4,090 matches
-
benzii de valență este neglijabil și saltul benzii de conducție este egal cu Eb ^ 1.29eV. Valorile pentru masele efective ale electronilor sunt m*IrlAsN = o.o354mo și m*gaAsSb = o.o66mo. In figura 1.2 este reprezentată relația de dispersie a energiei electronilor E(q) în ecuația cubică simplă a QDC cu mărimea QD W = 4.5 nm și distanța între QDs H = 2 nm. Minibenzile sunt etichetate de numere cuantice nx, n, și nz, energia totală a unui electron
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
cm ai solului. Țițeiul având o vâscozitate mare circulă greu prin porii solului și datorită adsorbției acestuia de către particule se formează pelicule de poluant în jurul particulelor de sol, fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
mare circulă greu prin porii solului și datorită adsorbției acestuia de către particule se formează pelicule de poluant în jurul particulelor de sol, fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
de către particule se formează pelicule de poluant în jurul particulelor de sol, fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
pe profil. Practic în primii 40 de cm întâlnim deponii (pietrișuri, nisipuri cu diferite granulometrii, resturi vegetale în faze mai mult sau mai puțin avansate de descompunere), depuse aici după îndepărtarea frecventă a părții infestate din profilul de sol. Modelarea dispersiei poluanților reprezintă un instrument ieftin și relativ ușor de utilizat. Acesta necesită doar câteva date de intrare relative ușor de obținut prin calcule sau măsurători simple directe, furnizând apoi concentrații medii la nivelul solului obținute prin fenomenul de dispersie a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
Modelarea dispersiei poluanților reprezintă un instrument ieftin și relativ ușor de utilizat. Acesta necesită doar câteva date de intrare relative ușor de obținut prin calcule sau măsurători simple directe, furnizând apoi concentrații medii la nivelul solului obținute prin fenomenul de dispersie a poluanților. Concentrațiile medii calculate sunt mediate pentru diferite perioade de timp pornind de la 30 minute, 1 oră, 24 ore, 30 zile sau anual. Din ce în ce mai importante devin studiile care oferă valori medii de lungă durată a concentrațiilor de poluanți pentru că
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
lungă durată a concentrațiilor de poluanți pentru că numai acestea pot oferi cu adevărat informații dacă în zona studiată, există cu sau nu, un impact major al emisiilor de poluanți asupra mediului. Cel mai important lucru pe care-l oferă modelarea dispersiei poluanților este că oferă posibilitatea de a determina care este zona cea mai afectată unde concentrațiile maxime sunt cele mai ridicate ca valoare și persistență în cea mai mare perioadă a unui an calendaristic. În solurile omogene, fără stratificare sau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
martor. Printre categoriile de probleme specifice gravurii în culori este și aceea a realizării unor trepte de opacitate, transparență, fluiditate a tonurilor. Pentru aceste nuanțări, artistul are la dispoziție numeroase substanțe și materiale, precum: paste transparente pentru diluat culoarea, prin dispersia particulelor de pigment, medii aglutinante pentru realizat vigoarea texturii colorate, adaosuri colorate pentru punerea în valoare a imaginii pe hârtiile tonate. O altă problemă este aceea a interacțiunii dintre substanțele chimice folosite. Dacă în pictură grundul nu reacționează cu pigmentul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
la dispoziție testul t (Student). Pentru un coeficient oarecare βp valoarea testului t se calculează astfel, unde cu s s-a notat abaterea medie pătratică a estimatorului βp. Valoarea acestei abateri se determină astfel: unde s2 este un estimator al dispersiei σ2 a variabilei endogene, iar este media variabilei xp. Coeficientul βp este semnificativ diferit de 0 dacă are loc: unde (n-k) este numărul de grade de libertate al distribuției Student. În cazul în care avem de-a face cu
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
reziduală ε. Dacă toate erorile au un caracter întâmplător, nesistematic, atunci variabilele reziduale îndeplinesc următoarele condiții: sunt distribuite normal; media lor este 0 (cu alte cuvinte, erorile în plus și cele în minus tind a se compensa reciproc); au aceeși dispersie σ2 (ipoteza de omoscedasticitate); valorile variabilei reziduale sunt necorelate între ele (cu alte cuvinte, erorile înregistrate în măsurarea nivelului unei variabile la momentul t nu se transmit la momentul t+1). În cazul unor erori sistematice (datorate înțelegerii greșite sau
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sunt respectate. Pentru a evita transmiterea acestor probleme în etapa de estimare a parametrilor modelului și de interpretare a rezultatelor este necesar să dispunem de metode statistice care ne ajută să detectăm prezența următoarelor situații: variabilele reziduale nu au aceeași dispersie (fenomenul de heteroscedasticitate); valorile variabilelor reziduale sunt corelate între ele (fenomenul de autocorelație); două sau mai multe variabile exogene sunt puternic corelate între ele (fenomenul de multicoliniaritate). Heteroscedasticitatea poate fi detectată relativ ușor pe cale grafică, dacă prin reprezentarea grafică a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ne o oferă testul F. Pentru a-l aplica, vom împărți șirul valorilor reziduale εi (ordonate în raport cu variabila exogenă x) în două subșiruri. Fiecare subșir ar trebui să conțină cel puțin 5 valori. Ipotezele testului F sunt: H0: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt nesemnificative H1: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt semnificative Valoarea lui F se determină cu formula. Există două tipuri de soluții propuse pentru problema heteroscedasticității: soluții dependente de ipotezele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
valorilor reziduale εi (ordonate în raport cu variabila exogenă x) în două subșiruri. Fiecare subșir ar trebui să conțină cel puțin 5 valori. Ipotezele testului F sunt: H0: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt nesemnificative H1: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt semnificative Valoarea lui F se determină cu formula. Există două tipuri de soluții propuse pentru problema heteroscedasticității: soluții dependente de ipotezele particulare cu privire la dispersiile variabilelor reziduale ( 2iσ ) și soluții generale. Pentru amănunte poate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
