6,873 matches
-
n-o putea da decât Domnul, și Domnul n-a dat-o decât îndemnat de liberali. Din contra, a ținut-o in suspenso unsprezece luni de zile, aproape un an. Deci, al liberalilor este meritul de-a fi supus sancțiunii domnești un act prin care "s-a-nfipt cuțitul până-n mâner în pântecele României; iar corpul ei, palpitând încă, a fost îmbrîncit la picioarele contelui Andrassy"; un act, în fine, pentru care "toți românii creștini, și chiar izraeliții pământeni, au trebuit să-mbrace
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cele trei împărății limitrofe. Acest stat despre care e vorba de a-l reconstitui, și care-a existat altădată sub numele de Dacia, va putea cuprinde Moldova, Țara Românească și Basarabia sub guvernul unui monarh creștin, aparținând ritului ce domnește în aceste posesiuni și asupra calităților personale și a devotamentului căruia cele două Curți imperiale să se poată întemeia pe deplin. E bine de-a se stabili totodată că noul stat, al cărui suveran va fi ereditar, trebuie să rămâie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a câta oară afacerea tractatului de comerț cu Austria, daca reamintim "cuțitul împlîntat pîn-în mâner în pântecele Romîniei" pe care-l debita pe atunci foaia principală a roșiilor și daca comparăm acestea cu graba cu care ei au supus sancțiunii domnești actul acela pentru care răsturnaseră guvernul, o facem nu pentru publicul nostru, care le știe toate și le-a apreciat de mult, ci pentru că un caz analog se ivește într-o țară învecinată, în Serbia. Și aci e la mijloc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Berlin" nu devenea atât de caracteristică; daca nu s-ar fi tipărit că "cuțitul s-a înfipt pîn[ă]-n mâner în pântecele Romîniei", n-am ști cum să esplicăm graba ce-au avut-o patrioții de-a supune sancțiunii domnești acel cuțit care avea să fie înfipt până-n mâner în măruntaiele patriei. E și tiparul bun la ceva. Vinerea trecută d. baron de Haymerle a crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestor scrieri, ingenioase poate, dar de un ingeniu cam ciudat în felul lui, erau în cele mai multe cazuri însuși personajele MM. LL. și... încă cineva. Ne vine greu a continua, căci am admirat în semiumbra melancolică a plantelor tropice din palatul domnesc un chip tăiat în marmură asupra căruia plutește aripa suferinții. Poate că speranța României adormise în acel colț, dar în orice caz multă iubire și mult senin. Privind în acel colț ne-am adus aminte de ciudata povestire a americanului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu cât va fi mai independentă în aparență. Vom face deci o mică socoteală deosebitelor stânge din țările dunărene. În Serbia stânga e tare. În România stânga e la putere. În Ungaria stânga va veni la guvern. În Bulgaria stânga domnește. Toate stângele acestea au dorit și doresc din fundul inimei independență descrisă atât de limpede de ziarul parizian. [ 13 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 404} ["ADEVĂRUL DOARE... Adevărul doare. Lecția cartagineză pe care ne-am permis a o da onorabililor adversari de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
foarte important să le cunoaștem. Astăzi, când științele exacte își deschid înainte un orizont așa de vast, când comoara cunoștințelor noastre pozitive este așa de colosală și crește încă mereu, logica, ca știința care are de obiect cercetarea legilor ce domnesc asupra lucrării organului gândirii omenești, organul ideii și cunoștinții, și ca metodă de control a acelei lucrări și de aplicare a acelor legi, devine de o utilitate mai importantă decât oricând. Iată cuvântul care a îndemnat pe d. Maiorescu a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unde se lățeau ideile și filozofia lui? Faptele și lucrurile pe cari în școală ni le-nșiră istoria par a se împăca între ele; mai târziu însă, când le cercetăm, le vedem în contrazicere unele cu altele. Pe vremea aceea domnea în Grecia, în Atena mai cu deosebire, așa-numita "democrație", sistemă politică "liberală și populară". Pe vremea aceea însă Socrat, cel mai curat, cel mai inofensiv, cel mai etic filozof, a fost condamnat la moarte și a trebuit să-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cursul următor etc. Ele se vor primi la casele statului, zice decretul. Nici o casă a statului nu le primește pentru demonetizare. Se vede că la case nu se primesc ruble decât din mâinile neprihănite și privilegiate ale patrioților. Deși decretul domnesc cuprinde o măsură generală, îndărătul lui guvernul vrea să creeze un privilegiu, primind ruble numai de la anume persoane. Publicul aflând aceasta, neștiind de ce statul nu le primește nici spre demonetizare, nu le mai primește defel în tranzacțiile lui și astfel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
