5,649 matches
-
rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu deosebit hrisov spre răsplătire purtării de grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte am citit eu, părinte, a existat și un al doilea suiulgiu, care era fratele lui Costandin, pe nume Dima... Amândoi au devenit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țel. 0264/595339 CONSTANTĂ Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, țel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, țel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, țel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domneasca nr. 27, țel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, țel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casă Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, țel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, țel. 0232/412712
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
rândurile populației. Dar cel mai mult și mai mult îl exasperau nesuferitele bacșișuri - consulul reușea să pronunțe bacsisi strivind cu ciudă cuvântul între dinți - pe care era silit, da, silit să le împartă în dreapta și în stânga ori de câte ori ieșea de la Curtea domnească. O curte, de altfel, doar cu numele, căci, de mai mulți ani, acolo domneau doar generalii ruși. Boierii continuau să sosească. Schimbau câteva cuvinte cu consulul francez, apoi treceau în următorul salon, ceva mai mic, dar cu mult mai primitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
organ. Sigur că vreau să mă bucur de el, dar fără să devin robul lui supus până la crimă, așa cum a fost tatăl meu. Și nici nu vreau să mor otrăvit din cauza lui pentru vreo Zoică, fie ea și cu coroană domnească, așa cum a pățit Luminăția Sa, bunicul Ienăchiță. Prințul se îmbăia în cabinetul de toaletă din primitoarea sa casă de pe Podul Târgului de Afară. Scufundat până la bărbie în apa caldă, asculta zgomotele casei cu ochii închiși.Era una dintre marile plăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
povestească deja cunoscuta întâmplare a fugii celor doi coconi de domn fermecați de modul de viață european, când tatăl său, Ienăchiță, mersese la Viena, în cetatea cezaro-crăiască, și își lovise luminata lui frunte de podele dinaintea împăratului pentru readucerea odraslelor domnești în țară și, bineînțeles, despre balul ambasadorului Spaniei, unde doamnele înțeleseseră să-și arate simpatia lăsându-l aproape dezbrăcat pe Luminăția Sa, smulgându-i frumoasele lui șaluri și elegantele lui haine orientale. Chiar dacă se lăsa greu, Nicolae povestea întotdeauna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vreme locului, după numele lui Basarab I-ul, domn al Țării Românești, care l-a luat de la Moldova... - L-a luat... A trecut și el pe-acolo și, ca tot creștinul, și-a scris numele pe-o salcie, cu cosorul domnesc... - ...dar asta s-a-ntâmplat, hăt, În secolul al XIV-lea și nu pentru multă vreme. Noi, Moldovenii, nu vorbeam de: Basarabia - Moldova avea o Țară de Sus, acolo, sus, fără să se țină seama de Prut; la fel, jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
coronamentului de frunziș, locul lărgindu-se, odihnitor și vesel, într-un luminiș înverzit: Poienița căprițelor! Acum o recunosc, în special după buturuga din mijloc, scobită de intemperii și de ghearele ascuțite ale urșilor bruni, în forma încovoiată a unui jilț domnesc. Ori... În forma unei iesle? Un bărbat tânăr, blond, înalt, cu părul și barba împletite în șuvițe mătăsoase, frumos ca un înger, îmbrăcat într-o togă albă ca neaua, se ridică de pe jilț și se apleacă în fața mea, ceremonios. Înțeleg
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ardelenești din zona Vadul Feleacului de lângă Cluj Napoca, unde Ștefan cel Mare avea posesiuni primite în dar de la Matei Corvin. Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
multă vreme au ținut pacea încheiată la București ca nestatornică, așteptând dintr-o zi în alta înapoierea pământului luat de către ruși și întregirea hotarului țării, precum au fost mai dinainte, dar s-au amăgit în ideile ce hrănia». În divanul domnesc, mitropolitul Veniamin Costachi și-a ridicat glasul împotriva înjumătățirii țării; mai apoi, intervențiile făcute pe lângă cancelarul Metternich spre a aduce chestiunea Basarabiei înaintea Congresului de la Viena (1814-1815) n-au avut nici un rezultat. „Vulturul Uralului își înfrânsese adânc ghearele blestemate în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
rezultatele obținute la activitățile desfășurate, durata rămasă până la liberare; 4.3.2.2 Prezentarea instituției penitenciare Scurtă monografie * După 1564, capitala Moldovei a fost stabilită la Iași. Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, a fost necesară constituirea și dezvoltarea curții domnești, pe amplasamentul actual al Palatului Culturii. * Din unele însemnări ale cronicarilor, sau de la călătorii străini ai veacului al XVI-lea, putem afla că "denumirea de curte domneasca se dădea unui întreg complex de clădiri, locul prim fiind deținut de cea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, a fost necesară constituirea și dezvoltarea curții domnești, pe amplasamentul actual al Palatului Culturii. * Din unele însemnări ale cronicarilor, sau de la călătorii străini ai veacului al XVI-lea, putem afla că "denumirea de curte domneasca se dădea unui întreg complex de clădiri, locul prim fiind deținut de cea care adăpostea divanul mare sau spătăria, unde se țineau diferitele întruniri și recepții și unde se află și tronul. * Alături de ea, erau mai multe încăperi, atât la
