5,279 matches
-
și distribuția lor devin o parte a ordinii sociale și creează stratificarea. Cele trei tipuri de recompense de care dispune orice societate pentru a-i stimula pe oamenii competenți, profesioniști de înaltă calificare, sunt de ordin economic bunuri materiale, estetic divertisment și plăcere și simbolic prestigiu. Analiza teoriei funcționaliste referitor la stratificarea socială prezintă avantajul faptului că distinge cu claritate cele patru procese care se află la baza stratificării și anume: diferențierea, ierarhizarea, evaluarea și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
direct sau înregistrată, care are loc, cel mai adesea, într-un platou de televiziune. Scopul explicit al discuțiilor dintre invitați și moderator/moderatoare tinde să devină, în ultimii ani, nu atât informarea publicului, așa cum ne-am aștepta, cât furnizarea de divertisment. De fapt, așa cum se arată în volumele de specialitate, trecerea de la un format TV de tip dezbatere la talk-show înseamnă o importanță mai mare acordată dramatizării, emoționalului și senzaționalului, în defavoarea analizelor tehnice, stricte sau rigide (Nel, 1990, p. 9-10; Charaudeau
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
un talk-show echivalează cu o legitimare absolută în fața publicului. (Zeca-Buzura, 2005, p. 143) Trebuie menționat că, în România, termenul talk-show se referă la toate emisiunile structurate sub forma unei dezbateri, și nu doar la cele care au ca scop principal divertismentul și sunt difuzate în timpul zilei (daytime broadcasts), cum se întâmplă în Statele Unite și în Europa de Vest. Astfel, la noi, în emisiunile de tip talk-show se abordează teme dintre cele mai diferite, care acoperă domenii diverse: de la viața vedetelor la viața politică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de antenă ocupat mai înainte de dezbaterile sobre (Coman, 2004, p. 214-215). În funcție de subiectele abordate, talk-show-urile românești pot fi clasificate în: talk-show-uri politice, de actualitate socială și economică („Prim plan”, „100%”, „Zece fix”, „Realitatea Zilei”, „știrea Zilei” etc.) și talk-show-uri destinate divertismentului, care tratează teme legate de viața vedetelor, viața de familie, sănătate, hobbyuri etc. („De 3 ori femeie”, „Teo Show”, „Lori”, „Trenul vieții”, „Oamenii vorbesc” etc.). Talk-show-ul politic a devenit în epoca postmodernă unul dintre cele mai importante spații destinate dezbaterilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
media ă pe care le consideră totuși reprezentante ale diavolului ă, uzează de strategii de alianță cu acestea și contribuie astfel la confundarea diferitelor scene mediatice, cum sunt cele care țin de public și de privat, de serios și de divertisment. (Charaudeau, Ghiglione, 1997, p. 68) Unul dintre cercetătorii importanți ai evoluției presei în spațiul est-european, Peter Gross, insistă asupra capacității comunicării de masă de a influența „schimbarea, constrângerile și oportunitățile realității sociopolitice, precum și natura culturii sociale” (Gross, 2004, p. 45
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aducând în discuție imaginea politicienelor așa cum este ea proiectată de talk-show-urile politice. Trebuie spus că, până în prezent, o serie de studii feministe au abordat reprezentarea femeilor în presă și publicitate (Grünberg, 2005; Bulai, Stănciugelu, 2004; Rovența-Frumușani, 2002), în emisiunile de divertisment (Surugiu, 2002) și reflectarea în mass-media a femeilor din viața politică (Bazavan, Oprea, 2005). Pentru cercetarea de față am ales trei studii de caz, identificate ca reprezentative în urma monitorizării celor mai importante emisiuni tip talk-show din perioada octombrie-decembrie 2005. Cazurile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Morar: Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999). Sreberny, Annabelle; Van Zoonen, Liesbet, Gender, Politics and Communication, Hampton Press, Creskill, New Jersey, 2000. Surugiu, Romina, „Oglindă, oglinjoară, cine-i mai frumoasă în țară. Imaginea femeilor în emisiunile românești de divertisment”, în Brădean, Adina; Dragomir, Otilia (coord.); Rovența-Frumușani, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență. Raport de monitorizare ă România, Open Society Institute, Budapesta, 2005. Van Zoonen, Liesbet
