1,794 matches
-
un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de pastișă. Parodia după Al. Depărățeanu, Viața la țară, are o idee proprie, aceea a inconfortului rural, și o plastică personală: Când te duci pe drumul mare Trec, mișcând domol din coadă, La plimbare, Spre livadă, Este praf de nu te vezi. Ale satului cirezi. Poetul are fiorul solitudinii silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor aspect umoristic, cum e Balada popii din Rudeni, dioramă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care le-a făcut, își ascunde sutele de capete în propriul corp, corp fluid, ce își reduce treptat dimensiunea redevenind acea apă blândă descrisă și pomenită de -a lungul veacurilor de cronicari, scriitori, poeți. Cu mișcări gingașe, își reia cursul domol spre prietenul ei, râul Prut, ce o așteaptă și o îmbrățișează de o veșnicie cu aceeași dragoste. În lunca inundată a acestui râu molatic, unde apa parcă a uitat să meargă, în anul 1976 au început lucrările la cea mai
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la deșteptare, înainte cu câteva clipe de a ajunge „plantonul” nostru la patul meu, m-am coborât din pat. Din dimineața acelei duminici, camaradul Iamandi, care făcuse de planton, a devenit un alt om. De unde era cunoscut ca o fire domoală și neîncrezătoare în acțiunile sale, a devenit energic și cu încredere în propriile-i puteri. Peste zeci de ani, la niște cursuri preoțești de ”orientare”, ne am întâlnit la Curtea de Argeș și ne-am adus aminte despre acele timpuri, de mult
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
el, date care nu sunt în nici un caz lipsite de interes. D. Dumitru Cosmănescu, fost într-o vreme coafor al Regelui, având prăvălie sub vechiul Jockey-Club, „îl servea” adeseori pe Eminescu, care venea acolo împreună cu alți prieteni. Era un om domol și foarte așezat. Vorbea totdeauna frumos, cu oricine ar fi stat de vorbă. Și avea mare plăcere ,,să-l servesc” eu. Cum intra întreba: Da’ unde e Dumitrache? ” Eu, ca unul care, slavă Domnului, la vârsta mea pot zice că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
am fost despărțiți pentru totdeauna, căci pe traseul lungilor ani de temniță nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre Sfântul Părinte Nil Dorobanțu. Înainte de mutarea sa din cameră, împreună am îngenuncheat și, cu glas domol, Părintele a rostit: „Pomenește, Doamne, pe toți adormiții robii tăi, pe răposații părinți duhovnicești, pe părinții noștri trupești care ne-au făcut, ne-au crescut și ne au ridicat în lume, ne-au ajutat în viața noastră grea. Pomenește, Doamne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o viclenie rudimentară (pregătește abil un contrașantaj, dezarmându-l pe Cațavencu). Posedând o gândire plată, este capabil să se entuziasmeze de o expresie de genul "într-o soțietate fără moral și fără prințipuri, care va să zică că nu le are". Temperamentul său domol, într-un fel, si el expresie a șireteniei, este sugerat de ticul verbal "ai putintica rabdare", dar si de numele care crează impresia de zahariseală, de capacitatea de a se modela ușor ("trahanaua" este o coca moale). Este încadrat în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
primesc! dar să nu se schimbe nimica, ori să nu se revizuiască primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale. Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!". Brânzovenescu este ecoujjui Farfuridi, mai domol și mai precaut fiind entuziasmat cu timiditate de "curajul" fi aplombul acestuia. Amândoi sunt membri marcanți ai partidului de guvernământ, pe care-1 apără de trădare prin trădare. Trahanache și Brânzovenescu "sunt ramoliți, incapabili, dar "în fond mai puțin pătați în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un fiu al generalului Christian Tell, cât și tenorul Theodor Popescu, un om de o statură herculeană, foarte puternic și foarte frumos bărbat. Fiindcă purta plete lungi, doi jandarmi l-au înșfăcat de păr și numai așa l-au putut domoli. Isvoranu, biruit și văzându-se amenințat, sări din stal în benoara fostei sale soții și se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni în contra prefectului Hiotu.* Una din plăcerile favorite ale lui Isvoranu era să iasă seara pe Podul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
impresia că „nous n’appartenions pas à la même espșce de chair ni d’âme”. (îmi vine mai ușor să marchez diferența folosind o replică din La Mort d’Elise de Marcel Jouhandeau.) Ea caldă și iute, eu rece și domol. Cel care ar trebui să se efaseze ori să dispară din viața celuilalt, pentru a-l elibera, sînt, firește, eu. De unde și urarea: „Nu ți-ar muri mulți înainte!” Mă prefac că n-o aud, rabd pînă trece furtuna, apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui apropiate și lipsite de umbra pomilor. În locul unde e așezat Cornățelul, Hârtibaciul formează o vatră frumoasă, dându-i satului un aer de comoditate și bună stare. Ce frumoase sunt colinele din jur, privite din vârful dealului de la Daia. Pante domoale și linii ondulate, îmbrăcate de verdeața vegetației de vară, îți aduc aminte de sinuozitatea sufletului și al reliefului românesc, prins de Lucian Blaga în cartea sa „Spațiul Mioritic". între satele Daia și Roșia se întindea o tablă de pământ, frumoasă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1975). G. cultivă o formulă lirică de jurnal reflexiv-interogativ, încercând să transfigureze timpul în curgerea lui lentă. Este un timp al sufletului călător „dintr-o ființă în altă ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația ’60, și până la postmodernismul textualist al optzeciștilor. Într-o emisie domoală, discursivă cu discreție, poetul cultivă, încă din Astru natal, un lirism al patosului trăirii. E un patos imploziv, coborât în surdină, care-i va rămâne definitoriu sub toate variațiile de scriitură. Trăirea e, cel mai adesea, fremătătoare meditație ontologică: firavă
