26,742 matches
-
Leibing. 1970 - 20 August: Revine la stăreția Mănăstirii Neamț. 1970 - 15 Decembrie: Este ales de Sf. Sinod al B.O.R. Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, la propunerea Mitropolitului Olteniei, Dr. Firmilian, fiind al 77-lea arhiereu al Bisericii strămoșești de la dobândirea autocefaliei, în anul 1885. Primește titlul simbolic Severineanul, în amintirea vechiului scaun mitropolitan înființat la Drobeta Turnu Severin, în urmă cu 600 ani. 1978 - 20 Aprilie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege ca Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, în locul
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
desăvârșirii - care trebuie abordată existențial și trebuie trăită până la ținta ei supremă care este unirea cu Dumnezeu, îndumnezeirea. Această înaintare către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
voie”, a „pătimirilor fără de voie”. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea, bunătatea și îngăduința acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire de Dumnezeu și de oameni. Înțelegerea adevăratelor dimensiuni duhovnicești ne apropie de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
durere când își amintește de uciderea fără voie a unui om când era tânăr, a răspuns că nu, ci dimpotrivă, că se bucură, nu pentru păcatul propriu-zis al uciderii, ci pentru că acesta i-a devenit pricină de pocăință și de dobândire a unei mulțimi de virtuți. A răspuns de asemenea că slăvește și mulțumește bunătății lui Dumnezeu care schimbă în bune cele ce uneori, prin firea lor, sunt rele; așa cum a schimbat și omorul făptuit de Moise în Egipt, făcându-1 pricină
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
care, de se va rupe, te va arunca într-o mare de foc în care vei arde în vecii vecilor. Frânghia puternică este abținerea de la făptuirea păcatului, lupta de a-ți smulge din inimă pornirile cele rele prin străpungerea inimii, dobândirea adevăratei pocăințe și iertări a păcatelor, prin practicarea virtuților și prin lucrarea poruncilor lui Dumnezeu. A nu te opri de la păcat înseamnă a te lăsa pur și simplu înghițit de el și aceasta te arată cu totul lipsit de minte
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
numai astfel ea poate fi înțeleasă în întregime. Experiența euharistică pune într-o lumină specială cuvântul Scripturii și contribuie la descoperirea sensului spiritual, profund al textelor sfinte și la realizarea unității creștinilor. Dreapta mărturisire este condiția sine qua non pentru dobândirea numelui de creștin. Afirmația este susținută de desfășurarea Sfintei Liturghii, la săvârșirea căreia, înainte de împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului, Biserica se roagă pentru unitatea de credință prin ectenia: "Să ne iubim unii pe alții ca într-un gând să
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
lui Dumnezeu în învățătura și trăirea filocalică... Introducere Pentru spiritualitatea răsăriteană, problema cunoașterii lui Dumnezeu este una presantă, determinantă, existențială, de gradul și intensitatea ei depinzând, pe de o parte, amploarea eforturilor ascetice ale credinciosului, iar pe de altă parte, dobândirea mântuirii, fiindcă înaintarea și creșterea în cunoașterea lui Dumnezeu, realizată printr-o lucrare ascetică tot mai accentuată, este totodată un progres duhovnicesc. Starea lor culminantă este cunoașterea experimentală sau cunoașterea-unire. Cunoașterea lui Dumnezeu sau teognosia constituie, pentru spiritualitatea ortodoxă, scopul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
o singură cunoaștere adevărata: faptul de a nu fi cunoscută. Ceea ce putem noi cunoaște nu este, deci, ființa, ci lucrările divine creatoare și proniatoare. În cunoașterea aceasta, omul poate progresa pe măsura împlinii poruncilor, a eliberării de patimi și a dobândirii virtuților, cunoașterea și virtutea fiind cele ce duc la asemănarea cu Dumnezeu. Dincolo de distincția dintre ființă și razele de iubire ale lui Dumnezeu, ceea ce subliniază însă în mod constant spiritualitatea ortodoxă este caracterul de taină, apofatic al dumnezetrii. Taina sau
