1,735 matches
-
București, în Nicolae Iorga, Acte și fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, Vol. ÎI, București, 1896, p. 454. 93 Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 941. 94 Ibidem. dată, era considerată de diplomatul rus ca fiind "contraire au droit internațional" (s. Ven.C.)95. Iată pentru ce Rusia urmărea cu deosebită atenție orice demers al Suediei ce ar fi putut contribui la redresarea situației sale interne și a celei externe și, pe cale de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
se trouvait conforme au "nouveau" droit internațional", ceea ce confirmă și aprecierile lui von Stedingk, enunțate în rândurile anterioare (s. Ven.C.) (cf., ibidem). 96 Cf., Sveriges Riksarkivet, Kabinettet/UD Huvudarkivet, E2D, 671, Moscovitica. 97 Loc. cît., fond cît. cultăți Rusiei, diplomatul suedez observa că cercurile ei conducătoare o ignorau. Atitudinea lor nu era, totuși, o surpriză pentru el, deoarece era motivată de faptul că, după toate probabilitățile, Rumianțev nu avea alt scop "que d'illustrer son Ministère en étendant leș limites
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
European. Este tocmai ceea ce sesizase și de Caulaincourt care s-a grăbit să-i atragă atenția lui Napoleon asupra pericolelor ce puteau fi generate, într-un viitor deja previzibil, asupra sistemului politic continental, de anexarea Finlandei de către Rusia. De aceea, diplomatul francez îi sugera împăratului sau să le preîntâmpine, prin reactivarea acelui vechi sistem francez de alianțe în Europa, denumit "barrière de l'Est", în care Suedia trebuia să revină, fără întârziere 156. 155 "Sire i-a replicat de Caulaincourt tarului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
franco-rusă nu numai că trebuia să se producă, în mod efectiv, ci să se fi realizat prin intermediul Prusiei, "afin d'affermir de pluș le système" care lega Prusia de Rusia 320. Iar printre argumentele de care trebuia să se servească diplomatul prusian, pentru a convinge guvernul francez de necesitatea și utilitatea mediației prusiene, a fost inserat în instrucțiunile în discuție și unul ce sugerează atenția acordată de Prusia și raportului de forțe din Europa de Nord. În context, se afirma că "c'est
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Deoarece, potrivit informațiilor sale, proiectele în discuție fuseseră incluse în articolele secrete ale tratatului de pace franco-rus, din 20 iulie 1806, dar care nu a intrat în vigoare, pentru că nu a fost ratificat de tarul Alexandru I. Cu toate acestea, diplomatul prusian îl sfătuia pe rege să plece urgent la Petersburg, pentru a-l convinge pe tar să nu dea curs acelor planuri urzite de Napoleon, pentru a izola Prusia 343. În acel context, marcat de deteriorarea raporturilor cu Franța, Prusia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ar fi putut antrena, atunci și în viitor, în vreun act ostil acesteia, alături de Rusia. Misiunea i-a fost încredințată lui Pehr Olof von Asp, consul general în Levant, ministru plenipotențiar al Suediei pe lângă Poartă Otomană. Argumentul principal invocat de diplomatul suedez, în Notă remisă Porții, la 14 decembrie 1791, se referea la faptul ca Rusia nu putea face uz de casus foederis, nici în timpul războiului pe care îl mai purta, încă, cu Imperiul Otoman, și nici în viitor. Deoarece, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
entre la Russie et la Porte Ottomane venant à échoir Să Majesté Suédoise ne seră point ténue à fournir le secours stipulé par le Traité soit en troupes, soit en vaisseaux de guerre, ou en argent" (s. Ven.C.)20. Diplomatul suedez s-a eschivat, însă, să dea detalii referitoare la celelalte clauze ale tratatului și la motivele care l-au determinat pe rege să-l încheie. O observație a acestuia putea să constituie, totuși, o explicație valabilă, din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Continent, așa cum fusese configurata de declanșarea revoluției franceze. Anume că "îl n'est guère possible qu'aucune puissance puisse rester toujours sans être assuré d'un Système d'Alliances défensive effective" (s. Ven.C.)21. Prin urmare, își continuă raționamentul diplomatul suedez, recentul, la acea dată, tratat de alianță încheiat cu Rusia nu era decât expresia dorinței regelui "de vivre en paix avec un voisin formidable" și de a asigura 20 Loc. cît., doc. nr. 2; în consecință, adaugă von Asp
