39,259 matches
-
unui scriitor mare. Și nici un gest civic fundamental nu exprimă. Așa că, de ce la noi, am continuat să mă întreb. Am înțeles că îi este adresată lui Nicolae Manolescu. Am înțeles că o solidaritate de generație, o prietenie care nu se discută, se respectă, a determinat decizia publicării. Am înțeles, uman, dezamăgirea lui Augustin Buzura. Pentru că scrisoarea nu este altceva, la urma urmelor, decît un lamento la despărțirea nedorită de o funcție. Personal, subiectiv, visceral. De atunci și pînă astăzi, însă, nu
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
înseamnă că fenomenul nu trebuie consemnat și analizat cu atenție în limba populară: unde formularea a băga argouri și jargoane devine un indiciu al atitudinii față de limbaj. E mai greu de stabilit care ar fi sursa inovației pe care o discutăm: pe de o parte, mai ales în legătură cu mijloacele electronice, putem bănui o influență a englezei colocviale, în măsura în care uzul Internetului cunoaște un asemenea abuz (pe un forum de discuții despre engleză, de pildă, apar dezbateri și explicații în legătură cu forma de plural
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
demnă de prestigul instituției: primul volum al ediției facsimilelor manuscriselor lui Eminescu. în ziua de 15 ianuarie s-au auzit numeroase discursuri mai mult sau mai puțin inspirate. Dar nu despre felul în care a fost celebrat Eminescu vreau să discut în cele ce urmează. Evident, Eminescu este un poet de valoare universală care și-a pus definitiv pecetea asupra evoluției spirituale românești. El a fost perceput ca fiind "omul deplin" al culturii noastre, afirmație exagerată căci, oricât de mult ne-
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
scos din joc pe Eminescu, arestându-l practic, înnebunindu-l și, în final, asasinându-l. Și, pentru a-și acoperi crima odioasă autorii ei au inventat teoria sifilisului; evident unul din asasini, dacă nu principalul, a fost Maiorescu. Sigur, a discuta serios asemenea inepții este stupid, ele n-ar merita să fie menționate nici cu titlul de amuzament. Din nefericire însă ele se înscriu pe o linie situată la antipodul tradiției și interesului național: asemenea tracomaniei, teorie conform căreia aici, la
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
în stare să numere, bob cu bob, o oală de fasole, putea să aibă răbdarea de a înfrunta mașinăria fantastică de nuanțe a Regizorului absolut, luîndu-și adio de la reprezentația diurnă. În momentul în care se apropiase de ele, încă mai discutau cu aprindere, ignorându-l. Mai stătu puțin, să nu le tulbure. Cum avea un prilej, Menaru îi ghicea pe loc femeii tinere îndrăgite, în Coran, în ceașca de cafea, în ghioc, cum se nimerea. Acum, privind atent, desluși ghiocul. Vorbea
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
Hai Marinache tată, măcar un dans, ca să fii și tu în pas cu moda și să faci un antrenament pentru mai târziu... după care poți să pleci! Într-o zi, domnul Alexandrescu intră în birou și zise: - Marinache, vreau să discut ceva serios cu tine. De când Slobozia a fost legată la rețeaua de cale ferată, orașul prosperă și se dezvoltă pe zi ce trece. Am auzit că va deveni capitala județului, așa că m-am gândit să-mi extind afacerile acolo. În
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Poate ar fi bine să-i dai o spoială cu var, pentru a împrospăta aerul. Cred că-ți place! Dacă nu... Asta e! Acum să 24 mergem să-ți arăt locul unde se va construi magazinul și depozitul. Deja am discutat și i-am dat un avans maistorului constructor. A promis că până se strică vremea va termină lucrările. Am făcut o mică schiță, din care îți voi da și ție o copie. Trebuie să urmărești dacă respectă planul, face lucru
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
la greutatea lui. Nu era încă miezul nopții când s-a cazat. Prima grijă a fost să facă un duș fierbinte, să scape de senzația de oboseală, apoi să doarmă cât mai mult. Întâlnirea era stabilită la ora prânzului. Vor discuta dacă au apărut modificări asupra condițiilor din contract apoi, după semnarea documentelor, vor servi masa împreună, timp în care puteau socializa pentru a se cunoaște mai bine. După amiază ar fi trebuit să pornească spre casă, însă acum dorea să
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
