6,361 matches
-
compun sintaxa narativă, același actant regăsindu-se în diferite povestiri, actorul prezintă un nume specific, în principiu diferit în fiecare povestire, manifestîndu-se prin discursuri proprii. Actorul se definește prin realizarea unui proces propriu și printr-un anumit număr de trăsături distinctive; în momentul în care două personaje dețin aceleași caracteristici și fac aceeași acțiune, ele devin același actor. Pe de altă parte, dacă un actant se manifestă într-un discurs prin mai mulți actori, reciproca poate fi și ea valabilă, un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca formă de,,selectare", de către locutor, a emițătorului următorului mesaj (de exemplu, Nicule, cînd te întorci?). Factorii determinanți care influențează alegerea anumitor termeni de adresare (în detrimentul altora) într-o anumită situație de comunicare sînt de ordin: (a) individual - trăsături specifice, distinctive (sex, vîrstă, statut social, tip de educație, mentalitate etc.) ale interlocutorilor; (b) relațional - elemente ce caracterizează relația existentă (prealabilă momentului în care se realizează comunicarea) între locutor și interlocutor: gradul de cunoaștere, o anumită legătură de tip familial, profesional, amical
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alte concepte, precum: "coeziune", "unitate semantică" etc. Delimitîndu-se de autorii care utilizează în mod nediferențiat coeziunea și coerența textuală sau coeziunea ca termen general, Daniela Rovența-Frumușani atribuie coeziunea sintaxei intrapropoziționale, conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu, manifestarea multidimensională a emoțiilor este diferită în culturile europene față de cele africane). În pragmatica argumentării, tipologia actelor ilocuționare guvernate de condițiile de reușită a actelor de vorbire cuprinde o serie de stări psihologice care ajută la concretizarea notelor distinctive ale acestora: actele reprezentative - credința; actele directive - dorința locutorului; actele comisive - intenția locutorului; actele expresive - variază în funcție de act, iar scopul ilocuționar este acela de a transmite o stare psihologică: plăcere/neplăcere, acceptare/respingere. În mod particular, în alcătuirea discursului publicitar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt cele care permit gruparea elementelor lexicale parțial distincte, care se diferențiază între ele prin seme specifice. Ca atare, "obiect pentru așezat" este semul generic pe baza căruia se pot grupa cuvinte precum scaun, taburet, fotoliu, bancă etc., în vreme ce trăsături distinctive precum "cu spătar", "cu rezemătoare" etc. sînt seme specifice. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, generalizarea comportă mai multe aspecte: 1) ca manieră de realizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbitorului. Constituind unul dintre aspectele prozodiei, intonația este asimilată, într-o manieră imprecisă, melodiei sau modulației enunțului oral, fiind apreciată chiar ca un element fondator al acestuia, dar de nivel suprasegmental, căci îl vizează în întregime. Intonația are o funcție distinctivă și este specifică fiecărei limbi. Astfel, în română, intonația enunțiativă este marcată printr-un ton descendent spre sfîrșitul enunțului (Mă duc din nou.), cea interogativă are de obicei un ton ascendent (Mă duc din nou?), iar cea exclamativă are o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
performat de locutor pentru a obține un răspuns din partea alocutorului este o realitate pragmatică, numită întrebare, noțiune ce trebuie distinsă de cea de "enunț interogativ", care constituie o realitate sintactică, avînd o organizare specifică, o intonație corespunzătoare sau alte mărci distinctive (pronume și adverbe interogative). În cercetarea procesului de comunicare, dar și în a n a l i z a d i s c u r s u l u i interesează mai ales raportul dintre actul de vorbire întrebare și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistica încearcă să modelizeze mijloacele limbii și funcționarea lor. V. model. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MODUL. Cu o largă întrebuințare în limbajele de specialitate, cuvîntul modul are o bază semnificativă precum "parte, entitate sau ansamblu care reprezintă o unitate distinctivă (și esențială) sub aspect valoric sau funcțional". În analiza fenomenelor și structurilor lingvistice, modul se folosește ca element central al unor sintagme numitoare ce fac parte din nomenclaturi propuse pentru diferite metode interpretative. Astfel, pentru J. A. Fodor, modulul lingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nord-americană. Această concepție a avut și aplicații lingvistice ce au făcut posibilă semantica prototipului, care a pus în lumină inconvenientele analizei semice, contribuind la ameliorarea ei. Astfel, dacă scaunul se distinge de alte obiecte pe care se stă prin trăsături distinctive precum "cu spătar", "fără brațe", "cu un singur loc", "cu patru picioare", "din material rigid", se pot totuși imagina scaune cu un singur picior, cu brațe sau taburete cu spătar. Din acest motiv, este preferabilă o definiție a scaunului pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
