2,821 matches
-
largă de opinii; (2) o consistență ridicată a atitudinii; și (3) conceptualizări abstracte"38. "Hărți ale realității sociale problematice și matrice pentru crearea conștiinței colective"39. Reflecția procesului și structurii în conștiința celor implicați produsul acțiunii"40. "O abordare tipic dogmatică a politicii, i.e. rigidă și impermeabilă"41. "Un sistem logic coerent de simboluri care, în interiorul unei concepții asupra istoriei mai mult sau mai puțin sofisticate, leagă percepția cognitivă și cea evaluativă a condiției sociale a cuiva și în special așteptările
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
relație cu ideologia nu trebuie să implice, în niciun caz, o respingere mecanică a conceptului din sfera analizei specifice filosofiei, teoriei și științei politice. A deduce caracterul "neștiințific" al ideologiei din relația sa cu dominația și interesele este o atitudine dogmatică, presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei însăși. Un al doilea pas privește, și aici revin la rolul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu ideologia nu trebuie să implice, în niciun caz, o respingere mecanică a conceptului din sfera analizei specifice filosofiei, teoriei sociale sau celei politice. A deduce caracterul "neștiințific" al ideologiei din relația sa cu dominația și interesele este o atitudine dogmatică, presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei înseși. Drept urmare, respingerea pretențiilor pozitiviste a deschis posibilitatea conturării unui model
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
credinței. Studiileinclud și temele conexe, precum: Crezul ortodox, precizarea învățăturii de credință și mărturisirea ei așa cum a fost transmisă deMântuitorul Hristos, Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți, apologia credinței, credință și cunoaștere, puterea credinței, tradiție și înnoire 10 în dreapta credință, învățături dogmatice axate pe Crezul ortodox dezbătute la Sinoadele Ecumenice, e.g. homoousios etc. Studiile publicate în prezentul volum sunt alcătuite de acade micieni, profesori de teologie, filosofie, limbi clasice de la mai multeuniversități din țară, cercetători, precum și de tineri doctoranzi șimasteranzi în domeniile
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
transcendență.Dincolo de sfera cunoașterii și a valorizării, „transcendența” esteprezentă în atitudinea spiritului ca atare. Lămuritoare este aici concepția despre „transcendentul care coboară”. „Transcendentul - scria Blaga - nu e conceput pretutindeni și în toate timpurile la fel,deși formularea lui sub unghi dogmatic nu diferă esențial. Rami-ficările spiritului creștin nu se fac numai pe temeiuri «dogmatice».Ele pot avea și temeiuri «stilistice». În adevăr, în atitudinea omuluifață de transcendență, intervine o determinantă de caracter stilistic,care produce o remarcabilă diferențiere de viziuni. Această
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
atare. Lămuritoare este aici concepția despre „transcendentul care coboară”. „Transcendentul - scria Blaga - nu e conceput pretutindeni și în toate timpurile la fel,deși formularea lui sub unghi dogmatic nu diferă esențial. Rami-ficările spiritului creștin nu se fac numai pe temeiuri «dogmatice».Ele pot avea și temeiuri «stilistice». În adevăr, în atitudinea omuluifață de transcendență, intervine o determinantă de caracter stilistic,care produce o remarcabilă diferențiere de viziuni. Această determinantă (...) e în multe privințe mai decisivă decât o metafizică precizată. Ea e
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Căci „fiecare persoană umană e o taină adâncită în taina infinită a Persoanei Cuvântului. Toți, adâncindu-ne prin comuniune unulîn altul, Îl descoperim tot mai bogat pe Dumnezeu - Cuvântul înnoi înșine unul în altul”<footnote Dumitru Stăniloae, Studii de teologie dogmatică ortodoxă, Craiova, 1991, p. 235. footnote>. După Dionisie Aeropagitul „Dumnezeucel transcendent și mai presus de ființă a adus la existență toate for-mele de existență creată, pentru a le ține și urca pe toate (...) într-ocomunicare neconfundată între ele”<footnote Ibidem, p.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
această orbire a sufletului, lipsa credinței înfăgăduințele lui Dumnezeu, care sunt consemnate în Scriptură, darpe care ei nu le înțeleg. Cei ce nu cred, așadar, nu sunt dintre „oile”<footnote Ibidem, 10, 26. footnote>Domnului. Distincția palamită și valoarea ei dogmatică poate fi înțeleasă șimai clar în precizarea cauzei orbirii iudeilor. „I-au răspuns iudeii:Nu pentru lucru bun aruncăm cu pietre asupra Ta, ci pentru hulă șipentru că Tu, om (s.n.). Te faci pe Tine Dumnezeu (s.n.)”<footnote Ibidem, 10
