10,118 matches
-
puternice și avute, în sânul acestora. Dubla terminologie în limba română medievală, ce desemnează pe stăpâni și supuși, e o dovadă istorică despre închegarea clasei feudale la români, atât prin aservirea lor de slavi, după instalarea acestora, cât și prin diferențierea internă a obștilor autohtone.13 Nobilimea prestatală românească, cnejii sau juzii Începuturile feudalismului românesc datează din secolul al X-lea, așadar cu patru veacuri înainte de constituirea statelor medievale. Prin urmare, a existat o clasă feudală (nobilime-boierime) anterioară întemeierii statului medieval
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
15 După acest interludiu, conceptual și teoretic, să urmărim mai îndeaproape aspectele vieții sociale. Dezvoltarea economică din aceste secole a influențat structura socială a comunităților (obștilor) românești. Transformările care au avut loc acum în sânul obștii au dus la accentuarea diferențierilor social-economice, la stratificarea unor categorii și pături sociale diferite, iar acestea aveau să conducă la un început de separare a unității tradiționale a obștilor. Satul românesc din jurul Anului 1000elementul fundamental al acestuia îl constituie vatra satului, cu locuințele membrilor ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acestuia îl constituie vatra satului, cu locuințele membrilor ei și instalațiile economico-sociale ale acestora. Structurile teritoriale sunt o reflectare a societății (obștei), sub aspect economic și social. Structura socială și economică a obștei românești din această perioadă a dus la diferențieri între membrii ei. Acumularea treptată de bunuri de către membrii de frunte, înstăriți, ceea ce i-a situat mai presus de masa membrilor de rând ai obștei, marchează începutul raporturilor de aservire și nașterea relațiilor feudale în spațiul românesc. Un rol însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei. Acumularea treptată de bunuri de către membrii de frunte, înstăriți, ceea ce i-a situat mai presus de masa membrilor de rând ai obștei, marchează începutul raporturilor de aservire și nașterea relațiilor feudale în spațiul românesc. Un rol însemnat în accentuarea diferențierii sociale l-a avut funcția social-politică încredințată unor fruntași ai obștei, învestiți cu puteri mari-această autonomizare a funcției față de obște avea să ducă, în perspectivă, la dominația asupra ei. În paralel cu diferențierea socială, care a dus la instituirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românesc. Un rol însemnat în accentuarea diferențierii sociale l-a avut funcția social-politică încredințată unor fruntași ai obștei, învestiți cu puteri mari-această autonomizare a funcției față de obște avea să ducă, în perspectivă, la dominația asupra ei. În paralel cu diferențierea socială, care a dus la instituirea relațiilor de aservire în obște, s-a desfășurat diferențierea economică (de avere), ceea ce a dus la acumularea de bogății-germen al destrămării obștei ca unitate economică și socială anterior existentă. Concret, punctul de plecare l-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fruntași ai obștei, învestiți cu puteri mari-această autonomizare a funcției față de obște avea să ducă, în perspectivă, la dominația asupra ei. În paralel cu diferențierea socială, care a dus la instituirea relațiilor de aservire în obște, s-a desfășurat diferențierea economică (de avere), ceea ce a dus la acumularea de bogății-germen al destrămării obștei ca unitate economică și socială anterior existentă. Concret, punctul de plecare l-a constituit obștea sătească, în cadrul căreia cele două forme de proprietate-coexistente-a obștei asupra pământului întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
constituit obștea sătească, în cadrul căreia cele două forme de proprietate-coexistente-a obștei asupra pământului întreg al comunității și posesiunea (proprietatea) individuală asupra lotului de pământ (arabil) primit de către membrii ei, adică proprietatea obștească și cea privată, au creat condițiile obiective favorabile diferențierii. Funcțiile sociale deținute de unele persoane, obligațiile membrilor obștei față de aceste persoane, consecințele materiale concrete ale instituirii dominației politice a alogenilor au adâncit diferențierea socială deja existentă.16 Aceasta a dus la însușirea de către fruntașii obștei a unor posesiuni individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arabil) primit de către membrii ei, adică proprietatea obștească și cea privată, au creat condițiile obiective favorabile diferențierii. Funcțiile sociale deținute de unele persoane, obligațiile membrilor obștei față de aceste persoane, consecințele materiale concrete ale instituirii dominației politice a alogenilor au adâncit diferențierea socială deja existentă.16 Aceasta a dus la însușirea de către fruntașii obștei a unor posesiuni individuale de pământ, sfârșind prin aservirea materială (economică) a unor membri mai săraci ai ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de populație" (P. P. Panaitescu), care se întindea pe o suprafață întinsă, în nordul și în sudul Dunării. Spre sfârșitul acestui secol, întreaga regiune sud-dunăreană se afla, nominal, sub stăpânirea Imperiului. În perioada aceasta, la