locativă, adică după suma cu care s-ar putea închiria. Căci esercitarea industriei este și ea îndeosebi impusă la alte sarcini, de patentă, cu darea ei proporțională, cu dare după capacitatea cazanelor la velniți etc. Confuziunea cea mai mare a domnit și întru aceasta. În același județ sânt două stabilimente de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în el; aceasta s-a evaluat în totul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al României e, precum se știe, fără copii. Născut la 1838, crescut în religia catolică, s-a căsătorit, la noiemvrie 1869, cu princesa protestantă Elisaveta de Wied (născ. 1843). În cel dentîi an al căsătoriei i s-a născut familiei domnești o princesă, care muri însă la 1874. După unsprezece ani de căsătorie, {EminescuOpXI 447} principele Carol e în prezent fără urmași și, cu toate că posibilitatea de-a avea coborâtori nu este esclusă, totuși e o împrejurare care dă loc la neliniște
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai, s-au substituit puterii Domnului și Adunărilor prin schimbarea continuă de consiliari ai tronului fără ca Adunări sau Coroană să-și fi esprimat neîncrederea în ei. Așadar nu Domn, nu tribunale, nu Parlament, cu stânga și dreapta lui - partidul radical domnește, înlăturînd orice control, orice obiecțiune; iar tot ce se întîmplă nu în numele țării se întîmplă, ci pur și simplu în interesul mănținerii partidului radical. Oamenii de încredere ai acestui partid sau mai bine zicând stegarii naturilor catilinare încheie alianță, cumpără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recompensa d-lui C. A Rosetti este un minimum care i se putea acorda, și d-sa se aștepta ca Senatul să mai sporească cifra votată de Cameră. Acum câteva zile d. ministru de finanțe anunța sărăcia și foametea cari domnesc în țară; în fiece zi vedem sosind în capitală, spre a cerși din ușe în ușe, țărani veștejiți la față și încovoiați de mizerie, cari spun că de o zi sau două n-au mâncat, și cu toate acestea Senatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
precum s-ar părea la prima vedere, ci că, din contra, se întemeiază pe o istorie de sute de ani. Antagonismul datează din timpul invaziunii turcești, din jumătatea a doua a secolului al XV[-lea], timp în care la noi domnea Ștefan cel Mare. Când Cernoievici, "Domn de Zeta", stăpânea din înfloritoarea sa rezidență Jabliac, viu departe de lacul Scutari, gințile albaneze avură cele dentîi dispozițiuni dușmănoase față cu slavii. Vecinătatea ginților slave de munte nu le venea la îndemînă albanejilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un misterium al scrisului: "litere moarte", "semne mari", "cifre de maur", "singur semn", "cifră ne-nțeleasă". În fond, toată această varietate de metafore, de "codri de simboluri"41 precum le-a numit Baudelaire, pregătește parcă, susținerea unui vers important: "Pe ce domnim?... pe cifre și pe semne" (Îmbătrânit mi-e sufletul din mine). Dar e sigur: "hieroglifa" ne este adresată, prin vreme, scrisul ei ne vorbește, ca și cum re-interpretîndu-1 i-am reda semnificația avută, însăși viața, într-un "nou asalt spre ceruri". Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Orientarea către client. Toate organizațiile sunt conștiente că depind de clienții lor și obligațiile față de aceștia sunt tratate cu toată responsabilitatea. Necesitățile lor curente și viitoare trebuie înțelese iar așteptările împlinite și chiar depășite. În contextul economic actual în care “domnește” concurența și în care suntem martorii exacerbării exigențelor clienților în ceea ce privește calitatea, un management care nu va acorda clienților actuali și potențiali un rol central în strategiile sale, va fi pur și simplu condamnat să dispară. Așadar, organizațiile depind de clienții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
