10,318 matches
-
spre calitatea organizațională. Ele pot genera o instituție de învățământ conservatoare sau dimpotrivă una inovativă (tabelul 1.1.). ferența apare din modul în care se percepe calitatea instituției de învățământ: școala numai prin rezultatele activității didactice, elevii prin prisma cunoștințelor dobândite și a facilității obținerii diplomelor sau a condițiilor de locuit iar organismele financiare pe baza cheltuirii resurselor disponibile. Există un proces în care instituția se adaptează permanent la nou, este preocupată de îmbunătățirea proceselor pe care le desfășoară și a
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
îmbunătățire a calității; -inspecții de validare a raportului de autoevaluare elaborat de școli și de aprobare a planului de îmbunătățire propus de școli. Când cadrele didactice limitează calitatea unei instituții de învățământ numai la rezultatele activității didactice, elevii la cunoștințele dobândite, iar organismele financiare la modul de cheltuire a resurselor se ajunge la o dezvoltare limitată a organizării calității, la o reticență în introducerea unor sisteme extensive de asigurare a calității. Asigurarea calității procesului educațional, în instituțiile de învățământ, se referă
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
Beneficii pentru autorități publice: abilități sporite și creșterea șanselor de angajare; standarde mai ridicate în oferta de învățământ; competențe de bază mai bune; un nivel mai ridicat al abilităților pentru atragerea investițiilor interne; încredere în calitatea învățământului și a competențelor dobândite. Beneficii pentru furnizorii de EFP: informații privind practici și experiențe de succes; comparația cu alți furnizori de EFP; încredere în propria ofertă și în capacitatea de a promova programele de învățare în mod corespunzător; dovezi privind calitatea ofertei pentru organismele
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
pot produce o creștere a acesteia. Inspecția și palparea piramidei nazale Examenul obiectiv al nasului și sinusurilor paranazale începe cu inspecția și palparea piramidei nazale, urmărindu-se: o aspectul tegumentului (culoare, tumefacție, durere la presiune); o modificările morfologice (congenitale sau dobândite) la nivelul structurilor osoase sau cartilaginoase (tumefacții dureroase inflamatorii sau indolore tumorale, nas deviat sau alte sechele traumatice); o porțiunile palpabile ale organelor vecine (buza superioară, obraz, pleoape); o aripile nazale în timpul respirației (aspirate, dilatate); o prezența crepitațiilor la mobilizarea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
1953, biologul sovietic Trofim Lîsenko preia aceste idei și dă naștere unei teorii generale care neagă genetica clasică a lui Mendel și Morgan - conform căreia gena este suportul eredității -, afirmând acțiunea mediului asupra transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu necesitate falsă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ceea ce permite îmbogățirea țăranilor și, deopotrivă, aprovizionarea generală, sau chiar deținerea individuală de „mici grădini”, în afara obligațiilor colective. Importanța fenomenului dacea poate fi măsurată după migrările la sfârșit de săptămână către acest teren particular, în automobilul - Volga, Trabant - în fine dobândit, după ani de așteptare, pentru o viață de familie îndepărtată de presiunile muncii și colectivismului. Tot atâtea echilibre microsocietale subliniază valorile unui socialism alcătuit dintr-un egalitarism de bază și locuri de muncă pentru toți - fie ele și artificiale -, pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
footnote Șerdeanu, I., Dițuleasa, F., 1971, Metodica predării lucrului manual în clasele I-IV, E.D.P., București, p.80. footnote> ÎNVĂȚAREA PRIN DESCOPERIRE Predarea și învățarea prin problematizare și descoperire presupun utilizarea unortehnici care să producă elevului conștientizarea conflictului dintre informația dobândită și o nouă informație, determinând pe elev să acționeze în direcția lichidării conflictului prin descoperirea unor noi proprietăți ale fenomenului studiat. Aceste situații-problemă pot să apară între cunoștințele elevului și cerințele problemei de rezolvat, în momentul selectării dintre cunoștințele anterioare
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
și Belgia și Germania și Franța”. Tratatele de alianță au în special funcția de a menține în anumite aspecte statu-quoul teritorial. Astfel, după victoria din războiul împotriva Franței și înființarea Imperiului German în 1871, Bismarck a încercat să protejeze recent dobândita poziție dominantă în Europa prin alianțe destinate să prevină un război de revanșă din partea Franței. În 1879, Germania și Austria au semnat o alianță pentru apărare reciprocă împotriva Rusiei, iar în 1894, Franța și Rusia au intrat într-o alianță