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că ființa este aceeași cu ipostasul sau persoana.Cf. Istoria bisericească universală, vol. I, București, 1956, p. 133. footnote>.Totuși cuvântul acesta, deși nebiblic, a fost socotit de către Sinodul I Ecumenic ca fiind cel mai potrivit pentru a exprima învățătura dogmatică a Bisericii despre deoființimea și egalitatea Fiului cu Dumnezeu Tatăl.Formularea oficială și proclamarea solemnă a acestei părți din dogma trinitară, în care oJmoouvsio" a jucat un rol important, s-au făcut cu ocazia combaterii și condamnării ereziei ariene, de unde
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că este născut esteinferior Tatălui<footnote Idem, 4, 12, col. 553AC; col. 565-568. footnote>, iar misterul nașterii Fiului din Tatăl nu se poatepătrunde<footnote Idem, 5, col. 553 C-556 AB. footnote>.Dar la Alexandru al Alexandriei, oJmoouvsio", caracteristic pentruformula dogmatică niceeană de mai târziu, nu apare; în schimb ejl th̀" oujsiva", din aceeași formulă, se găsește „aproape echivalentă, în formula ejx aujtou` tou` patrov"”<footnote J. Tixeront, Histoire des Dogmes, vol. II, ed. a 7-a, Paris, 1924, p.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Numirea este echivalentă cu aceea de omiusieni (de la oJmoivo" â asemănător + oujsiva â asemănător după Ființă ojmoiouvsio"), întrucât susțineau numai asemănarea Fiului cu Tatăl, sau cu numirea de semiarieni. footnote> - partizani ai unor formule de compromis și adversari ai declarațiilor dogmatice prea categorice și prealimpezi - că amintitele expresii ar duce la concepția emanaționistăgnostică și i-ar atribui lui Dumnezeu o ființă materială și în special că oJmoouvsio" (levxi" așgrafo") ar fi sabelian și că nu se găsește în Scriptură, au fost
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a nașterii înHristos nu infirmă credința și practicarea celorlalte Sfinte Taine aleBisericii.Ultimele două articole completează învățătura Bisericii cu credința în cele viitoare, învierea morților și viața veșnică, învățătură necesară fiecărui creștin.În simbolul niceo-constantinopolitan erau date implicit și hotărârile dogmatice ale celorlalte Sinoade Ecumenice, care l-au recunoscut și confirmat ca învățătură de bază a Bisericii și chiar au interzis oriceschimbare a sa, așa cum citim în canonul 8 al Sinodului III Ecumenic.Alcătuit astfel pe osatura simbolurilor baptismale și având
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
serviciul divin, mai ales la săvârșirea Tainelor, se aude mărturisirea de credință, atunci comunitatea mărturisitoare își dă seama din nou de conținutul credinței și, în acest timp,Îl slăvește pe Dumnezeu Cel treimic, pe Care-L mărturisește. Doxologia și înțelegerea dogmatică sunt aici strâns alăturate<footnote Prof. H. Pitters, op. cit., p. 285. footnote>. Liturghiaeste o mystagogie, după Sf. Maxim Mărturisitorul, deoarece ea în-vederează omului relația dintre Creator și făptură. În ea omul asimilează și consumă Cuvântul lui Dumnezeu devenit trup. Fiecare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se vor cutremura, mân-gâindu-se însă cu speranța că, după judecata particulară, vor aveaparte de bucuria și odihna raiului. Potrivit teologiei dogmatice ortodoxe, atât acest itinerariu al sufletului, cât și trecerea lui prin vămile văzduhului fac parte din judecata particulară, în care se cercetează și se decide soarta sufletuluipână la Judecată universală<footnote Seraphim Rose, Sufletul după moarte. Experiențele „post mortem” contempo
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prin intermediul Sfântului Dionisie, despre care Sfântul Maxim scrie un comentariu elaborat. Dar, dincolo de această influență indirectă, putem regăsi mare parte din spiritualitatea Sfântului Grigorie în antropologia Sfântului Maxim, un aspect bine ilustrat de Andrew Louth, în discuția sa asupra tradiției dogmatice a Sfântului Maxim (la pagina 27 din volumul său, intitulat Maximus The Confessor). În introducerea sa la traducerea Sfântului Maxim din colecția „Classics of Western Spirituality” (p. 6), Jaroslav Pelikan percepe reușita Sfântului Maxim de a-l salva pe Dionisie
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
îmbelșugare totul în mâinile mele, sunt mereu sărac, deși am unit cu puținul, în mod neîndoielnic, totul”<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești, imnul 23 (Z. 41), traducere de Preot Prof.Acad.Dr. Dumitru Stăniloae, în vol. Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 471. footnote>. O altă influență majoră a Sfântului Grigorie de Nyssa poate fi regăsită în lucrările Sfântului Grigorie Palama (1296-1359), care, uneori, îl citează pe episcopul de Nyssa, căruia îi datorează distincția clară
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