pe un calcul pe cît de compromițător, pe atît de ineficace? Se înșală maeștrii diversiunii dacă își închipuie că românul de bun simț va crede în această forțare a deriziunii atît de stîngaci înscenate. Prin anii șaptezeci, peste curtea Socolei domnea împăratul Stelică. Se credea Napoleon și i se acordau, de alienați și alieniști, deopotrivă, onorurile de rigoare. Stelică deținea, într-adevăr, grandoarea discursului napoleonian, dar se îmbrăca în stilul fraților Petreuș. Magistrul Brînzei, cu deferența necesară rolului său de psihiatru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vocație, cu cea, la fel de ireproșabil armonioasă, a elevelor. Lăsîndu-ne gustul dulce-amar al unui teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a nu vedea ce discrepanță colosală e între cele două Românii. Ca și alte urgențe ale alinierii la statutul european, și actul revenirii post mortem a Regelui Carol al II-lea în țara în care s-a născut și a domnit a fost bifat tot de către moștenitoarea partidului comunist. Și asta, în febrila ei campanie de imagine în care s-a angajat cu inimaginabile disponibilități. Cu atît mai demonstrativ cu cît cealaltă legislatură a forțelor autentic democratice -, hărțuită și infiltrată, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atâta vreme cât politica va încerca să se infiltreze în literatură și în artă, nu vom avea nici literatură și nici artă. Avea dreptate Al. Brătescu-Voinești când spunea că politica în literatură e ca pocnetul unui pistol într-o sală în care domnește o liniște deplină. Trebuie, spunea Gâdea, să ne emancipăm de tutela tiranică a liniei partidului în gândire și artă, pentru ca să ne afirmăm ca națiune în planul valorilor universale. Nimic în afară de valorile spiritului nu este consistent și de durată în istoria
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
domiciliază, are părerea cu totul nefavorabilă asupra gradului de pregătire al elevilor, dar el îi absolvă de acest lucru, dând vina pe structura organizatorică viciată a programelor școlare și a punctelor de vedere care favorizează indulgența ca spirit general ce domnește în învățământ: „e o politică greșită dusă de stat în problema învățământului la toate nivelele”. După părerea sa, a fost denaturat adevărul istoric la sărbătorirea Unirii Transilvaniei cu România. Continuând, a mai arătat că istoria a fost falsificată, când s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
limba germană, protocoalele zilnice a casei și a corespondenței și cele de închierea contabilităților de cheltuieli [...], chiar și corespondența cu Departamentul lucrărilor publice, de care atârna [telegrafia], era în limba germană, însoțită de o traducție română foarte falsă”. Funcționarii austrieci domneau peste tot. Ei formulau pretenții exagerate, sprijinite de însuși Coronini, care nu se sfia să ceară - amenințând cu rechemarea funcționarilor austrieci - sporirea lefurilor lor. Chiar dacă unii nemulțumiți plecau, ei erau imediat înlocuiți cu sudiți austrieci, așa cum s-a întâmplat bunăoară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ianuarie 1841, Torenburg a cedat acel hrisov, cu încuviințarea organelor de resort ale statului, lui Theodor Ghica, unul dintre cei mai activi și mai „industrioși” boieri Moldoveni. Acesta din urmă a înființat fabrica de lumânări pe un loc din apropierea „grajdurilor domnești” din Iași. Autorii unui articol despre industria din Principatele Române, articol publicat în 1847 în „Foaia germană din Brașov”, referindu-se la acea fabrică, scriau următoarele: „o fabrică de stearină mai vegetează încă, dar la tot minutul se așteaptă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al categoriilor sociale orășănești în înfăptuirea marilor evenimente istorice care au grăbit prăbușirea regimului feudal, este încă insuficient studiată. * Cercetarea structurii sociale a orașului în condițiile decăderii feudalismului și ascensiunii capitalismului impune luarea în considerație a faptului că în societate domnește orașul și nu satul, că dezvoltarea orașului este legată indispensabil de mișcarea înainte a societății de la feudalism la capitalism, că dezvoltarea orașului în acea epocă nu a fost numai un rezultat al transformărilor interne orășenești, ci și un rezultat al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nesăbuită a spătarului Toma Cantacuzino, plângea de durere, așteptându-se la răzbunarea turcilor”, că el se gândea la un refugiu mai sigur, deci la părăsirea țării. Or, nu recurgi la un act de trădare pentru a părăsi țara în care domnești „pe viață”. Comparând situația celor doi domnitori, un contemporan muntean nota: „iar lui Cantemir îi da mâna a-și descoperi a sa credință către împăratul Petru cel Mare și a împlini făgăduielile, căci că de grabă l-a năpădit ajutorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]