4,059 matches
-
sau lipsa stimei de sine are impact asupra tuturor aspectelor majore ale vieții precum gândire, emoții, speranțe, valori, alegeri, scopuri. Cunoașterea și acceptare de sine sunt două elemente esențiale în menținerea sănătății mentale și emoționale și, astfel, în dezvoltarea personalității. Didactica limbii și literaturii române în școala cu deficiențe de auz Cultura și cunoașterea se află într-o permanentă dinamică a contrariilor care antrenează schimbări majore și în profilul mental specific omului. Educația rămâne o șansă pentru fiecare individ la o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
-de recapitulare, sistematizare și aprofundare -de formare de priceperi și deprinderi -de apreciere și evaluare a rezultatelor -activități educativ terapeutice. 4. Metode, procedee, strategii didactice, moduri de expunere În ce privește metodele didactice, pot fi aplicate la clasă atât metodele generale ale didacticii, adaptate în conformitate cu specificul persoanelor cu deficiențe de auz, cât și metode specifice surdopsihologiei. Dintre acestea, unele sunt mai adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
să prețuim mai mult ceea ce deja avem și știm. <reflis>Bibliografie : * Cucoș C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 * Gherguț A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași, 2005 * Verza E., Psihopedagogie specială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 * Ilie, E., Didactica literaturii române, Fundamente teoretico-aplicative, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2008 </reflis> Recuperarea deficienților de auz și psihodrama Recuperarea deficienților de auz implică o pluralitate de comportamente informative și mai ales formative, interindividuale și de grup
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
provoc o discuție de grup, organizez clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu, așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute, principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției în sensul adaptării la exigențele contextului pedagogic se regăsește și la nivelul proiectării. Astfel, reforma curriculară mută accentul ce se punea în didactica tradițională pe proiectarea lecției, pe proiectarea unității de învățare. Acest aspect are următoarele avantaje: - creează un mediu de învățare coerent, în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; - implică elevii în proiecte de învățare personale pe termen
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
A., 1993, L’éducation physique et sportive, Rev. EPS, nr. 240, mars - avril pp. 16-17; 76. Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport - Turism, București; 77. Radovici I. și colab., 1977, Gimnastica abdominală, Ed. Sport - Turism, București; 78. Rață G., 2004, Didactica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău; 79. Rață G., 2004, Didactica educației fizice școlare (Metodica educației fizice școlare), Ed. Alma Mater, Bacău; 80. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au college, Rev. EPS nr. 267, p. 30-31; 81. Rusu
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
avril pp. 16-17; 76. Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport - Turism, București; 77. Radovici I. și colab., 1977, Gimnastica abdominală, Ed. Sport - Turism, București; 78. Rață G., 2004, Didactica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău; 79. Rață G., 2004, Didactica educației fizice școlare (Metodica educației fizice școlare), Ed. Alma Mater, Bacău; 80. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au college, Rev. EPS nr. 267, p. 30-31; 81. Rusu I. C. și col., 1996, Gimnastica, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, p. 25-26; 82. Scarlat
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
bine la altul, pentru care e mai puțin potrivit"52. Cerînd să nu se dea copiilor nici mai mult, nici mai puțin decît sînt în stare să primească (referindu-se la cunoștințe), a formulat unul din principiile de bază ale didacticii, principiul accesibilității cunoștințelor: "Căci, după cum vasele mici, strîmte la gură, resping lichidul cînd este turnat prea mult dintr-o dată, dar se umplu dacă pătrunde pe îndelete, cum am zice picătură cu picătură, tot așa trebuie văzut cît pot cuprinde mințile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
