1,929 matches
-
ajunge pe cale logică și care sunt imposibile din punct de vedere logic, deoarece implică antinomicul 170. Astfel de concepte se întâlnesc în zona gândirii dialectice. De exemplu, conceptul de "devenire", analizat logic, se desface în termeni contradictorii: existență neexistență. Sinteza dialectică cuprinsă într-un astfel de concept nu poate fi un produs logic. Aceasta înseamnă că, în cazul lor, intelectul pune în mișcare o ciudată particularitate de a putea ridica pe plan conceptual iraționalul intuiției concrete ca atare 171. O a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
exact în secțiunea intitulată "Paradoxiile metafizicei", el inventariază câteva contexte din istoria filosofiei în care este tematizat antinomicul și care suportă o comparație cu metoda dogmatică: filosofia eleată, filosofia orientală, filosofia modernă ce stă sub semnul ideii coincidentia oppositorum, filosofia dialectică. Ceea ce voi face în acest capitol va fi o dezvoltare a acestor comparații ale lui Blaga. Însă, nu voi urma decât parțial planul său. Blaga era interesat să pună în evidență metoda dogmatică. Scopul meu este să aduc în atenție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sale în sprijinul gândirii favorabile antinomicului. Pentru aceasta, voi extinde contextele de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fundamentală a unei viziuni spirituale dintre cele mai adânci ..."322. În construcția viziunii mistice lucrează o logică ce abolește cele două legi fundamentale ale logicii, principiul noncontradicției și cel al terțului exclus și aduce în joc identitatea contrariilor și conceptele dialectice 323. Multiplul este identificat cu Unul și Unul cu multiplul, partea este identificată cu totul și totul cu partea. Gândirea de tip mistic este prezentă în spațiul metafizicii moderne "de limită raționalistă", cum o numește Lucian Blaga, cea care se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vor expresia unor realități care depășesc înțelegerea logică, chiar dacă se exprimă în concepte. În al treilea rând, "coincidența antitetică în acategorial nu cere să fie rezolvată prin ceea ce am numit "transfigurare" a unei antinomii"343. 2.5. Blaga și gândirea dialectică Dacă pentru gânditorii "excelând de obicei în facultăți analitice", de felul eleaților, "problema filosofiei se desenează în sensul înlăturării tuturor contradicțiilor din experiența cosmică a omului"344, dialecticienii merg într-un sens invers, urmărind integrarea acestora. În Eonul dogmatic, Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
comentator spune, în acest sens, următoarele: "Concretul, în înțeles blagian, e tot ce e existență individuală și intuitivă, dată sau construită, fie prin sensuri, fie prin imaginație..." 347. Gânditorul pe care Blaga îl alege drept cel mai reprezentativ pentru metoda dialectică este Hegel, iar miezul sau esența acestei metode o descoperă în concepția hegeliană despre conceptul concret. În conceptul concret, filosoful din Lancrăm descoperă o expresie a antinomicului. Conceptele concrete nu sunt concepte, în sensul strict al logicii tradiționale, ci un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil sintetic, realizat în concret"348. Lucian Blaga observă în continuare 349 că aceste aspecte diferite (antinomic și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia dialectică. Contextul filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia dialectică. Contextul filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire, a început să se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
implicând antiteza sa D, proces care va da naștere la soluționarea lor în E; și așa mai departe"362. Pe această idee a prezenței necesare și universale a contradicției și pe cea a ideii de sinteză, Hegel construiește o viziune dialectică mai amplă, subîntinsă de un idealism obiectiv 363. În această viziune, toată cunoașterea este privită drept manifestarea Ideii pure, a priori, lipsită de intuiția sensibilă. Printr-o mișcare proprie, Ideea produce evolutiv și necesar Natura pentru a se regăsi pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
bază schema triadică teză-antiteză-sinteză. Cei care au analizat amănunțit logica cunoașterii la Hegel 365 disting trei aspecte, laturi sau momente, care se suprapun peste triada tezială de mai sus: latura abstractă, în care gândirea dă determinații rigide și diferențiază; latura dialectică sau negativ-rațională, în care determinațiile rigide sunt desființate și trec în determinații opuse; latura speculativă sau pozitiv-rațională, în care rațiunea prinde unitatea determinațiilor opuse. Putem observa că în timp ce la Immanuel Kant antinomia era un obstacol pentru cunoașterea metafizică, la Hegel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va face printr-o regândire a cunoașterii, a facultăților de cunoaștere și a logicii care o guvernează. Pe scurt, scopul sau finalitatea cunoașterii este cunoașterea absolută, facultățile de cunoaștere devin momente în cadrul procesului de cunoaștere, iar logica cunoașterii este logica dialectică, una a concretului, care integrează contradicția 368. Miezul acestei revoluții hegeliene în filosofie este ideea speculativului sau a rațiunii speculative 369. În primul rând, Hegel nu este de acord cu tratarea kantiană a facultăților de cunoaștere, independente unele de