să vorbesc doar cu agenții de Poliție, explică Sonia, îndepărtându-se de malaci. Nu mai conversase niciodată în viața ei, cu indivizi atât de fioroși. După ce termină, reveni să continue discuția. - Nu ați vrut să vorbiți cu noi, nu mai discutăm acum! se răstiră namilele. -Dar cine sunteți ? întrebă curioasă Sonia. -Suntem șefii de la firma agentului de pază! răspunseră răstit, în cor, bărbații. Soniei i se păru firească adresarea, pentru că nu se aștepta la altă reacție din partea lor. - Sunteți firmă de
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
dar și roman ! Și de la ei avem Credința ; ce am păstrat-o ! Este vie ! Și respectăm Catolicismul, prin Sfânta Ortodoxie ! Să nu uităm de Școala noastră, în Casa DOMNULUI născută Sunt rădăcinile din suflet și sunt al lor ! Nu se discută ! De Credința mea cea Dreaptă, de-a mea Biserică străbună Ce pentru Țară dar și Școală, a fost și este Maică Bună ! Cum ai putea ca sà te rupi, de cea care-ți dădu viață, De Biserica Măicuță, ce născu
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]
-
posibilă implicare străină, așa cum transpare din scrisoarea celor șase ambasatori UE, a căror poziție față de eveniment n-are nicio legătură cu evenimentul. Printre ei l-am cunoscut de curând pe Valer Munteanu, rectorul Facultății de Drept din București, cu care discut adesea, încercând să înțeleg ce se întâmplă. - În primul rând, îmi explică el zâmbind, ambele manifestații au un numitor comun: nu sunt autorizate. Legea nu interzice dreptul cetățenilor de a manifesta liber, impune însă necesitatea obținerii unei autorizații din partea organizatorilor
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
vrut să-i dea vestea că Săndica și-a luat titlul de inginer. - Bravo ei. Și acum ce va face? Rămâne tot în Dobrogea sau își caută post mai aproape de casă? - Nici ea nu știa ce să facă. Trebuie să discute cu conducerea de acolo și apoi să-și caute un nou loc de muncă dacă nu-i oferă post de inginer. - Și tu ce ai de gând să faci? îl atacă mama sa direct, fără să-I mai lase timp
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
nu renunț la tine așa ușor, de aceea trebuie să ne întâlnim și să vorbim amândoi la ce va fi. - Nu va fi nimic în comun. Trebuie să-ți scoți această idee din cap, Viorel. - Acum plec, dar vom mai discuta. La revedere... - La revedere și te rog să fii mai prudent, nu te mai da în spectacol. Ai familie și ar trebui să ai grija ei. Viorel se urcă în șaretă, întoarse calul și părăsi poarta, în timp ce Săndica, foarte supărată
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
nu a fost nici o problemă să o expun. - Și acum ai vorbit cu șefii? Cum vei fi încadrată? - Am vorbit cu președintele. Am depus actele la birouri și acum aștept să se țină adunarea lunară de consiliu, unde se va discuta și postul meu. Însă mare importanță nu are rezultatul adunării. - De ce? - Mă bate gândul să mă retrag spre ai mei. Le-am promis că mă întorc acasă, nu mai are rost să pierd vremea printre străini. - De ce străini? Doar ești
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
patima fantazărilor ce li se reproșează atîtor alți rabini; profund, fără a fi obscur, cunoscător la multor scrieri, un om plăcut și foarte cuviincios. Filip Limborch, teolog al arminienilor din Amsterdam, a făcut cunoștință cu el în jurul anului 1685; ei discutară mult timp împreună, fără nici o acreală însă și ca doi prieteni care vor să se lumineze unul pe altul (...). " Ei luară hotărîrea să aștearnă pe hîrtie întrebările și răspunsurile, pe care apoi le-au tipărit amîndoi în anul 1687. A
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
un Jurnal care este așa, de-a dreptul, fără strădania disperată de a părea astfel, fără rictusul desfigurator al neputinței ambițioase, jurnalul unui mare scriitor. Autorul jurnalului nu-și pierde timpul cu consemnarea unor mondenități, nu povestește ce s-a discutat în diverse comitete și comiții (printre altele, și pentru că nu face parte din așa ceva!), nu se răzbună pe adversari portretizându-i în apă tare, nu se împotmolește în proza vieții de fiecare zi. El trece direct la subiect și rămâne
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
dată Regele Mihai și președintele Iliescu au preferat ca presa să nu fie implicată nu cred că înseamnă că întîlnirea lor, în care prefer să văd o primire a dlui Iliescu la Versoix, a fost una în care s-au discutat mari secrete și unde s-au pus la cale strategii despre care n-ar fi fost bine ca ziariștii să aibă informații. Importanța acestei vizite se cuvine privită în sine. Prin invitația pe care i-a adresat-o dlui Iliescu