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
a sărit în aer jitnița, biserica de pe poarta și închisoarea". * Iată așadar că o primă vorbire despre închisoarea din Iași se face după stabilirea în acest oraș a capitalei Moldovei, respectiv la 1564. * Cu trecerea timpului, construcțiile din compunerea curții domnești, au suferit modificări la originea cărora au fost invaziile tătare, cazace și polone, precum și ale războiului ruso-turc, la începutul secolului XIX. * Cu ocazia reconstruirii curții domnești din anii 1803 1806 s-au operat și unele schimbări. Zidul înconjurător a fost
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
oraș a capitalei Moldovei, respectiv la 1564. * Cu trecerea timpului, construcțiile din compunerea curții domnești, au suferit modificări la originea cărora au fost invaziile tătare, cazace și polone, precum și ale războiului ruso-turc, la începutul secolului XIX. * Cu ocazia reconstruirii curții domnești din anii 1803 1806 s-au operat și unele schimbări. Zidul înconjurător a fost menținut și turnurile reânoite. A fost îndepărtat paraclisul din fața Uliței Mari (Bd. Ștefan cel Mare), în locul căruia a fost construită o poartă. A disparut acum și
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
pe flash-uri eterogene, având drept consecință o poezie abstractă (de pildă: dintr-o perspectivă oglinda ecoului / roade în apele clare nodul amnezic al hainei ce-l îmbracă / cu șapte picioare de lut la masa rotundă în pridvorul / tăcerii / semnul domnesc), infuzată adesea de ecouri livrești, în care, în consonanță cu poetica postmodernistă, structura textului îmbină fragmente construite în vers liber cu pasaje în proză, pentru ca la nivelul ortografiei și al punctuației să fie abolite aproape toate canoanele, în încercarea de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai multe ori pe zi. Vasile Ilucă înfățișează și alte aspecte, unele de-a dreptul ciudate, descoperite în cărțile de documente. De exemplu, nu numai oamenii, dar și dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și alte aspecte, unele de-a dreptul ciudate, descoperite în cărțile de documente. De exemplu, nu numai oamenii, dar și dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dobitoacele erau rânduite după anume ranguri. Există porci țărănești, dar și porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute. La prețuri mai convenabile, se înțelege. Ori: toți cei care nu se supuneau rânduielilor impuse, dintr-un motiv sau altul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
porci domnești, cum existau și oi țărănești și oi domnești. Gradul valoric era concretizat numeric: “o mie și cinci sute de oi țărănești fac o sută și cincizeci oi domnești și cinci sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute. La prețuri mai convenabile, se înțelege. Ori: toți cei care nu se supuneau rânduielilor impuse, dintr-un motiv sau altul, cădeau sub strașnic blestem și afurisenie, în veacul vecilor. Gestul iertării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spus donatorul cerea s-o țină tot într-un “guleai” pe banii “nineacăi” monahul Gavriil. ― Până aici, parcă-parcă ne-am descurcat părinte. Voi aminti, însă, că după obiceiul vremii aproape toate daniile făcute locurilor sfinte erau întărite printr-un act domnesc. Oricine ar fi făcut dania. După cum o să vedem, aceste întăriri domnești de stăpânire a unor bunuri a dat apă la moară celor sus-puși de la locurile sfinte, care s-au folosit de aceste acte după ani și ani, ceea ce a adus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
banii “nineacăi” monahul Gavriil. ― Până aici, parcă-parcă ne-am descurcat părinte. Voi aminti, însă, că după obiceiul vremii aproape toate daniile făcute locurilor sfinte erau întărite printr-un act domnesc. Oricine ar fi făcut dania. După cum o să vedem, aceste întăriri domnești de stăpânire a unor bunuri a dat apă la moară celor sus-puși de la locurile sfinte, care s-au folosit de aceste acte după ani și ani, ceea ce a adus mari neajunsuri mănăstirilor moldovene și nu numai. ― Pentru început, am să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dat apă la moară celor sus-puși de la locurile sfinte, care s-au folosit de aceste acte după ani și ani, ceea ce a adus mari neajunsuri mănăstirilor moldovene și nu numai. ― Pentru început, am să aduc în fața ta un asemenea act domnesc. Și anume, pe cel al lui “Io Ieremia Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” privitor la bogata danie făcută de soția “răposatului Golăi logofăt”. ― Cu alte cuvinte, iată-mă-s, sfințite, în fața soției logofătului Golia, cel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de asemeni un loc de case în târgul Iașilor, unde au fost casele răposatului pan Golăi logofăt, și cu loc de dughene,... și cu un loc de povarne de bere în târgul Iașilor, și șase fălci de vie la Dealul Domnesc... cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al Vasluiului și cramă și livezi și robi țigani... Pentru aceea, nimeni să nu se amestece peste această cunoscută carte a noastră”. ― Să nu fie de deochi, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că nu v-am mirosit? Luați-vă gândul de la așa ceva, fiindcă asta înseamnă bucurie în mână străină”. În clipa următoare, i-am auzit glasul: ― Fiule, uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]