata; față; față tristă; la fel; fericit; fetele; fetița; a fi trist; frică; fript; frustrant; frustrare; fugă; fugi; fura; furios; gălăgie; ghinion; gîndire; nici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de la Vîlcea; Alex; alinare; amarnică; amăgire; amărît; amestec; angoasă; apărare; apăsare; apăsătoare; așteptare; azi; bani; bolnav; bosumflat; botos; calm; cazino; de ce?; certare; certat; certuri; chin; ciocolată; cîine; cînd; conflict; creativitate; cursuri; cuvînt; depărtare; deplină; depresii; deranj; prea des; desfătare; dezamăgit; deznădejde; dispoziție rea; rea dispoziție; dor; dușman; durată; de scurtă durată; durere de cap; enerva; eu; examen; examen picat; exces de furie; faptă; fată tristă; foc; frică; gîndire; gol; greșeală; greu; greutăți; groaznică; iaurt; ignoranță; indiferență; indispoziție; indispunere; inimă; invidie; îmbrățișare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții; eșec; exercițiu; nu există; familie; firească; fr. "horror"; frica; griji; frig, singur; fugă; furnică; gol în stomac; grețuri; groaznic; groaznică; impozit; inexistent; inhibiție; item; iubire; în zadar; încărunțire; început; încredere; înfricoșat; a înfrunta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ajutor; amăgire; Ana; Andi; anotimp; apatic; apărare; a asculta; așa a fi; Bacovia; bătrîn; beat; blînd; bolnav; cartof; cățel; ceartă; fără chef; cîntec; compătimire; copac; copleșitor; crăcănat; curat; dar adevărat; de ducă; deces; demoralizat; depresie, luptă; depresiv; deprimare; despărțire; destin; deznădejde; dorință; față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că am ajuns să împiedic pe alții de la sinucidere, deși eu sunt mai aproape de ea ca oricine Ă ce zic? Ă sunt după ea! De n-aș cunoaște setea infinită de tristețe, de n-aș iubi cu patimă tăvălirea în deznădejde, nu m-aș mai putea suferi și mi-aș ucide cugetul fără milă și fără îndurare” (481). În timp, boema invocată aici e stăpânită chiar de corp. Corpul îl va obliga pe Cioran, neeroicul, să treacă de pe marginea demenței în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nici, nici, nici nimic altceva Ă sunt un elegiac al sfârșitului lumii” (III, 17). Și dacă este convins de adevărul caducității universale (efectiv „bolnav” de ea), Cioran nu poate trage de aici decât concluzii contrare: „o imensă consolare și o deznădejde nespusă” (III, 17). Dincolo, însă, de fundamentarea oximoronică a ființei cioraniene, luciditatea este la Cioran consecința neputinței, iar nihilismul, reversul iubirii cu disperare a vieții. „Toate nenorocirile mele se trag din faptul că sunt prea atașat de viață. N-am
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îmi bat chiar joc de mine, pentru a-i cruța pe ceilalți” (I, 280). Or, el caută marginea mai degrabă pentru a se salva din fața eșecurilor. Bine justificată, e o lașitate în plus. Spune Cioran: „Modestia nu cade niciodată pradă deznădejdii. Acesta e privilegiul și tara orgoliului” (III, 243). Cum să înțelegem o astfel de schimbare radicală a raportului cu ceilalți când în Cioran zvâcnește încă nevoia celebrității? „În ciuda groazei pe care mi-o inspiră oamenii, constată mirat și pe jumătate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]