românii sud-dunăreni se produsese o diferențiere socială în sânul obștilor de păstori și agricultori, s-au conturat centre militare și comerciale, ceea ce a permis o concentrare teritorială și, ulterior, închegarea de unități etnice și statale. Toate aceste procese social-politice au avut loc în sudul Dunării anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ei se revoltă împotriva turcilor sub conducerea unui celnic, dar fără succes. Vlahii din Thesalia și Pind erau organizați politic ca o confederație de obști țărănești, așa cum întâlnim și în nordul Dunării, era o organizare de tip prestatal, în care diferențierea socială nu era așa accentuată. În sudul Dunării, până în secolul al XI-lea, Vlahiile erau organisme autonome, "țări" aflate în munți, iar "Sclaviniile", organisme ale slavilor, se aflau la câmpie, pe văile râurilor, ca triburi separate. Dacă Sclaviniile s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toți bărbații-ea avea ca jude pe greavul cu funcție ereditară și un primar ales periodic. Sistemul agricol amintit, ca și dările repartizate în mod egal pe curți, i-au ferit multă vreme pe locuitorii din satele scaunelor săsești de o diferențiere socială accentuată, precum în mediul urban. În alte comitate transilvane (Alba, Târnava, Cluj), datorită prezenței unor domenii feudale, obștile sătești săsești au evoluat în sensul constituirii relațiilor feudale tipice, iar țăranii sași au ajuns iobagi, ca și românii și ungurii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost aduse de populația venită de pe versanții apuseni ai Carpaților. Adoptarea unor cuvinte de uz comun, în limba română, se datorează tot legăturilor cu neamurile vechi turce: beci, dușman, olat, toi, gorgan, odaie ș.a. Există o serie de dificultăți de diferențiere ale lexicului pecenego-cuman de acela al mongolilor turcizați și al turcilor osmanlâi. Aceste dificultăți se datorează și lipsei unor texte vechi românești din perioada migrației turanicilor nomazi.29 NOTE 1. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ierarhiei politice putea fi slav sau turanic, se putea numi Bogdan sau Negru. Ajunse în punctul maxim al evoluției (maturității) lor, voievodatele s-au întrunit în stat. Constituirea statului medieval românesc a fost precedată de alcătuirea clasei stăpânitoare (suprapuse). În urma diferențierii din obștile libere țărănești, începând cu secoul al X-lea, fruntașii acestora s-au constituit treptat într-o pătură suprapusă privilegiată, viitoarea boierime (termen bulgaro-slav). Categoria privilegiată (boierimea) a fost precedată de apariția unei pături sociale, de stăpâni ai satelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiabilă. Chiar și ziariștii ar putea fi învățați să facă acest lucru. Evaluarea frecvenței manifestării comportamentelor versus a rezultatelor Așa cum am evidențiat la începutul acestui capitol, comportamentul e ceea ce face o persoană, iar rezultatul este ceea ce e produs de comportamente. Diferențierea celor două este uneori dificilă la început. O evaluare a frecvenței manifestărilor comportamentelor este uneori confundată cu rezultate organizaționale importante. Numărarea manifestărilor comportamentelor (de exemplu, de câte ori unul dintre membrii personalului dumneavoastră aduce rapoartele la timp, de câte ori un coleg întrerupe o
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
fraze-cheie: pentru a, așa încât, pentru a obține, pentru a fi capabil să. 6. Termeni folosiți în mod obișnuit: output, produs, rezultat, realizare, încheiere. 7. Exemple: producție, productivitate, încadrare în timp, impunerea unor jaloane, sugestii făcute. Figura 10.1. Indicii pentru diferențierea comportamentelor de rezultate Deși puțini oameni din domeniul afacerilor dețin integral controlul asupra rezultatelor, cerința aceasta este de obicei satisfăcută dacă o persoană sau un grup are un control mai mare asupra identificării decât oricine altcineva. Un test în acest
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și supervizorilor care au abilități în oferirea întăririi sociale, astfel încât să creeze elemente de motivare la locul de muncă și să instruiască echipe în vederea motivării egalilor; 5. recompensele - multe jocuri de calculator au mai multe niveluri de realizare. Evaluarea permite diferențierea jucătorilor în funcție de realizările lor. Organizațiile viitorului vor trebui să regândească structurile de recompensare și să identifice recompense pentru toți cei implicați, de la toate nivelurile organizației. Pe scurt Întărirea la locul de muncă s-a schimbat puțin în ultimii 50 de
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Improving Quality Productivity through Positive Reinforcement (Daniels) Performance Management Magazine Modelul rezolvării problemelor în managementul performanței. Vezi modeolul rezolvării problemelor Probleme de performanță; probleme motivaționale; probleme de abilitate Peters, Tom Consecințe pozitive-viitoare-sigure Consecințe pozitive-viitoare-nesigure Consecințe pozitive-imediate-sigure Țintirea; comportamente și; definiția; diferențierea comportamentelor de rezultate; măsurare și; observare și; principiile; încredere și; rezultate și Poling, A. Soluții populare Întărire pozitivă; celebrările ca; competiție pentru; principiul condiționării; întărire creată; definiția; distribuire eficientă a; managementul executiv și; feedback și; factorul frecvenței; obiective și; factorul