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la tot pasul, pe anonimii Ioni, pe Pătru Opincă, iobagii, minerii, haiducii. Vechi poeme sunt rescrise în lumina noilor realități: într-un nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată o valoare „pur metaforică”. Bard al românității
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
un specific tipologic psihologic temperamental, caracterial, moral chiar, subliniat de folclor, fabule, mitologie, blazoane, heraldică. Astfel, încă din Antichitate a apărut tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și au nasul rotund și turtit, ochii relativ adânciți în orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
culturii române, dar și ortodoxismul care persistă în aria răsăriteană a continentului, ca urmare a influenței tradiției bizantine. În timp ce Occidentul cunoștea acest proces de laicizare alertă, Răsăritul levantin se deschidea și el către formele occidentale, dar într-un ritm mai domol. Persista încă o atitudine refractară față de cultura autocefală. Și totuși, schimbarea se produce și aici: "Învățătura devenise un instrument de reușită socială", constată Virgil Cândea într-un studiu extrem de important 7. Prin această breșă, pătrund și aici influențele occidentale și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amestecăm cu ouăle, brânza de oi sau brânză de burduf din comerț, untul și bicarbonatul. Lăsăm compoziția să stea timp de șase până la șapte ore, apoi o punem într-un vas cu fundul dublu. Punem vasul pe plită la foc domol, învârtim cu lingura de lemn până compoziția devine fluidă și se leagă de lingură, atunci este gata și, caldă, o punem în forme de plastic, după care dăm la răcit. CASCAVAL DE CASA 100 g unt, 500 g brânză de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se lasă până se răcesc, apoi se scurg și se toacă mărunt și se amestecă cu gălbenușurile. Se condimentează și se pune uleiul ca la o maioneză. SOS ITALIAN 1 pahar de vin alb se pune la fiert la foc domol, se adaugă pătrunjel, ceapă, usturoi și ciuperci tocate fin. După 20 de minute, se adaugă sare, piper și o lingură de ulei. Înainte de a fi servit, sosul se îngroașă cu 50 gr. De unt și cu o linguriță de făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
începe să fiarbă, se gustă de sare și, dacă mai trebuie, se adaugă după gust. După fierbere se dă deoparte și, fierbinte, se pune în sticle, se capsează sau se leagă bine și se fierbe la Bain - Marie la foc domol timp de o oră. După ce s-au răcit, se dau la beci sau cămară. Se servește ca sos la friptură, pizza, cartofi prăjiți, paste făinoase sau ouă cu sos. MAIONEZA DE USTUROI CU LAMAIE O căciulie de usturoi, 50 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cutie de ciuperci, 2 cepe tocate peștișori și fierte în 100 ml de vin alb, sare, piper, foi de dafin, 2 linguri de ulei și 100 ml de apă. Este o rețetă pentru 6 porții. Lăsăm să fiarbă la foc domol, timp de zece minute, iar la ultimul clocot, adăugăm ciupercile tocate, apoi dăm la răcit. După aceea, adăugăm muștarul, ouăle de prepeliță și maioneza făcută din două gălbenușuri fierte de ouă de prepeliță, un gălbenuș crud și 500 ml ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr, puțin praf de cimbru. Punem uleiul în cratiță, peste el punem legumele tăiate julien, peste legume punem peștele porționat. Lăsăm să se călească timp de cinci minute, adăugăm două căni de apă și lăsăm să fiarbă la foc domol timp de o oră. Adăugăm mirodeniile, pastă tomată, merele tăiate felii subțiri, zahărul, cimbrul, usturoiul tocat și lăsăm să mai fiarbă puțin. Dăm deoparte, scoatem peștele într-un vas mai mărișor, sosul se pasează în alt vas, dăm gust de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și trei sau patru roșii tăiate felii. Peste varză, punem inima umplută și învelită în două sau trei frunze de varză, adăugăm două sau trei căni de apă sau supă de carne, după care dăm vasul pe plită la foc domol, timp de 3-4 ore. Se servește cu mămăligă caldă și usturoi. MUȘCHIULEȚ DE VITĂ CU CIUPERCI ȘI ANDIVE 200 g mușchiuleț prăjit bine pe ambele părți în 100 g ulei se stinge cu 100 g vin roșu. Separat, se călesc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sărată. COTLET DE PURCEL CU PIURE DE ROSII Se bat cu ciocanul 6 bucăți de cotlet, apoi se pudrează cu Secretul Gustului și se lasă să stea timp de jumătate de oră, după care se frig pe grătar la foc domol. Se servesc cu salată de castraveți și ceapă, cu pulpă de roșii trecută prin sită, dăm gust cu Secretul Gustului și călim cu puțin ulei. FRIPTURĂ DE PORC 1,6 kg pulpă de porc, 2 cepe tocate peștișori, 1 morcov
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare, piper și delicat. Punem în cratiță uleiul, ceapa și carnea, lăsăm la călit până scade sucul de la carne, apoi adăugăm sosul, sarea, piperul, delicatul și o cană de apă caldă și lăsăm să fiarbă acoperită cu capac la foc domol. Dacă fierbe mai greu, adăugăm apă caldă. Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. CARNAT DE PORC IN AMESTEC CU CARNE DE VANAT 2 kg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se taie ceapa mărunt, morcovul se rade pe răzătoare, slănina și costița se taie cubulețe, după care se amestecă și se călesc la foc domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]