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]
-
e greu prin traducere, dar în momentul în care vii și produci ceva în limba engleză direct, impactul este mult mai mare. De exemplu, încerc în această ultimă carte să promovez Eonul dogmatic al lui Blaga, o capodoperă unde el discută probleme de logică, și pe care am citit-o aici la New York. Totodată, discut problema Mioriței și a originilor. Pentru cei din România, care probabil de-abia așteaptă să plece din țară, numai Miorița nu este interesantă, dar eu le
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
limba engleză direct, impactul este mult mai mare. De exemplu, încerc în această ultimă carte să promovez Eonul dogmatic al lui Blaga, o capodoperă unde el discută probleme de logică, și pe care am citit-o aici la New York. Totodată, discut problema Mioriței și a originilor. Pentru cei din România, care probabil de-abia așteaptă să plece din țară, numai Miorița nu este interesantă, dar eu le spun că americanii sînt foarte interesați de ce a generat acest poem și că are
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
sugestii politice? D.F.: Trebuie să ne uităm cu atenție la aceste tipuri de eseuri, să vedem dacă ele vorbesc sau nu despre literatură. De obicei vorbesc despre multe alte lucruri dar nu despre textele literare, și dacă o fac, nu discută despre forma literară, ceea ce din punctul meu de vedere e un mod mai degrabă superficial de a aborda literatura. Cînd cineva vrea să apere cauze politice prin literatură, aceasta se întîmplă fiindcă scriitorul sau criticul respectiv vrea să joace un
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
respectiv vrea să joace un rol în societate, vrea să dobîndească influență, vrea să critice guvernul sau ceva asemănător. Așa ceva însă se poate face în alte moduri, și cînd lucrul acesta e făcut prin intermediul criticii literare înseamnă că nu mai discutăm deloc despre formă. Chiar și în opera Lindei Hutcheon se poate observa că domnia-sa deseori ignoră problematica formei literare. Dacă dorim cu disperare să vedem politică peste tot, atunci nu trebuie să ne ocupăm de estetică, fiindcă în acel
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
se par mai ales sugestiile de istoricizare a fenomenului (legarea lui de romantism, referirea la o perioadă de refuz al literaturii de atmosferă, apoi la redescoperirea sa în postmodernitate), ca și semnalarea pericolului de alunecare din atmosferă în kitsch. Sînt discutate premisele pentru a judeca succesul sau eșecul creării unei atmosfere: în raport cu ironia și parodia, dar și cu excesul care duce la kitschul turistic și la înscenările de tip Disneyland. Cred că ar merita investigat, pornind de la această carte (și în ciuda
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
ei. De data asta și vremea bună contribuie la întreținerea bunei dispoziții, stimulată de happeningul organizat de autor (totuși, om de teatru) și de tratația fină, neostentativă. Mă apropii de doi artiști respectabili, în orice caz, pe vremuri, respectați; ei discută concentrat despre locații, chirii, contracte, departe de Shakespeare și Platon. Fără prea multe fasoane, ei îmi dau direct de înțeles că sunt de prisos. îmi promit să citesc cartea, cu Platon și Shakespeare nu risc asemenea sictiruri. 8 iunie - La
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
pe toate celelalte. în rest, s-a dovedit că nu e nevoie de un efort deosebit pentru a spune că "nici Shakespeare ăsta nu a fost așa de grozav", greu este să urci din nou la înălțimile de unde autorul invocat discută cu egalii săi. Tânjind după Shakespeare - așa cum și recunoaște Diaconu într-unul din puținele momente cu fior ale spectacolului - echipa se lansează în croșetarea unui obiect inform provenit de la o mare casă de modă. 9 iunie - Cedez invitației lui Radu
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
estetic este pus la zid nediferențiat, discuția ar fi meritat ea însăși o carte ținînd cont că în cartea amintită mai sus, autorul dă doar două exemple din canonul etic: Eliade, Cioran. În același canon intră Vianu sau Adrian Marino, discutați în cîteva eseuri în volumul de față. Un concept interesant este cel de "nișă". Nu rezistența prin cultură sau prin estetism sînt ieșirile viabile din comunism, ci crearea unei nișe individuale. Astfel, Vianu propune o "atitudine stilistică", o citire printre
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]