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
numai diversificarea de tip conglomerat, specifică marilor corporații americane. În realitate, diferența dată de demarcația dintre diversificarea de tip conglomerat și diversificarea de tip concentric este discutabilă și se bazează pe elemente convenționale, mai degrabă decât pe elemente ce creează diferențieri obiective și semnificative. Drept urmare, acest efect a accentuat și tendința organizațiilor de a realiza combinații externe, de tipul alianțelor sau fuziunilor. În practică, formele în care s-a concretizat mișcarea de fructificare a economiei de scop au fost deosebit de variate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
integrării administrative sau, mai banal, a controlului exercitat de managementul superior sau de un stakeholder extern - spre exemplu, statul. Tendința de a democratiza organizațiile, tradusă în apariția unor stakeholderi noi și implicarea lor în formarea strategiei, are drept consecință o diferențiere a intereselor. Lupta pentru apărarea acestora și, în final, luarea lor în considerare generează costuri suplimentare. Dacă se discută despre cazurile posibile care generează costuri de complexitate, atunci lista se poate dovedi relativ lungă, pentru că orice relație specifică dintre entitățile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cercetări etc. Pe de altă parte, crește și numărul afacerilor în care produsului i se asociază o imagine, care, treptat, devine mai valoroasă decât partea materială asociată realizării produsului. Aceste tendințe, caracteristice unor structuri monopolistice, se concretizează în strategii de diferențiere pe baza imaginii de marcă (brand). Consecința este că imaginea devine o barieră de intrare importantă, iar investiția în imagine apare ca un cost irecuperabil. Pentru organizațiile care operează deja într-o industrie sau pe o piață va fi normală
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de urmărire al costurilor din categoriile menționate să inducă valori ale costurilor de operare ale acestui sistem superioare economiilor pe care le-ar putea realiza din optimizarea comportamentului strategic. Finalmente, pe lângă problema unei determinări corecte a legăturii cauză-efect și a diferențierii impactului simultan al mai multor categorii de efecte dintre cele menționate, ca și cea a existenței informațiilor pertinente, se pune problema unei comparări externe. Problema costurilor trebuie sintetizată într-un context concurențial: dacă bilanțul costurilor asociate unei mișcări strategice este
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
stabilirea prețului la un nivel adecvat va constitui pivotul întregii strategii a firmei. Produsul de bază asigură 70% din veniturile firmei, restul fiind generat de alte produse de panificație, dintre care doar 10% reprezintă specialități cu un grad avansat de diferențiere. Concurenții sunt reprezentați în zona de interes de câteva mari firme, prezente în lanțurile de distribuție doar la nivelul marilor magazine (hipermarketuri și supermagazine), dar și de câteva zeci de firme mici, ce distribuie sortimente de pâine în magazinul propriu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trebui să creeze probleme, pentru că nu există o configurație concurențială de tipul celei care a generat dezvoltarea conceptului respectiv. Mai concret nu sunt de așteptat represalii ale unui lider de piață, pentru simplul motiv că industria nu prezintă astfel de diferențieri ale concurenților. Expansiunea urmărită este posibil să aibă și efecte negative prin majorarea costurilor de complexitate. Costurile de complexitate ar fi o rezultantă a înmulțirii facilităților de producție, a măririi lanțului de magazine proprii și a întregului patrimoniu operațional. Managementul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Într-o cercetare, de regulă, sunt vizate costurile irecuperabile ce sunt asociate publicității. Se studiază decizia escaladării unei campanii publicitare menită să cultive loialitatea consumatorului, să genereze o imagine comună a tuturor entităților asociate mărcii firmei și să genereze o diferențiere față de micii concurenți. Situația existentă nu obligă la acest angajament din considerente strategice: amenințarea nou-intraților, ca și a produselor de substituție, este mică. În aceste circumstanțe, demararea campaniei publicitare se va face avându-se în vedere doar avantaje pe termen
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
putea să-l creeze pentru a împiedica transferul. 6. Folosind modelul analizei realizat pentru firma PANEM, realizați o analiză similară pentru o firmă ce operează într-o industrie intensivă din punct de vedere tehnologic și optează pentru o strategie de diferențiere. 7. Presupunând că o firmă cunoscută își restrânge capacitatea de producție, indicați care sunt categoriile de costuri care înregistrează creșteri. Considerați că balanța generală a costurilor strategice se va înrăutăți având drept consecință o creștere a costului total mediu? Argumentați
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]