1,706 matches
-
c(HO) K Frecvent este valoarea negativă logaritmică K, care e dată ca așa numită valoare pK. Cu cât valoarea pK este mai mică cu atât va fi acidul mai tare. Ca de exemplu în cazul acidului azotic . Gradul de disociere este 82 % , valoarea pK = 1,32, pe când acidul acetic cu un grad de disociere (a protonilor) de 0,4 % are o valoare pKa = 4,75.
Constantă de aciditate () [Corola-website/Science/308628_a_309957]
-
numită valoare pK. Cu cât valoarea pK este mai mică cu atât va fi acidul mai tare. Ca de exemplu în cazul acidului azotic . Gradul de disociere este 82 % , valoarea pK = 1,32, pe când acidul acetic cu un grad de disociere (a protonilor) de 0,4 % are o valoare pKa = 4,75.
Constantă de aciditate () [Corola-website/Science/308628_a_309957]
-
ion care se formează este anionul clorură, Cl. Acidul clorhidric poate fi folosit pentru a prepara sărurile sale numite „cloruri” (de exemplu, clorura de sodiu). Este un acid puternic, disociind complet în apă. Acizii monoprotici prezintă o singură constantă de disociere, Ka, ce indică gradul de disociere în apă. Pentru un acid tare cum este acidul clorhidric, valoarea acesteia este mare, existând încercări teoretice de a-i determina valoarea exactă. Când se adaugă cloruri (de exemplu: NaCl) în soluții apoase de
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
clorură, Cl. Acidul clorhidric poate fi folosit pentru a prepara sărurile sale numite „cloruri” (de exemplu, clorura de sodiu). Este un acid puternic, disociind complet în apă. Acizii monoprotici prezintă o singură constantă de disociere, Ka, ce indică gradul de disociere în apă. Pentru un acid tare cum este acidul clorhidric, valoarea acesteia este mare, existând încercări teoretice de a-i determina valoarea exactă. Când se adaugă cloruri (de exemplu: NaCl) în soluții apoase de acid clorhidric, acestea nu au practic
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
spectroscopia în IR și Raman și din valoarea momentului electric s-a stabilit că în molecula acidului clorhidric, cei doi atomi sunt legați covalent. În stare gazoasă, acidul disociează în elemente, la valori înalte ale temperaturii. De exemplu, gradul de disociere la 300 °C și 1 atm este de 3·10%, iar la 1000 °C este de 0,014%. Un volum de apă dizolvă cca 450 volume de HCl gazos, reacția fiind exotermă (ΔH= -17,4 kcla/mol). Densitatea soluției apoase
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
nici că ideologia lui s-a manifestat numai prin Iorga Având în vedere că revista „Sămănătorul” a fost condusă de diverse colective si personalități din lumea literară, nu se poate gândi global ideologia revistei, de la primul până la ultimul număr, fără disocieri dar un curent comun numit semănătorism a existat. Văzut în ansamblul său, datorită unui important public cititor, sămănătorismul a rămas alături de mișcarea poporanistă a lui Spiru Haret unul din curentele ideologice remarcabile ale începutului de secol XX. Apariția lui a
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
electrice au o energie de 1 până la 15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin fiecare coliziune o parte din energia particulei este transmisă atomului atins, într-un proces de ionizare, disociere și excitare a particulelor. În timpul ionizării, electronii se desprind de atom, care încarcă energie și determină un efect de ionizare de tip domino în alți atomi. Excitația rezultă în emisie, ducând atomul în stări instabile, dat fiind că aceștia emit
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
la 1600°C se separă complet hidrocarburile în cărbune activ (carbon curat) și hydrogen. O stație pilot construită în 1992 în Canada a atins un randament de aproape 100%, rezultând cca 48% hidrogen, 40% cărbune activ și cca 10% aburi , . Disocierea termică reprezintă descompunerea moleculelor sub acțiunea căldurii în elementele componente. Deasupra temperaturii de 1700°C se produce disocierea directă a aburului în hidrogen și oxigen. Aceasta se produce în cuptoarele solare. Gazele rezultate vor putea fi separate cu membrane ceramice
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
în 1992 în Canada a atins un randament de aproape 100%, rezultând cca 48% hidrogen, 40% cărbune activ și cca 10% aburi , . Disocierea termică reprezintă descompunerea moleculelor sub acțiunea căldurii în elementele componente. Deasupra temperaturii de 1700°C se produce disocierea directă a aburului în hidrogen și oxigen. Aceasta se produce în cuptoarele solare. Gazele rezultate vor putea fi separate cu membrane ceramice. Aceste membrane trebuie să fie permeabile pentru hidrogen dar nu și pentru oxigen. Problema constă în faptul că
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