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și a hormonilor (prin mecanisme de conexiune inversă pozitive ori negative); în determinarea hipersexualității și a altor efecte comportamentale, experiența sexuală anterioară a individului nu are un rol esențial. Există și circuite înnăscute, pe baza cărora se face condiționarea celor dobândite, circuite diferențiate în cursul filogenezei și transmise genetic. De la naștere există centri pentru fiecare dintre elementele disparate ale răspunsului sexual, ceea ce face ca erecția, ejacularea să poată apărea ocazional și înainte de pubertate. Apariția postefectului EEG (electro-encefalo-grafic) a putut fi constant
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
un nivel optim, fiziologic, al hormonilor estrogeni situație decelabilă cu ușurință în cadrul anamnezei făcută prin lecțiile de sexologie și planificare familială. În concluzie, în diferențierea progresivă a unei conduite heterosexuale adulte, rolul jucat de hormonii sexuali și cel de experiență dobândită se află într-o strânsă relație. Hormonii sexuali prin dubla lor acțiune asupra reactivității structurilor nervoase centrale și asupra morfogenezei genitale și somatice contribuie în mare măsură la crearea ansamblului de condiții necesare diferențierii și consolidării unui comportament sexual conform
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
luminii; produsă de asemenea și de bacteriile intestinale. Deficiența în tiamină apare actualmente din ce în ce mai frecvent datorită alimentației rafinate (bogate în conservanți), excesivă în făinoase și alcool etilic, cafea, preparări termice agresive, stres și boli infecțioase intercurente, repetate, prin deficit imunitar dobândit, datorat radiațiilor ionizante și efectelor în timp ale acestora și/sau radicalilor liberi. Surse naturale foarte bogate în tiamină sunt: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), fructele de măceș (Rosa canina), rădăcinile de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra), fructele de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și mai mari. Structurile formale „făcute pentru a reglementa previzibilul, obișnuitul, tipicul, se simt pierdute când întâlnesc imprevizibilul, excepționalul, ilogicul” (Brown, 1961, p. 134), adică acel ansamblu de fenomene ce apar din interacțiunea oamenilor. Bazându-se pe conceptele de „incapacitate dobândită” (elaborat de Veblen), „psihoze profesionale” și „deformări profesionale” (ale lui Dewy și Warnotte), Robert K. Merton reproșează sistemului birocratic al lui Weber depersonalizarea excesivă a relațiilor dintre oameni (vezi Merton, 1949). Peter M. Blau (1955) se referă la alte disfuncționalități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de indivizi. Analiza situației în care am avut un nou-venit ne-a furnizat o serie de elemente și pentru acest caz. Să le adâncim. Desigur că aici nu ne referim la statutul oficial conferit membrilor unui grup, ci la statutul dobândit ca urmare a activității depuse zi de zi în cadrul grupului, la statutul presupus, imaginat de fiecare că îl deține, la statutul atribuit de alții. Astfel, indivizii care de la început sunt investiți cu un anumit statut - să spunem statutul de membru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre ipostazele ei, cu însușirile (trăsăturile) și comportamentele ei, cu diversele ei acte cognitive. Acest model este ilustrat de teoriile personologice, de cele comportamentiste și de cele cognitive. Omul este purtătorul trăsăturilor de personalitate, indiferent dacă acestea sunt înnăscute sau dobândite; el este inițiatorul diferitelor comportamente, tot el este cel care desfășoară procese cognitive complicate (ia decizii, stabilește scopuri pentru subordonați, face atribuiri cauzale). Din perspectiva acestui model, conducerea apare ca un act, un efect sau un atribut al liderului, și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un tip invariabil înzestrat cu un anumit complex biopsihic care, cel mai adesea, se șlefuia de la sine, automat. Cum această concepție de esență biopsihologică genetică nu putea fi eficientă în activitatea practică, ea este părăsită, cercetările orientându‑se spre însușirile dobândite și manifestate în conduite și comportamente. Cu toate acestea, modelul nu și‑a dovedit o utilitate prea mare, deoarece, deși se centra pe aspecte din ce în ce mai pertinente (comportamentul este mai mult decât o trăsătură, iar activitatea cognitivă mai mult și decât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducere care sunt prin esența lor de natură psihosocială, și mai puțin psihologic‑individuală. Or, dacă acestea din urmă pot fi mai greu manevrate, dată fiind legătura lor foarte strânsă cu disponibilitățile native ale individului, celelalte, fiind prin esența lor dobândite, achiziționate în timpul vieții individului, și mai puțin dependente de disponibilitățile native, pot fi supuse influențelor educative. Ele pot fi formate prin practică și învățare. Deși în modelul mixt al conducerii interacțiunea celor două categorii de elemente rămâne hotărâtoare, în dinamica
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