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau falsă, așa cum se întâmplă și în povestirea a două cupluri ce își împart partenerele, la început pentru o mică răzbunare, iar mai apoi spre divertisment, adulterul cunoscut și acceptat devine o modalitate de a diversifica o existență banală și de ilustrare a unei moralități laxe. Toate acestea sunt permise poate și datorită finalității întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau falsă, așa cum se întâmplă și în povestirea a două cupluri ce își împart partenerele, la început pentru o mică răzbunare, iar mai apoi spre divertisment, adulterul cunoscut și acceptat devine o modalitate de a diversifica o existență banală și de ilustrare a unei moralități laxe. Toate acestea sunt permise poate și datorită finalității întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cauză are o slujbă și un venit suficient pentru a-și asigura un trai decent din punctul de vedere al consumului. Însă ea va avea acces redus sau inexistent la anumite sfere sociale (de exemplu, la manifestările culturale ori de divertisment ale comunității sau, pur și simplu, ceilalți membri ai comunității - inclusiv familia - refuză să interacționeze cu ea). Aceasta este o persoană aflată în situația de excluziune socială. Putem observa cum, din prisma excluziunii sociale, ceea ce constituie un trai decent este
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
e mai interesantă.” Gonzalv Ionescu face într-adevăr din cărți niște mortăciuni, citate în bibliografii pentru a obține un post de profesor. Doamna Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sunt „putrefiați de cultură”, dar se rezumă la antichități. Ultimul citește cu deliciu Virgiliu. Primul cercetează străvechi ilustrații pornografice și o rețetă „ad excitandem” în latină. Copiii lui Hagienuș văd în cărțile tatălui doar
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la ea colaborează Serghei Coloșenco, Alexandru Kissling, Iancu Goldstein, Dumitru David, Iancu Pantalon, Octavian Dumitru, născută din pasiunea și seriozitatea celor citați, membrii ai cercului rebusistic de la Casa de Cultură a sindicatelor din localitate. Tipăritura demonstrează nu numai preocuparea pentru divertisment, cât mai ales probează inteligență, creativitate și luciditate a creatorilor dar și a publicului in teresat. * 360 Lumea elevului Lumea elevului, revistă editată de școala cu clasele I-VIII Mireni, nr.4, din martie 2006, apărută cu sprijinul Consiliului local
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prea multă disciplină. în învățământ a fost apreciat și iubit. în presă avea mulți prieteni dar era conștient că din 100 de participanți "erau" 102 talente ! A colaborat la diverse ziare și reviste cu materiale de interes general și de divertisment. Membru al Cenaclului umoriștilor. Epigrama i-a adus destule satisfacții iar din ce a publicat în MERIDIANUL se vede ușor ce resurse 176 bogate avea ! Regret că nu a reușit să-și "ilustreze" dosarul de la Securitate. Iute la minte, atât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
realizează distanța aceasta imensă dintre pisc și șoseaua asfaltată (poet și mulțimea în mișcare) și că efortul lor de a găsi tehnologii, expresii ultra-elevate sunt fire de nisip într-o întindere de mare indiferență. Când butonul telecomenzii aduce violența, sexul, divertismentul ... mai are telespectatorul de meserie grijă de cultură ? Credeți că e mai cunoscut Eminescu sau Hagi ? în secolul apariției sale ( al XIX-lea), POETUL n-a prea fost citit; a existat o amprentă a sa pe tot secolul trecut (și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
doar forță în producție. Scăderea nivelului de creativitate este deosebit de vizibilă în explozia (năucitoare) informațional - culturală. în vârtejul acesta al datelor legate de viața de zi cu zi, selecția joacă cel mai important rol. întrebări: câte vor fi culturale, câte divertisment, câte utilitare, câte informaționale, etc. ? b) CULTUR| ȘI PUBLICISTIC| ! Dintotdeauna au existat autori cu opera în sertare, slab percepuți în public; au existat mereu gălăgioși cu puterea cuvântului în văzul lumii, dacă nu chiar politicieni; dar tot așa, au existat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de la minciună la ficțiune poetică). Au un gust pronunțat bizar, oribil, macabru. Muncesc neregulat și numai ce le place. Au nevoie de excitații pentru a se smulge inactivității și plictiselii. Inconstanți În afecțiunile lor: repede seduși, repede consolați. Valoare dominantă: divertismentul. ● Flegmaticii oamenii obișnuințelor, respectă principiile, punctuali, obiectivi, demni de credință, ponderați, cu dispoziție afectivă egală. În general impasibili, răbdători, tenaci, lipsiți de orice afectare. Civismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral. Agreează sistemele abstracte. Valoarea dominantă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de modificare a stărilor mentale pe cale electromagnetică sunt toate În această