oxigen. Problema constă în faptul că apar temperaturi foarte înalte, și ca atare pot fi utilizate doar materiale rezistente la aceste temperaturi, care sunt totodată foarte scumpe. Din această cauză acest procedeu nu este competitiv. O scădere a temperaturii de disociere termică a apei sub 900 °C este posibilă cu ajutorul unei reacții chimice associate. Deja în anii 70 a fost propusă cuplarea cu căldura reactoarelor de temperatură înaltă a diferitelor cicluri termochimice, care se pot aplica parțial și în cazul utilizării
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
intră în reacție. În acest caz sunt necesare materiale senmiconductoare al căror nivel energetic este suficient de mare pentru ca prin absorbția cuantelor de lumină, să poată capta electroni din moleculele de apă ceea ce va conduce în cele din urmă la disocierea acestora. Prin utilizarea de fotocatalizatori se pot înlesni procesele de transformare. Problema crucială constă în faptul că materialele fotoactive trebuie să fie în același timp foarte active și totodată în contact cu apa stabile în timp. În viitor pare posibilă
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
sau chimică. În primul caz este aplicată o idee relativ veche care trezește din ce în ce mai mult interesul cercetătorilor și care are șanse bune ca în anii următori să devină competitivă. Punctul critic al cercetării îl constituie găsirea de catalizatori potriviți pentru disocierea termică a apei în cuptoarele solare. In descompunerea chimică, curentul electric generat din surse de energie alternativă este utilizat în electroliza apei. În acest caz hidrogenul va reprezenta o formă de stocare a energiei. În afară de oxigen nu apar alte produse
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
-mi amintesc să-l fi auzit pe Totu citând din Ceaușescu, în intervențiile sale publice (așa cum făceau colegii săi). Dincolo de opiniile mele personale, cred că sentințele dure impuse liderilor PCR în perioada post-decembristă, au fost o încercare de a demonstra disocierea ierahiei post-comuniste din România de predecesorii ei. Sinuciderea lui Totu a fost, poate, expresia protestului sau împotriva 'malaxorului justiției' regimului post-comunist din România sau, poate, refuzul său de a accepta soarta țării sale, după înlăturarea fostului regim." (Iosef Govrin: "Israeli-Romanian
Ioan Totu () [Corola-website/Science/308373_a_309702]
-
o serie întreagă de ceremonii și recepții oficiale. Relația cuplului princiar și apoi regal Ferdinand și Maria a fost una complexă și cu o evoluție sinuoasă în timp, dar ceea ce a constituit o constantă a acestei relații a fost permanenta disocierea între viața publică și cea privată, pe care atât Ferdinand cât și Maria au făcut-o. Ei nu au lăsat niciodată ca problemele personale sau de cuplu să primeze în detrimentul funcțiunilor publice pe care le aveau la nivelul societății, focalizându
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
etanșe cu scopul de a preîntâmpina pierderea de substanță solidă prin sublimare, pe partea de sus a pereților vasului se poate observa, cu timpul, depunerea cristalelor de iod datorată desublimării vaporilor din interiorul recipientului. Molecula de iod este diatomică, iar disocierea termică a acesteia are loc la temperaturi mai mari de 680 °C. La 1600 °C, disocierea este totală. Iodul în stare solidă cristalizează în sistem ortorombic cu fețe centrate având simbolul oF8 în notația Pearson, structura cristalină fiind similară cu
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
a pereților vasului se poate observa, cu timpul, depunerea cristalelor de iod datorată desublimării vaporilor din interiorul recipientului. Molecula de iod este diatomică, iar disocierea termică a acesteia are loc la temperaturi mai mari de 680 °C. La 1600 °C, disocierea este totală. Iodul în stare solidă cristalizează în sistem ortorombic cu fețe centrate având simbolul oF8 în notația Pearson, structura cristalină fiind similară cu cea a fosforului negru. Structura cristalină a iodului molecular nu prezintă proprietatea de alotropie. O altă
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
Războiul chiar a accelerat exodul rural provocat de necesitatea forței de muncă în industria de armament, producând o populație dezrădăcinată, îndepărtată de viață tradițională. În Europa de Est au fost aplicate reforme agrare și au apărut partide politice țărănești. Războiul a produs disocierea structurilor tradiționale, antrenând extinderea muncii femeilor, care până atunci, erau angajate în sarcini domestice și în sectorul serviciilor, lucrau în uzine, ocupând 35% din locurile de muncă industriale. Din război a rezultat milioane de văduve sau divorțate, doar în Germania
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