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sufletească. Cea dintâi este, de fapt, o cunoaștere pozitivă sau afirmativă a lui Dumnezeu. La baza ei stă, potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, cunoașterea Lui din raționalitatea creației și prin înțelesurile duhovnicești înalte ale Sfintei Scripturi și echivalează mai mult cu dobândirea certitudinii evidenței, a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletul nostru. Această cunoaștere pozitivă este treapta către o cunoaștere mai accentuată a lui Dumnezeu, o cunoaștere negativă, apofatică, tainică a misterului divin, experimentală, trăită ca unire cu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
că ea are un caracter antropocentric, rațional, constând în efortul uman de deslușire a existenței și prezenței lui Dumnezeu, din lucrările Sale. Ea depinde, în mod ireductibil, de voința creștinului, de efortul său ascetic, de curațirea de patimi și de dobândirea virtuților. Despre cunoașterea duhovnicească Am văzut că Sfântul Maxim Mărturisitorul vorbește de două feluri de cunoaștere. Una este naturală și are caracterul de știință, fiind dobândită prin efortul ascetic al omului. Cealaltă, superioară, duhovnicească, este o lucrare tainică, divino-umană, prin
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
care depășește orice accesibilitate, experiența lucrărilor Sale, precum și neputința exprimării depline a acestora". Despre perspectiva ascetică a cunoașterii creștine Cunoașterea lui Dumnezeu are un caracter pozitiv, creator și, în acelasi timp, progresiv, ea dezvoltându-se în raport cu eforturile noastre ascetice, în vederea dobândirii nepătimirii. Am menționat deja că specificul spiritualității răsăritene, al gnoseologiei ortodoxe, este caracterul ei interiorizat, profund duhovnicesc. Pentru această spiritualitate experimentală, gnoseologicul este ființial unit cu eticul, astfel încât la cunoașterea adevărată, deplină, nu se poate ajunge decât pe cale ascetică, experimentală
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de dobândire a virtuților, adevărata cunoaștere se dobândește în starea de rugăciune curată, neîncetată. În rugăciune, credinciosul se cunoaște pe sine în mod autentic și își dă seama de putința, capacitatea sau imposibilitatea de a-L cunoaște pe Creatorul Său, pe măsura
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
credinciosul să se prezinte înaintea lui Dumnezeu, pentru a lua iertare de păcate și sfințenie. În virtutea acestui fapt Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți, învățătorii și purtătorii de har ai ai Bisericii, ne sunt călăuzitori și îndrumători în Biserica dreptmăritoare, pentru dobândirea mântuirii. Așadar, această lucrare se adresează deopotrivă slujitorilor Bisericii, credincioșilor, studenților teologi, dar și tuturor acelora care doresc să cunoască mai multe în privința Sfintei și Dumnezeieștii Euharistii, altfel spus, ea se adresează celor care doresc un sincer și real progres
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
credinciosul să se prezinte înaintea lui Dumnezeu, pentru a lua iertare de păcate și sfințenie. În virtutea acestui fapt Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți, învățătorii și purtătorii de har ai Bisericii, ne sunt călăuzitori și îndrumători în Biserica drept măritoare, pentru dobândirea mântuirii. Autorul lucrării s-a dovedit a fi un bun mânuitor al condeiului, pentru că în Introducere, a motivat de ce și-a ales această temă, arătând că problema crizei religios-morală de la începutul de secol XXI, prin care trece lumea, este cauza
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
mereu tineri din punct de vedere spiritual, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică!... Fiindcă trebuie reținut foarte bine faptul că, în tot acest răstimp acordat, din bunătate divină, dobândirii mântuirii noastre, trebuie să învățăm foarte multe lucruri, în primul rând că nu suntem niciodată singuri, că Dumnezeu este mereu asupra fiecăruia dintre noi; să învățăm că trebuie să fim recunoscători celor care ne-au învățat, ne-au îndrumat și
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