categorie, dar din moment ce nu sunt recunoscute oficial ele pot fi folosite oriunde și oricând, după bunul plac al celor care hotărăsc acest lucru. Și de ce anumite companii din industria divertismentului au recunoscut că au acces la aceste tehnologii când chiar existența acestora este negată față de marele public? În februarie 1998, abordarea de tip "monolit" În negarea existenței acestor tehnologii și totala tăcere În ce privește acest subiect s-a menținut chiar și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a rămas practic nedisputat, atât în anii '80, cât și în următorii 381. Diferențele de reprezentare a evenimentului respectiv înainte și după 1989 constau mai mult în faptul că informația istorică s-a diversificat, cu titlu restitutiv 382 sau de divertisment 383, fără să dăuneze vechilor opțiuni. Se confirmă, din nou, că tratarea istorică a unui fapt memorabil nu îi diminuează aura magică, nici nu descurajează manipulările, indiferent de atitudinea critică a unora sau a altora. Să ne reamintim deci, că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de atunci nu au simțit însă acest lucru ca fiind o intruziune politică explicită; decât, poate, ajutați de părinții lor. Au perceput-o, în primul rând, ca pe o formă de recunoaștere suplimentară a unor merite școlare, ca pe un divertisment în rutina zilnică a școlii sau, în cel mai rău caz, ca pe o pierdere de vreme. Mai ales primele generații, impresionate de exigențele afișate, au reținut că "[se] dădea [sic!] numai la cei care învățau bine" (D.M.) sau că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lui C. Chabrol (1973) privind necesitatea înscrierii situației de producere/receptare în modelul unei gramatici universale. Dimensiunea pragmatică va modula contextul sub toate formele sale: context referențial actual și lumi posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească perspectiva gramaticală a naratologiei formale insistînd pe raporturile de forță simbolice, pe relația autoritate-credibilitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cf. și M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și activități idiosincratice. Sfera publică este reconstruită în era electronică atît tehnologic, cît și social ("Evenimente îndepărtate ne devin la fel de familiare ca influențele din proximitate și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pastișă satirică, în genul À la manierè de..., spre deosebire de pastișă, care este o simplă imitație de stil fără funcție satirică). Clarificarea vine la pagina 111, unde aflăm că "pastișa este imitația în regim ludic, a cărei funcție dominantă este purul divertisment; șarja este regimul satiric, a cărui funcție dominantă este deriziunea; la forgerie 59 este imitația în regim serios, a cărei funcție dominantă este continuarea sau extensia unei realizări literare preexistente"60. Enumerarea de mai sus ne apare necesară întrucât ea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
facețiilor, care au un statut apropiat de al reprezentațiilor ("maimuțărelilor") ce urmau, în Antichitate, unei tragedii. Tematic înrudită cu burla, faceția dă "numele latinesc al unei glume concise, adesea de coloratură erotică, cu o poantă finală, folosită în chip de divertisment mai mult sau mai puțin urban în conversațiile celor vechi care iubeau într-adevăr produsele gratuite ale unei ironii subțiri"207. Ea împletește elemente ale culturii populare cu infiltrații culte (adesea trimiteri la modele antice dacă nu chiar imitații explicite
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tânărul a cărui viață tocmai o salvase. Momentul în care își pierde mințile ține de o intenție moralizator-didactică a lui Ariosto: acesta își exprimă, implicit, imposibilitatea de a mai crede în lumea medievală, pe care o atestă însă ca pur "divertisment estetic". Gradarea cu care redă nebunia nu șterge totuși îngăduința și simpatia sa pentru personajul pe care îl "sacrifică": Era atunci simțirea să și-o piardă,/ Căzând unei dureri cumplite pradă./ Să credeți celui care-a fost să ardă:/ Așa
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ales doar unul, răsunător. Este o zi de luni, dimineața, pe 12 octombrie 2009. Pe postul de televiziune Rai 2 se desfășoară una dintre cele mai urmărite emisiuni; L'Italia sul Due. Este una dintre acele tipuri de emisiuni de divertisment, fără greutate informațională, de relaxare. Publicul țintă este acela al familiilor, casnicelor, persoane care ascultă emisiunea în timp ce trebăluiesc prin casă. Subiectul emisiunii este dat de un eveniment care a avut loc într-un orășel din Emilia și care are ca
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]