compartimente ale lexicului limbilor naturale. După anul 1960, s-a inițiat semantica structurală, după care planul expresiei unei limbi este constituit din mărci diferențiale și că acestor mărci ale semnificantului trebuie să le coresoundă mărci ale semnificatului (interpretabile ca trăsături distinctive ale semnificației). Această nouă abordare a propus mijloace de analiză a unităților lexicale, descompunîndu-le în unități mai mici (numite uneori minimale), care sînt trăsăturile semantice sau semele. S-a realizat astfel o nouă perspectivă asupra teoriei semnificației și s-a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teoriilor lingvistice europene din secolul al XX-lea pornind de la ea. În aceste condiții, conceptul "sistem" a fost deseori redefinit, astfel că, pentru Louis Hjelmslev și Eugen Coșeriu, de exemplu, sistemul cuprinde numai opozițiile funcționale ale limbii, numai ce este distinctiv pentru tehnica limbii, selecțiile realizate între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
John Bright condiționează formarea unui teolog de o bună cunoaștere a istoriei prologul teologiei. Referindu-se la istoria poporului evreu, el recomandă: Pentru a face teologie este necesar să devii mai întâi istoric, deoarece numai prin istorie putem cunoaște credința distinctivă a poporului lui Israel 70. În Statele Unite a existat o inițiativă evanghelică de realizare a unei asociații a istoricilor creștini. Aceasta s-a materializat în Conferința pentru Credință și Istorie, a cărei primă întrunire a avut loc în 1967 (Greenville
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
o simplă ilustrare a avertismentului biblic că "plata păcatului este moartea" (Romani 6, 23). De aici decurge rolul important al Bisericii Universale, pe care Toynbee o identifică, deși nu explicit, cu Biserica creștină, văzută ca o comunitate de biserici: "Marca distinctivă a bisericilor era că toate aveau ca membru pe Unul și Adevăratul Dumnezeu". De aceea, "nu se poate realiza unitatea omenirii fără participarea lui Dumnezeu"143. Putem spune că el schițează o teologie a istoriei, pe care o mărturisește fără
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
neîncrederii în instituțiile politice nu este un fenomen nou el fiind întâlnit pe scară largă și în democrațiile consolidate din Vestul Europei, unde poate fi considerat mai degrabă un semn al sănătății democrației decât un fenomen îngrijorător (Dogan, 1999). Trăsătura distinctivă a capitalului social în Europa Centrală și de Est o reprezintă un nivel mult mai scăzut al încrederii instituționale și interumane comparativ cu statele vestice. Analizând cazul Poloniei, Kochanowicz (2004) arată că paternurile de încredere sunt rezultatul întăririi reciproce dintre
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fi esențială în cadrul intrigii, chiar și în fața următoarelor două contra-argumente: 1. În nici una din propozițiile următoare nu este numit bărbatul, deși se pare că este cunoscut: personajele esențiale pentru desfășurarea intrigii sînt de obicei denotate (prin nume, profesie, caracteristici distinctive) într- un mod mai specific decît aici. 2. Personajele importante și acțiunile lor importante nu sînt de obicei menționate și apoi imediat înlăturate. Există de obicei „un principiu de a urmări pînă la capăt”, astfel încît una sau mai multe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dintre personaje?” Intenția noastră este ca astfel să putem creiona un tablou simplu dar util al tuturor modalităților de bază prin care anumite personaje sînt la fel ca altele sau se deosebesc de altele. Demersul pornește de la fonologia trăsăturilor distinctive și de la analiza semantică a componentelor: metode importante de analiză a dimensiunilor fundamentale ale sunetelor și, respectiv, ale sensurilor dintr-o limbă. Pentru o discuție introductivă a acestor metode vezi, de pildă, Finegan (1994), Fromkin&Rodman (1978) sau Bolinger (1981
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
metode importante de analiză a dimensiunilor fundamentale ale sunetelor și, respectiv, ale sensurilor dintr-o limbă. Pentru o discuție introductivă a acestor metode vezi, de pildă, Finegan (1994), Fromkin&Rodman (1978) sau Bolinger (1981). O demonstrație interesantă a analizei trăsăturilor distinctive (sau semice) a personajelor poate fi găsită în Fowler (1977: 36-8). Deși Bal sugerează că am putea extinde modelul la relevarea variațiilor de intensitate (cît de slab sau de puternic?) și modalitate (cît de probabil?) ale manifestării atributelor, operațiunea în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