voci și pot crede că vocile sunt personalități distincte, schizofrenia nu implică fenomenul ca o persoană să schimbe mai multe personalități distincte. Confuzia pornește în parte din interpretarea literală a termenului bleulerian de schizofrenie (Bleuler inițial a corelat schizofrenia cu disocierea și a inclus personalitatea scindată în categoria proprie pentru schizofrenie). Tulburarea disociată de identitate (a avea o „personalitate scindată”) a fost de asemenea confundată deseori cu diagnosticul de schizofrenie în conformitate cu criteriile laxe din DSM-II. Primul abuz al termenului pentru a
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
undă de șoc ce se propagă spre exterior. Simulările computerizate indică faptul că această undă de șoc nu cauzează în mod direct explozia supernova; în schimb, ea se oprește în câteva milisecunde în partea exterioară a miezului pierzând energie prin disocierea de elemente grele, și un proces care nu a fost înțeles încă în mod clar este necesar pentru a permite straturilor exterioare ale miezului să reabsoarbă aproximativ 10 jouli de energie, care produce explozia vizibilă. Cercetările actuale se concentrează pe
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
mediu prebiotic bogat în compuși organici complecși. Experimentul Miller-Urey și alte câteva experimente au arătat că într-o atmosferă similară celei de pe Titan, prin adăugarea de radiație ultravioletă, pot apărea molecule complexe și substanțele polimerice ca tolinii. Reacția începe cu disocierea nitrogenului și metanului, formând hidrogen cianid și acetilenă. Alte reacții au fost studiate intensiv. În octombrie 2010, Sarah Horst de la Universitatea Arizona a afirmat că a găsit cinci baze nucleotide - blocuri de construcție a ADN-ului și a ARN-ului
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
creează dependență imediată, dând o stare de euforie care este rapid înlocuită de o confuzie crescândă, halucinații și, în cele din urmă, psihoză totală. Ca și în toate romanele lui Dick, și aici există un fir legat de paranoia și disocierea multiplelor realități percepute simultan. A fost ecranizat în filmul A Scanner Darkly de Richard Linklater. "VALIS" (1980) este, probabil, cel mai postmodernist și autobiografic roman al lui Dick, examinând experiențele sale neexplicate. E posibil să fie opera sa cea mai
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
A.6. SOLUBILITATEA ÎN APĂ 1. METODĂ Majoritatea metodelor descrise se bazează pe liniile directoare OECD privind testele (1). 1.1. INTRODUCERE Pentru realizarea acestui test, sunt necesare anumite informații preliminare referitoare la formula structurală, presiunea de vapori, constanta de disociere și de hidroliză a substanței (în funcție de pH). Pentru a acoperi întregul interval de solubilități în apă, sunt disponibile mai multe metode. Cele două metode de analiză descrise mai jos acoperă întregul interval de solubilități dar nu sunt aplicabile substanțelor volatile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
milimetri A.8. COEFICIENTUL DE PARTIȚIE 1. METODĂ Metoda "agitării flaconului" descrisă se bazează pe liniile directoare OECD privind testele (1). 1.1. INTRODUCERE Pentru efectuarea acestui test este util să se colecteze informații preliminare despre formula structurală, constanta de disociere, solubilitatea în apă, hidroliză, solubilitatea în n-octanol și tensiunea superficială a substanței. Măsurătorile se fac pe substanțe ionizabile, numai în forma lor neionizată (acizi liberi și baze libere) produse prin folosirea unei soluții tampon adecvate, cu un pH de cel
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
numai la temperatură, presiune și pH constante pentru soluții diluate. Ea se aplică strict unei substanțe pure dispersată între doi solvenți puri. Dacă sunt prezenți diferiți soluți în una sau în ambele faze în același timp, aceasta poate afecta rezultatele. Disocierea sau asocierea moleculelor dizolvate duce la deviații de la legea partiției a lui Nernst. Astfel de deviații sunt indicate de funcția care descrie dependența coeficientului de partiție de concentrația soluției. Întrucât presupune echilibre multiple, această metodă nu se folosește în cazul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
listelor cu constantele fragmentelor se vor urmări atent. Protocol de test Când se folosesc metodele de calcul/estimare, protocolul de test cuprinde următoarele informații, dacă este posibil: - descrierea substanței (amestec, impurități, etc.), - indicarea oricăror posibile legături de hidrogen intramoleculare, a disocierii, a sarcinii și a oricăror altor efecte neobișnuite (de exemplu tautomerie), - descrierea metodei de calcul, - identificarea sau anexarea bazei de date folosită, - particularități în alegerea fragmentelor, - documentația cuprinzătoare a calculului. LITERATURĂ DE SPECIALITATE (a) W.J. Lyman, W.F. Reehl
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]