1622 1674) este autorul Noilor experimente anatomice (Paris, 1651) și al „Dizertației anatomice asupra circulației sângelui“ (1651), care contribuie la mutarea centrului de importanță de la ficat la inimă, adepții lui Galen fiind nevoiți să-și restructureze concepția anatomică. în pofida conservatorismului dogmatic al Facultății de Medicină din Paris, care nu admite nici circulația limfei, anatomiștii europeni îl confirmă și îl completează, în detalii puțin semnificative, pe Harvey. În Anglia, John Mayow (1645 - 1679) studiază oxigenarea sângelui, explicând culoarea roșie prin amestecul cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
statelor naționale și al marilor curente științifice și artistice, este și secolul medicinei moderne. La confluența dintre secolele XVIII și XIX, doi mari filosofi își au contribuția lor: E. Kant luminează gândirea și F. Hegel o dinamizează. Amândoi limitează raționalismul dogmatic, întăresc rolul științei, al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890 Kant publică a doua sa operă fundamentală, Critica rațiunii practice, făcând din experiența practică suportul științei. în 1807, Hegel scoate Fenomenologia spiritului dezvăluind resursele inepuizabile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sa, mitologia a trezit valori și sentimente aproape religioase persoanelor cel puțin parțial secularizate (care pot accepta filonul religios tradițional, dar care întâmpină dificultăți în a recepta dogma religiei instituționalizate, constituind o cale de mijloc între secularizarea totală și religia dogmatică); în fine, mitologia ne mai învață că abstractizarea nu e soluția tuturor problemelor, ci doar distanțarea față de ele, și că adevărul este, la urma urmei, "o poveste".144 Prin mit căutăm să ne punem în acord cu transcendentul care formează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trecut la o formă agresivă de prezentare și distribuție propagandistică, printr-un "bombardament ideologic fără diferențieri psihologice, profesionale sau de vârstă" prin știri televizate ori radiofonice, prin emisiunile de proslăvire a Partidului ori a cuplului prezidențial, prin pancartele ori lozincile dogmatice amplasate pe străzi ori la locul de muncă, prin marile cuvântări amplificate prin difuzoare în piețele publice sau prin ședințele "cetățenești" de îndoctrinare politică, completate de spectacole de "divertisment educațional", de manifestări sportive politizate, dar și de literatura civică a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Masina? Întinse brațele pe masă și fără să se miște Își ascunse chipul obosit Între ele. I se părea că aude vocea nazală, pedagogică a profesorului Talmon, declarând că subtilitatea lui Karl Marx referitoare la Înțelegerea umană era naivă și dogmatică, asta ca să nu spunem primitivă, și că În orice caz, era unidimensională. Fima răspunse În gând acestei afirmații cu Întrebarea perpetuă a bătrânului tată al Yaelei: „În ce sens?“ Oricât frământa Întrebarea În minte, nu reușea să găsească un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spuse el lui Henry Într-o zi, pe când stăteau pe Banca Confesiunilor; fusese crescut În religia protestantă, dat fiind că tatăl său avea ascendență hughenotă și familia mamei era anglicană, dar cu o atitudine față de religie mai degrabă pragmatică decât dogmatică. Fratele meu Eugene a fost botezat Într-o biserică catolică pentru a fi pe placul unui aristocrat, prieten de familie, al cărui nume l-a primit. Cred că l-ar fi făcut și hindus, dacă asta i-ar fi Îmbunătățit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
numea într-adevăr Ratzinger, asta nu pot să-mi amintesc, dar că voia să se facă preot, că nu voia să știe nimic de fete și că, imediat după elibererea din prizonierat, voia să studieze toate blestematele alea de aiureli dogmatice, asta e adevărat. Iar că acest Ratzinger, care mai înainte a fost prefect al congregației pentru învățământ confesional, care acum poartă mitra pontificală, a fost unul dintre zecile de mii de prizonieri din lagărul cel mare de la Bad Aibling, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
participe la apropiata expoziție anuală, el a fost nevoit să-mi relateze după câteva săptămâni că juriul apreciase, ce-i drept, calitatea desenelor, totuși le respinsese ca fiind „prea figurative“. De atunci încolo m-am păstrat departe de toate îngustările dogmatice, mi-am bătut joc de toți papii - astfel, mai târziu, și de acela care, înălțat cu cert impact mediatic, voia să măsoare cerul literar numai și numai după măsura lui - și m-am obișnuit cu riscul de a fi nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Infernul, Purgatoriul și Paradisul. Nici publicul, nici colegii nu l-au Înțeles. A fost necesară o chemare la ordine, al cărei prestigiu l-au generat inițialele H.B.D., pentru ca orașul Buenos Aires, frecându-și ochii insomniaci, să se trezească din visul său dogmatic. După ipoteza lui H.D.B., care poate fi probată la infinit, Lambkin Formento ar fi răsfoit, În chioșcul din parcul Chacabuco, acea raritate a bibliografiei din secolul al XVII-lea, numită călătoriile bărbaților precauți. Cartea a patra ne informează: „...În imperiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]