adâncește introspecția și recomandă această operație pentru cei ce vor să cunoască adevărul, despre ei în �șiși, despre Dumnezeu, cum și exercițiul prin care se poate ajunge la o treaptă superioară. Și iată, el găsește ca rezultat al acestei operații dobândirea smereniei. Deci mărturisirea greșelilor proprii, chiar față de tine însuți - recunoașterea stării de păcătoșenie - ne plasează în adevărata lumină a existenței noastre. Pentru că smerenia - sau modes �tia în termeni actuali - nu înseamnă o acuzare formală și exterioară, superficială, de dragul unei atitudini
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Sfintei Scripturi ne pune la dispoziție nu doar cunoașterea adevărului, ci și modul de a ne integra lui, de a participa la viață"de har redobândită prin Jertfa și învierea lui Iisus Hristos. Nimic nu ni se cere, fără ca uneltele dobândirii roadelor să nu ne fi fost puse la dispoziție de Cel care ne în �deamnă să urcăm la El. Harul, sau forța vivificatoare a energiilor dumnezeiești care impresoară și pătrund existența noastră, ne este pus la dispoziție din plin. Aceasta
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
toți germenii păcatelor implicați în slăbiciunea omului și lipsa exercitării capacități �lor lui sufletești, tot în acest fel, la restaurarea omului hristofor sunt chemate și convocate să activeze toate virtuțile componente ale "fiilor prin har", ca ele să conducă la dobândirea desăvârșirii. Dacă primul păcat omenesc a fost neascultarea, iar cel al duhurilor netrupești a fost mândria, putem afla în analiza ambelor păcate prezența nerecunoștinței. Creatura cugetătoare - cu toate că a cunoscut direct pe Creator - nu I-a acordat încredere, nu s-a
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pen �tru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lup �ta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos, iar băutura devine sângele Lui, care este dragoste nestricăcioasă". De asemenea, experiența martirică poate fi aplicată în �tru totul experienței euharistice, deoarece, atât în Sfânta Liturghie, cât și în mar �tiriu, "creștinii
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
desăvârșirii - care trebuie abordată existențial și trebuie trăită până la ținta ei supremă care este unirea cu Dumnezeu, îndumnezeirea. Această înaintare către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
fără de voie”1, a „pătimirilor fără de voie”2. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire de Dumnezeu și de oameni. Înțelegerea adevăratelor dimensiuni duhovnicești ne apropie de ținta vieții creștine, încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
prezente în viața aceasta. Ele constituie o încercare de fiecare zi și de fiecare ceas a iubirii noastre față de Dumnezeu. Lupta cu ispitele de voie și fără de voie face parte din iconomia divină. Întreaga viață duhovnicească este o luptă pentru dobândirea asemănării cu Dumnezeu, care ia forme variate, uneori dramatice. Viața, atât a celui drept, cât și a celui păcătos, este presărată cu necazuri. De aceste încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Pe de altă parte, el ne îndeamnă la o tot mai accentuată pocănță, prin care se restabilește transparența firii noastre în plan duhovnicesc. Prin urmare, încercările au la bază „o judecată dreaptă a lui Dumnezeu”33. Scopul lor general este dobândirea vieții virtuoase întru smerită cugetare. Sfântul Isaac Sirul spune că virtutea este maica întristării iar aceasta naște smerenia, care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
osteneli și necazuri, spune Sfântul Maxim, sufletul se curăță de „murdăria plăcerii și smulge cu totul afecțiunea față de lucrurile materiale, descoperindu-i paguba ce o are din iubirea față de ele”36. Scopul lor este, așadar, profund duhovnicesc: - evitarea mândriei și dobândirea smeritei cugetări. Ele au scopul de a dobândi conștiința neputinței noastre și conștiința puterii dumnezeiești, de a dobândi simțirea curată, duhovnicească a harului Duhului Sfânt 37. Sfântul Isaac Sirul spune că răsplata nu se dă virtuții, nici ostenelii pentru ea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]