totul, pentru că știința nu poate "să facă pe orb să vadă", ea nu poate decît să ducă pe calea cea bună o însușire prezentă, nu să creeze însușiri inexistente. Despre importanța aptitudinilor în procesul de învățămînt vorbește și Comenius în Didactica magna: După cum este diferită natura ierburilor, arborilor și animalelor, și unul vrea să fie tratat într-un fel, iar altul în alt fel, și nu orice se poate folosi în același chip; așa sînt și aptitudinile omului... Ca să constrîngi natura
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lor de-a fi printr-o oarecare așteptare (și îngrijire) sau creștere... Același lucru se petrece, și în cea mai mare parte, și cu oamenii, ba chiar, dacă privim mersul ordonat al naturii, nimic nu se întîmplă altfel."77 În Didactica magna, principiul conformității cu natura are rolul de bază în ce privește desfășurarea procesului de învățămînt. Comenius considera că numai "acea regulă poate fi hotărîtoare pentru arta de a preda și de a învăța totul", care este luată de la natură, "învățătoarea noastră
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cercetări proprii, uneori ajutîndu-l, alteori lăsîndu-l să se descurce singur. Orice cunoștință învățată trebuie să fie urmată de numeroase aplicații. Montaigne este un precursor direct al școlii active. "Viața trebuie petrecută nu prin învățare, ci prin activitate" spunea Comenius în Didactica magna. În viziunea lui, educația trebuia realizată preponderent prin acțiune și plecîndu-se de la o bază intuitivă consistentă, pentru că "nimic nu-i este mai potrivnic naturii vii decît inactivitatea sau inerția"85. În procesul dezvoltării copilul se manifestă ca o ființă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
materne. Borgovan propune următorul "metod" de urmat în învățămîntul intuitiv: elevul să cunoască totul prin activitatea proprie, învățătorul veghind asupra ordinii cunoștințelor, de la simplu la compus, de la cunoscut la ceea ce trebuie cunoscut, de la concret la abstract, respectînd toate principiile de didactică, mai cu seamă pe acelea referitoare la adaptarea învățămîntului la particularitățile de vîrstă și individuale ale elevilor. De la Rousseau, Borgovan a împrumutat și adaptat principiul cunoașterii individualității copilului, ca unul din principiile de bază ale educației. La lecții "învățătorul să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii educative, Editura ALL, București, 1996 9. Ciocîrlie, Livius, Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Editura Cartea Românească, f.l., 1979 10. Claparède, Edouard, Educația funcțională, EDP, București, 1973 11. Comenius, Jan Amos, Didactica magna, EDP, București, 1970 12. Comorovski, Cornelia, Literatura Umanismului și Renașterii. Ilustrată cu texte, vol. I, II, III, Editura Albatros, București, 1972 13. Compayré, Gabriel, J.-J. Rousseau și educația naturii, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, 1919 14. Cosmovici, Andrei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Românească, f. l., 1979, p. 8 40 Dimitrie Todoran, introducere la: J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. XLII 41 Émile Durkheim, Evoluția pedagogiei în Franța, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, p. 163 42 Jan Amos Comenius, Didactica magna, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970, p. 25 și 15 43 Ibidem, p. 12 44 Ibidem, p. 14 45 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 70 46 Ibidem, p. 12 47 Platon, Opere, V, Editura Științifică
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educației, Editura Aramis, București, 2001, pp. 28-29 75 J. A. Comenius, op. cit., p. 111 76 J. Locke, op. cit., pp. 33-34 77 Jan Amos Komensky, Texte alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1958, p. 139 78 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 55 79 Stanciu Stoian, Metodologia comparativă în educație și învățămînt. Pedagogia comparată, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970, p. 259 80 Fr. Rabelais, op. cit., p. 88 81 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 167
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educație și învățămînt. Pedagogia comparată, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970, p. 259 80 Fr. Rabelais, op. cit., p. 88 81 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 167 82 Fr. Rabelais, op. cit., p. 83 83 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 96 84 Fr. Rabelais, op. cit., p. 83 8585 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 27 86 Platon, op. cit., p. 341 87 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 85 88 Fr. Rabelais, op. cit., p.