însuși. Care ar fi, totuși, utilitatea ei pentru psihologia organizațional-managerială? Ea poate constitui un punct de pornire în formularea și, eventual, soluționarea unor probleme aproape perene ale psihologiei generale și psihologiei personalității, cum ar fi problema relației dintre înnăscut și dobândit sau a relației dintre stabil și dinamic în personalitate. Argumente pro sau contra recoltate și din mediile organizaționale n-ar fi decât benefice. Plus că psihologia organizațional-managerială ar putea prefigura propriile ei nedumeriri. De exemplu, faptul că satisfacția este influențată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problematice, să se ajungă la ameliorarea sau folosirea lor în avantajul organizației. Din acest punct de vedere, noi considerăm că managerii n-ar trebui să fie preocupați atât de mult de faptul dacă un factor al satisfacției este înnăscut sau dobândit, ci de descoperirea situațiilor în care el produce efecte pozitive sau negative. Aceasta deoarece nu factorul respectiv în sine influențează satisfacția, ci corelatele lui comportamentale. Organ și Bateman au arătat magistral că ceea ce contează în mediile organizaționale nu este nevrotismul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putea anticipa într-o oarecare măsură reacțiile unei persoane caracterizate printr-o asemenea trăsătură la sisteme motivațional sau de conducere diferite sau la factori de stres ambientali, fără a-și pune prea multe întrebări referitoare la caracterul ei înnăscut sau dobândit. Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că cei înclinați spre satisfacție vor fi neapărat eficienți, iar cei predispuși spre insatisfacție vor fi ineficienți. Până în momentul de față nu există date suficiente de cercetare care să dovedească legătura cauzală dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lungul mai multor ani (1953, 1961, 1980), singur sau împreună cu colegii săi de la Universitatea din Harvard. Costrucția teoretică propusă de D. McClelland este impecabilă. Schițăm mai jos principalele contribuții ale psihologului american. D. McClelland consideră motivația ca fiind mai mult dobândită decât moștenită, așa cum susțin marea majoritate a psihologilor americani. O persoană care trăiește într-o cultură, afirmă el, achiziționează nevoi prin învățare. O asemenea concepție este extrem de importantă, deoarece deschide posibilitatea influențării procesului de formare a nevoilor. Care sunt însă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
convingem, etc. Este nevoie să diferențiem alte două noțiuni strâns legate între ele și extrem de importante pentru comunicare: limba și limbajul. Limba reprezintă totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale și gramaticale) ce dispune de o organizare ierarhică, potrivit unor reguli gramaticale, dobândite social-istoric. Față de individul uman, care reprezintă un summum de însușiri și particularități individuale, limba este un dat obiectiv, nedepinzând de existența în sine a individului, ci de existența colectivității umane, a unui popor sau a unei națiuni. Limba este un
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic și ca urmare se produc interferențe. Competența de comunicare a profesorului. Competența comunicațională a profesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, dar mai ales dobândită, prin voință și efor pedagogic. Această competență are mai multe caracteristici: • inteligență, ca instrument de cunoaștere, înțelegere, invenție și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale; • memorie manifestă în rapiditatea întipăririi și stocării informațiilor, în recunoașterea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a-ți critica elevii care întârzie mereu la ore? Răspunsul agresiv: Răspunsul asertiv: Fiecare grupă își prezintă răspunsurile. (O3, O4) 102 104 CHESTIONAR DE EVALUARE Exprimă-ți părerea asupra formulărilor de mai jos, acordând note de la 1 la 10. Cunoștințele dobândite îmi sunt utile. Nota: ...... Timpul rezervat activităților în grup și discuțiilor a fost suficient. Nota: ...... Profesorul a avut un comportament asertiv. Nota: ...... Sugestii pentru activitățile viitoare: Alte observații: Li se propune elevilor să se încadreze într-una dintre cele 3
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
măsură de cunoaștere și de ideologie (Moliner et alii, 2002, pp. 11-12). Categorisirea identitară pare a se realiza În principal pornind de la o percepție contextuală globală, situațională, și nu de la semne izolate (Mucchielli, 1986, p. 35). Ceea ce sugerează că „identitățile dobândite” (Ricœur, 1991), care implică valori, norme și persoane În care ne recunoaștem, sunt legate de contexte care se pot modifica și reproduce. Totuși, o asemenea definiție a identificării, care „desubstanțializează” identitatea (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 140), nu merge până la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individuale, cât și colective ă Își dobândesc forța din aderarea la o axă valorică după care se orientează finalitatea existenței” (ibidem). Distincția clasică Între factori individuali (psihanalitici sau cognitivi) și factori colectivi ă sau chiar Între factori Înnăscuți și factori dobândiți ă În construcția sentimentelor de sine, de identitate și de apartenență este astăzi puternic contestată. Pentru Muchielli, sentimentul de apartenență Își are originea „În relația primară a sugarului cu mama sa, Întrucât se știe că, În prima fază, sugarul nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]