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Wróclaw, Warszawa, Kraków, Zaklad Narodowy Im. Ossolinskich Wydawnictwo, 1965, p. 250; pentru textul Convenției, vezi Martens, op. cît., p. 274-277. facă comerț cu francezii 46. Ignatius Mouradgea d'Ohsson a informat Poartă Otomană despre încheierea Convenției, la 6 iunie 1794. Diplomatul suedez s-a folosit, însă, de prilej, spre a scoate iarăși în evidență eforturile financiare pe care trebuia să le facă țara sa pentru a menține flotă de război din Marea Baltica "sur un pied respectable", firește, care să impună Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Suedia a fost una din cauzele care l-au determinat pe Gustav al III-lea să accepte oferta Ecaterinei a II-a de a-l încheia. O altă cauză, care a fost, de fapt, motivația primară a acelei alianțe, desi diplomatul suedez o plasă în plan secund, a constat în faptul că "la révolution française, dont leș secousses alarmèrent leș Gouvernements voisins, avoit commencé à menacer la tranquillité générale" (s. Ven.C.)52. Nici aceste argumente, a căror "soliditate" a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
satisfaire" (s. Ven.C.)61. Următorul "aliat natural" al Porții era, tot din motive geostrategice, Polonia 62. Un alt "aliat natural" era considerată Prusia, iar argumentele invocate de Mouradgea d'Ohsson în baza cărora își justifică acel calificativ dovedesc că diplomatul suedez era familiarizat cu poziția specifică a acelui stat în sistemul politic european, dar și în problema orientala. În primul caz, pentru că era "ennemie mortelle de l'Autriche"; în cel de al doilea caz, deoarece, desi fusese "amie naturelle de la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
lui même par șes voisins leș Russes et leș Anglais, se voit obligé de se tenir à la Suede par une suite de leurs interets communs", adică de a-i seconda politică să orientala (s. Ven.C.)65. În context, diplomatul suedez a făcut și o analiză a locului deținut de alte puteri în sistemul politic european, din perspectiva interesului pe care il prezentau pentru sistemul de alianțe europene al Porții Otomane, si anume Spania, Anglia, Austria, Olanda, Neapole, Veneția 66
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
C.) (cf., loc. cît.); previziune care s-a și confirmat, de altfel (cf., loc. cît., p. 239, 240-243). 88 Loc. cît., p. 245; vezi, în acest sens, si p. 247. Suediei i-a pus la dispoziție datele necesare de care diplomatul suedez s-a grăbit să facă uz, în eforturile sale de a redresa poziția Suediei la Istanbul și, pe cale de consecință, de a determina Poartă Otomană să nu sisteze, din nou, plata subsidiilor 89. Ceea ce se pare că a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Suedia "reviendra à s'attacher à la Porte"95. De altfel, Ignatius Mouradgea d'Ohsson făcea toate diligentele posibile pentru a o convinge de bunele sentimente ale Suediei și de devotamentul ei față de interesele Porții Otomane 96. Or, între acestea, diplomatul suedez continuă să acorde o importanță majoră problemei poloneze, prin a cărei manieră de abordare credea că s-ar fi putut realiza unul din cele mai importante obiective din domeniul politicii externe a Suediei. Este vorba de cel al constituirii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de la Pologne, etoit resolû non seulement de rendre la portion Russe mais encore d'engager leș autres Puissances co-partageantes à en faire de même, afin de rétablir le Royaume de Pologne dans son ancien état"; or, sursa acelor zvonuri, credea diplomatul prusian, nu putea fi decât Ignatius Mouradgea d'Ohsson, "parce que c'est un manoeuvre dans son genre, et îl auroit crû peut-ètre avancer son affaire, en persuadant au Turcs la probabilité d'une prochaine rupture entre V.Mte (regele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Aufrechterhaltung des Prinzips der Legalität în Europa" (s. Ven.C.)107. Cu toate acestea, actul a provocat o vizibilă indispoziție cercurilor conducătoare otomane, întreținută și de faptul că Suedia întârzia să-i ofere informații în legătură cu stipulațiile acestuia. Iată pentru ce diplomatul suedez solicită regelui instrucțiuni precise, pentru a putea acționa, în consecință, înainte ca Rusia și Anglia "ne s'emparent entièrement de la confiance de la Porte et y gagnent une influence, qui seroit ensuite trop enracinée pour détruire" (s. Ven.C.)108
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a nu se expune pe el, personal, și țara sa resentimentelor Rusiei, a evitat să informeze Poartă Otomană despre acele 112 Cf., "buletinul" sau din 10 august 1804, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 19; în context, diplomatul suedez înregistra și schimbările survenite, la acea dată, în rândul înalților demnitari otomani, precum și evoluția răscoalei sârbilor. 113 Cf., raportul său din 25 noiembrie 1804, în loc. cît., doc. nr. 20. 114 "Ces propos" adaugă el "dans la bouche d'un