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Rabelais, op. cit., p. 88 81 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 167 82 Fr. Rabelais, op. cit., p. 83 83 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 96 84 Fr. Rabelais, op. cit., p. 83 8585 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 27 86 Platon, op. cit., p. 341 87 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 85 88 Fr. Rabelais, op. cit., p. 89 89 M. F. Quintilianus, De Institutione Oratoria, apud Proverbe și cugetări latine, Editura Albatros
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 37, apud C. Cucoș, Istoria pedagogiei Idei și doctrine pedagogice fundamentale, op. cit., p. 138 91 J. Locke, op. cit., p. 33 92 Platon, op. cit., p. 340 93 J. Locke, op. cit., p. 39 94 Ibidem, p. 143 95 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 59 96 J. Locke, op. cit., p. 141 97 J.-J. Rousseau, Contractul social, op. cit., p. 83 98 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 94 99 Ibidem, p. 75 100 J. Locke, op. cit., p. 64 101 Edouard
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 340 93 J. Locke, op. cit., p. 39 94 Ibidem, p. 143 95 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 59 96 J. Locke, op. cit., p. 141 97 J.-J. Rousseau, Contractul social, op. cit., p. 83 98 J. A. Comenius, Didactica magna, op. cit., p. 94 99 Ibidem, p. 75 100 J. Locke, op. cit., p. 64 101 Edouard Claparède, Educația funcțională, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973, p. 86 102 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 128 103 Idem
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Ioachimescu. Semnalele de la București, ecoul evenimentelor de la Chișinău au rezonanță În multe orașe din țară și cu precădere la Iași. Profesorul Vasile Harea, pensionat În 1966 de la Universitatea „Al. I. Cuza” Își continuă activitatea științifică și, parțial, și pe cea didactică. La Îndemnul lui Pan Halippa și, după unele contracte cu profesorii din Iași: G. Ivănescu, P. Caraman și Ștefan Bârsănescu, Vasile Harea Începe să redacteze o lucrare vizând două coordonate fundamentale: mișcarea pentru trezirea conștiinței naționale În Basarabia și combaterea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ca elevii să fie pregătiți la nivel local pentru ca mai târziu să nu fie nevoiți să plece la muncă, departe de casă."(Subprefectul Constanței, Adrian Nicolaescu) Și astfel elevii noștri studiază în ateliere dotate cu aparatură de ultimă generație. BAZA DIDACTICO -MATERIALĂ Activitatea managerială desfășurată are în permanență în vedere dezvoltarea și modernizarea resurselor materiale care sprijină procesul de învățare. În administrarea școlii există următoarele clădiri: 1 corp clădire liceu, 1 corp clădire SAM reabilitat, 1 cămin internat, 1 corp clădire
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
al profesorului Ludovic Russ Senior. Chirurg talentat și Îndrăzneț L.L. Scully a abordat cele mai grele capitole de patologie, considerate inabordabile În acea epoca (histerectomia totală, gastro-enteroanastomoza, etc). Susținător și fondator al Facultății de Medicină din Iași, pasionat de activitatea didactica, preia conducerea unei secții de 42 de paturi de chirurgie În cadrul spitalului Sf. Spiridon, iar În anul 1881, creează prima clinică chirurgicală din Iași. Este creatorul unei autentice școli chirurgicale, printre elevii și colaboratorii săi au rămas În memoria chirurgiei
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
fost investita și cu funcția de „Spital de protocol” bucurându-se de aprecierele paciențillor care au fost Îngrijiți sau de personalitățile care l-au vizitat. A abordat toate capitolele de patologie neurochirurgicală, desfășurând o intensă activitate științifică de cercetare și didactica. Ceea ce caracterizează personalitatea unei școli chirurgicale nu este numai statistică operatorie și complexitatea cazurilor rezolvate ci și realizarea unei echipe care are o anumită educație profesională În ceea ce privește modul de abordare a anumitor capitole de patologie, are un anumit stil de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
C. Arseni - Momente din istoria neurochirurgiei românești, Editura Academiei RSR, 1988; H. Aldea - Patologia degenerativa neurochirurgicală a coloanei vertebrale lombare, editura Dosoftei, 1997; H. Aldea, A.V. Ciurea, N. Ianovici - Tehnici curente de neurochirurgie, editura Statur, 2003 Activitatea să științifică, didactica și profesională În cadrul Universității de Medicină lași i-au fost recompensate printr-o serie de titluri și funcții: Șef al catedrei de neurologie, endocrinologie, psihiatrie și neurochirugie În 1964; Vicepreședinte al comitetului de conducere a societății de neurologie și neurochirurgie
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
anul 2008 a secției de chirurgie vasculara cu 25 de paturi la nivelul etajului cinci a cărei conducere a fost Încredințată prof. dr. Ion Poeata. Concomitent cu o intensă activitate de asistență medicală s-a desfășurat și o intensă activitate didactica și editorială. În anul 1992 neurochirurgia a fost introdusă În programa de Învătământ a studenților din anul cinci ai Facultății de Medicină. După anul 1990 s-au publicat numeroase cursuri și monografii: Mihai Rusu - Curs de neurochirurgie, ed. Dosoftei, 1993
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]