altele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rând, Hegel nu adoptă structura kantiană a facultăților de cunoaștere. Deși preia de la Kant distincția intelect rațiune, gândește cu totul altfel funcțiile acestora. Astfel, intelectul este subordonat rațiunii, orientat către aceasta. Apoi, rațiunea apare într-o dublă ipostază: ca rațiune dialectică și ca rațiune speculativă 371. Dacă intelectul rămâne o facultate de cunoaștere abstractă, a finitului și condiționatului, rațiunea, în dubla ei ipostază, își modifică funcțiile. Aceste trei facultăți nu mai sunt separate, ci devin momente ale gândirii și cunoașterii. Primul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trei facultăți nu mai sunt separate, ci devin momente ale gândirii și cunoașterii. Primul moment este cel al gândirii abstracte, în care se formulează ideile, se pun tezele. Este momentul intelectului. Într-un al doilea moment, intră în joc rațiunea dialectică sau negativă, prin care tezele sunt negate și trec în antiteze. În cel de-al treilea moment, se realizează o integrare a celor două elemente contradictorii într-o structură de sinteză. Este momentul în care se construiesc conceptele concrete. Acum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
momentul în care se construiesc conceptele concrete. Acum intră în joc ceea ce Hegel numește rațiunea speculativă sau pozitivă. Cu aceasta se ajunge la atingerea totalității, a infinitului, a absolutului sau necondiționatului. Ceea ce este foarte important e că intelectul și rațiunea dialectică apar aici ca subordonate rațiunii speculative și funcției acesteia. Altfel spus, "rațiunea speculativă comandă întreg sistemul facultăților de cunoaștere"372. Această idee a rațiunii speculative este cea prin care Hegel consideră că reușește să depășească criza kantiană a rațiunii. Pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
moment al gândirii la fiecare nivel al cunoașterii filosofice, astfel încât antinomicul intervine în întreaga cunoaștere. La Blaga, el survine numai în anumite situații ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale acesteia și doar atunci când intelectul trece în stare de ecstazie. Din acest motiv, pentru Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga formulele dialectice au trăsăturile cunoașterii paradisiace, pe când cele dogmatice sunt un produs al cunoașterii luciferice 375. Lucian Blaga subliniază că diferența fundamentală dintre gândirea dialectică și cea dogmatică stă în modalitatea de a concepe sinteza termenilor antinomici: În tezele dialectice, sinteza nu e postulată, ci e realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realizată totdeauna într-un concept, căruia îi corespunde un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un ce concret"376. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil și sintetic, realizat în concret. Concretul e marele câmp unde își găsește soluția orice paradoxie dialectică..." 377. Antinomicul dogmatic se deosebește de antinomicul dialectic tocmai prin faptul că nu admite sinteza în concret. În tezele dogmatice, sinteza antinomică e postulată în transcendent, în dezacord cu concretul. "Cu ajutorul concretului, spune Blaga, se poate foarte bine concepe sinteza antinomică "neexistență-existență=devenire". Dar același concret opune un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
devenire". Dar același concret opune un veto definitiv și categoric unei sinteze dogmatice de un conținut ca acesta: "o substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are nevoie de transfigurare pentru a se construi. Refuzul sintezei în concret nu se datorează faptului că dogma se referă la ceva transcendent, precizează Lucian Blaga 379. Există și alte teze metafizice care se referă la transcendent, fără să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care operează. Acestea sunt cu referință concretă. În schimb, prin combinarea lor, dogma postulează o sinteză refuzată de concret, imposibil de intuit. Dar diferența dintre cele două tipuri de formule nu apare doar la nivel intuitiv, ci și conceptual: antinomia dialectică are întotdeauna o sinteză conceptuală într-un al treilea concept sintetic, pe când sintezei dogmatice nu-i corespunde vreun astfel de concept. Formulele dialectice sunt posibile, în opinia lui Lucian Blaga, datorită unei însușiri paradoxale a intelectului uman, aceea de a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
diferența dintre cele două tipuri de formule nu apare doar la nivel intuitiv, ci și conceptual: antinomia dialectică are întotdeauna o sinteză conceptuală într-un al treilea concept sintetic, pe când sintezei dogmatice nu-i corespunde vreun astfel de concept. Formulele dialectice sunt posibile, în opinia lui Lucian Blaga, datorită unei însușiri paradoxale a intelectului uman, aceea de a plăsmui în contact cu concretul intuitiv o seamă de concepte care concentrează în ele iraționalul concretului, irațional la care intelectul n-ar putea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
topește antinomiile în concepte sintetice sau concrete, pe când gândirea dogmatică trasfigurează antinomiile, punându-le să vizeze un ce transcendent care depășeste în mod radical înțelegerea obișnuită. Tocmai de aceea, Blaga respinge orice încercare de a privi dogma prin prisma gândirii dialectice ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]