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a spus că era vorba doar de reînnoirea tratatului din 23 decembrie 1798/3 ianuarie 1799, ca și satisfacția nedisimulata a reprezentatului Rusiei provocată de încheierea noului act, în legătură cu care păstra, de asemenea, un secret desăvârșit, l-au determinat pe diplomatul suedez să presupună "qu'on est convenu dans des Articles Secrets de quelques points nouveaux et intéressants" (s. Ven.C.)122. Pe de altă parte, însărcinatul cu afaceri al Suediei punea secretul păstrat de otomani pe seama temerii acestora provocată de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sprijine pentru recuperarea Crimeii de la Rusia, așa cum le promiteau, de altfel 124. Cum realizarea acestui obiectiv ar fi implicat, în prealabil, un război cu Rusia, dorit, de altfel, de Franța care îl avansa că o condiție sine-qua-non a amintitei recuperări, diplomatul suedez era de părere "qu'il n'est guère possible de croire que la Porte se laisse aller à une pareille illusion"125. 121 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 9 noiembrie 1805, în loc. cît., doc. nr. 32; vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
lunii decembrie, l-a determinat pe Nils Gustaf Palin să ceară lămuriri marelui dragoman al Porții Otomane, Alexandru Mihail Suțu, care nu a fost, însă, în măsură să răspundă, după cum nu a putut să-i ofere detalii, în legătură cu evenimentul, nici diplomatul rus, desi invazia rusă produsese o puternică consternare la Istanbul 133. În noile împrejurări politice internaționale, valoarea Suediei că aliata a Porții Otomane și a ambelor că partenere ale Franței împotriva Rusiei a fost pusă în evidență cu și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 24 decembrie 1806, în loc. cît., doc. nr. 59. 135 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 ianuarie 1807, în loc. cît., doc. nr. 60. 136 Cf., loc. cît. favorizat interesele rusești. În schimb, diplomatul suedez insistă asupra faptului că nici unul din tratatele încheiate de Suedia cu Rusia nu era îndreptat împotriva Porții Otomane 137. Detronarea sultanului Selim al III-lea de către ienicerii răsculați, la 29 mai 1807, răscoală care, potrivit opiniei lui Nils Gustaf
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Poartă Otomană a celor două provincii nord-dunărene, Palin a susținut că regele Suediei confirmase Rusiei "la possession de la plus belle pârtie de Șes possessions, dans l'espoir qu'elle rendra à l'Empire Ottoman leș siennes..." (s. Ven.C.)162. Diplomatul suedez a avut, totuși, delicatețea să recunoască faptul că nu aceasta a fost singura motivație a amintitului gest al regelui. Pentru că a existat și o alta, si anume dorința cercurilor conducătoare suedeze de a împiedica "le dessein prémédité d'un
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
suite funeste de trop grands succès de la France (înregistrate, până atunci, în războiul împotriva Rusiei n. Ven.C.) șont au contraire une des causes principales pour faire la paix" și pentru Poartă Otomană (s. Ven.C.)164. Continuând firul argumentației, diplomatul suedez a ajuns la concluzia că "leș 3 (sic!) Souverains (adică regele Suediei, tarul și sultanul n. Ven.C.) doivent à présent considérer leurs intérêts 159 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin către Engestrom, din 10 ianuarie 1812, și către
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a înființat primele reprezentante diplomatice permanente în marile capitale europene. Prima a fost instalată la Londra, în anul 1793. Au urmat cea din Viena, în anul 1794, Berlin, în anul 1795 și Paris, în anul 17966. Totuși, misiunea principala a diplomaților care le reprezentau era aceea de a aduna informațiile cele mai diverse pe care le puteau află în capitalele respective, în scopul fundamentării politicii externe a Porții Otomane, care a continuat a fi condusă de sultan, reis efendi și marele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe care Poartă i-a "sfătuit", prin intermediul domnului de atunci al Moldovei, Mihail Suțu, să părăsească teritoriul supus jurisdicției otomane; presat și de consulul rus de la Iași, Ivan Ivanovich Severin, domnul s-a conformat, astfel că, la data cand raporta, diplomatul suedez știa că mai rămăseseră în Moldova doar 200 de polonezi, și aceia în curs de a fi fost evacuați (cf., loc. cît.). Bosforul, pentru a intra în Marea Neagră, cu destinația Crimeea. Opoziția Porții a fost, totuși, categorica, în pofida demersurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]