atributelor, operațiunea în sine ar însemna îndepărtarea, într-un fel, de simplitatea analitică a tehnicii de bază. Această tehnică, cu toate limitele ei, este interesantă fiindcă scoate în evidență diferențele esențiale dintre personaje, așa cum le vede analistul. În "caracterologia” trăsăturilor distinctive nu este nevoie (precum în analiza standard a trăsăturilor distinctive întreprinsă de mai mulți analiști ai aceluiași dialect) ca toți analiștii-cititorii să considere semnificativ același ansamblu de trăsături și să cadă de acord asupra prezenței sau absenței lor la personajele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de simplitatea analitică a tehnicii de bază. Această tehnică, cu toate limitele ei, este interesantă fiindcă scoate în evidență diferențele esențiale dintre personaje, așa cum le vede analistul. În "caracterologia” trăsăturilor distinctive nu este nevoie (precum în analiza standard a trăsăturilor distinctive întreprinsă de mai mulți analiști ai aceluiași dialect) ca toți analiștii-cititorii să considere semnificativ același ansamblu de trăsături și să cadă de acord asupra prezenței sau absenței lor la personajele unui text. Prezența unor asemenea neconcordanțe într-o analiză sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
generoase” care îi vor umple mai tîrziu ochii, acestea nefiind atît pentru Michael Furey, cît lacrimi de milă că el, Gabriel, nu mai trăise niciodată o pasiune pentru vreo femeie. Un comentariu similar ar trebui adăugat și în cazul trăsăturii distinctive "muritor” - prin care vreau să precizez dacă un personaj are sau nu are conștiința propriei efemerități. La începutul povestirii, cuvîntul "muritor” pare, pentru Gabriel, un simplu joc de cuvinte, prin care se plînge de faptul că Grettei îi ia "trei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
putere - vezi Halliday (1971), Burton (1982) și Kennedy (1982). Lecturi suplimentare Lectura despre personaj și mediul înconjurător e bine să înceapă cu RimmonKenan (1983) și Bal (2006). Fowler (1977: 33-41), citat la 4.4, demonstrează aplicabilitatea demersului bazat pe trăsăturile distinctive și pe mediul înconjurător cu romanul Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald. Chatman (1987: 96-145) este absolut necesar pentru , inter alia, "trăsăturile” personajelor, A. C. Bradley și rolul mediului înconjurător în Evelina. Discuții critice interesante asupra personajului se găsesc la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
autori au decelat un ciclu care pornește de la punerea în cauză a unui tip de internaționalism de către statul națiune și de la identitatea națională la punerea în cauză a acestora de către un nou internaționalism muncitoresc. "The conditions for the development of distinctive working class parties varied markedly from country to country within Europe. The differences emerged well before World War 1. The Russian revolution did not generate new cleavages but simply accentuated long established lines of division within the working-class elite" (p.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de puternice încât nici acestea nu ne ajută prea mult. Cel mai înșelător dintre aceste criterii e adeziunea la o federație europeană de partide pe care mulți analiști politici le confundă cu "partidele europene", chiar dacă nu prezintă nici unul dintre caracterele distinctive ale unui partid. La originea amintitelor federații, regăsim internaționalele istorice. Inițial, acestea pornesc de la dinamica istorică a Mișcării muncitorești, care, sub impulsul marxiștilor și anarhiștilor, s-a organizat adesea la nivel internațional, înainte de a fi actualizată în partide naționale competente
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limba, nu în sensul respingerii ideii de a folosi alte limbi sau elemente din alte limbi pentru o mai limpede și mai elegantă exprimare (deși n-au lipsit și astfel de manifestări), ci în sensul cultivării limbii proprii, ca semn distinctiv printre alte popoare, cum s-a întîmplat în Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia. Din păcate nici astăzi presiunea asupra vorbitorilor limbii române situați în afara granițelor de stat ale României nu a încetat: în Ungaria, numai puțini români au rezistat politicii deznaționalizatoare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în sintaxă, ale lui F. Katz și Postai, sau ale lui Greimas, în semantică, după cum în fonologie, studiul statistic, analiza trăsăturilor distinctive și a distribuției fonemelor, din lucrările lui Roman Jakobson, Zellig Harris, Martinet, G. Herdan etc., au devenit generale, extinzîndu-se, în forme apropiate, și în cercetarea vocabularului (O bună Introducere in lingvistica matematică, semnează S. Marcus, S. Stați și Edmond Nicolau
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]