din cele două subșiruri sunt nesemnificative H1: diferențele dintre dispersiile variabilelor reziduale din cele două subșiruri sunt semnificative Valoarea lui F se determină cu formula. Există două tipuri de soluții propuse pentru problema heteroscedasticității: soluții dependente de ipotezele particulare cu privire la dispersiile variabilelor reziduale ( 2iσ ) și soluții generale. Pentru amănunte poate fi consultat G. S. Maddala, Introduction to Econometrics, pp. 169-172. Cel mai simplu mod de a detecta autocorelarea erorilor este utilizarea statisticii Durbin-Watson. Valoarea calculată se compară cu două valori limită
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
abaterea standard „σ” are valorile la testarea inițială (T1) de 8,24, iar la testarea intermediară (T2) de 7,74. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 23,44 la testarea inițială (T1) și 21,77 la testarea intermediară (T2), dispersia fiind medie, colectivitatea este mai puțin omogenă. Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea inițială (T1) și testarea intermediară (T2) este de 0,88, deci 0,88 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a valorilor șirului reprezentat de abaterea standard „σ” are valorile la testarea inițială de 6,55, iar la testarea intermediară de 6,46. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 476 la T1 și de 4,66 la T2, deci dispersia este mică, iar omogenitatea mare. Valoarea testului „t” între testarea inițială și testarea intermediară este de 0,69. 0,69 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări pentru p > 0,05. Cea mai mare
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
standard „σ” are valorile la testarea inițială (T1) de 6,22, iar la testarea intermediară (T2) de 6,24. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 4,61 la testarea inițială (T1) și 4,62 la testarea intermediară (T2), deci dispersia este mică, iar omogenitatea mare. Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea inițială (T1) și testarea intermediară (T2) este de 0,91, deci 0,91 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări p > 0
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
abaterea standard „σ” are valorile la testarea intermediară (T2) de 7,74, iar la testarea finală (T3) de 7,7. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 21,77 la testarea intermediară (T2) și 21,56 la testarea finală (T3), dispersia fiind medie, colectivitatea este mai puțin omogenă.Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea intermediară (T2) și testarea finală (T3) este de 0,96, deci 0,96 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
standard „σ” are valorile la testarea intermediară (T2) de 6,46, iar la testarea finală (T3) de 6,25. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 4,66 la testarea intermediară (T2) și 4,51 la testarea finală (T3), deci dispersia este mică, iar omogenitatea mare. Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea intermediară (T2) și testarea finală (T3) este de 0,93, deci 0,93 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări p > 0
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
standard „σ” are valorile la testarea intermediară (T2) de 6,24, iar la testarea finală (T3) de 6,2. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 4,62 la testarea intermediară (T2) și 4,58 la testarea finală (T3), deci dispersia este mică, iar omogenitatea mare. Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea intermediară (T2) și testarea finală (T3) este de 0,93, deci 0,93 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări p > 0
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
8,24, la testarea intermediară (T2) de 7,74, iar la testarea finală (T3) este de 7,7. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 23,44 la testarea inițială (T1), 21,77 la testarea intermediară (T2) și 21,56, dispersia fiind medie, în toate cele trei testări, colectivitatea este mai puțin omogenă.Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea inițială (T1) și testarea intermediară (T2) este de 0,88, între testarea intermediară (T2) și cea finală (T3) valoarea lui „t
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
T2) de 6,46, iar la testarea finală (T3) este de 6,25. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 4,76 la testarea inițială (T1), 4,66 la testarea intermediară (T2) și 4,51 la testarea finală (T3), deci, dispersia fiind mică, în toate cele trei testări omogenitatea este mare. Valoarea testului „Student” calculat „t” între T1 T2 este de 0,69, între T2-T3 este de 0,93, iar între T1-T3 este de 0,62, deci 0,69; 0,93și
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
T2) de 6,24, iar la testarea finală (T3) este de 6,2. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 4,61 la testarea inițială (T1), 4,62 la testarea intermediară (T2) și 4,58, la testarea finală (T3), deci, dispersia fiind mică, în toate cele trei testări omogenitatea este mare. Valoarea testului „Student” calculat „t” între T1-T2 este de 0,91, între T2-T3 este de 0,93, iar între T1-T3 este de 0,83 deci 0,91; 0,93 și
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
abaterea standard „σ” are valorile la testarea inițială (T1) de 4,32, iar la testarea intermediară (T2) de 4,22. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 26,1 la testarea inițială (T1) și 23,11 la testarea intermediară (T2), dispersia fiind medie, colectivitatea este mai puțin omogenă. Valoarea testului „Student” calculat „t” între testarea inițială (T1) și testarea intermediară (T2) este de 0,23, deci 0,23 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
standard „σ” are valorile la testarea inițială (T1) de 0,25, iar la testarea intermediară (T2) de 0,24. Coeficientul de variabilitate „Cv” are valoarea de 5,97 la testarea inițială (T1) și 5,82 la testarea intermediară (T2), deci dispersia este mică, iar omogenitatea mare. Valoarea testului „t” între testarea inițială (T1) și testarea intermediară (T2) este de 0,12, deci 0,12 < 2,093, ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări pentru p > 0,05
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]