14,485 matches
-
știe, ți-l află una-două femeia și nu scapi de inventarul pe puncte pe care ți-l face și nici de gura ei după aia. Deși, când nu se mai poate și nu se mai poate, soției îi mai aplici, dracului, și constituția, mai ales dacă ești un tip bengos cum e dumnealui. Or, lui nea Vasile îi place viața, că-i bărbat, nu glugă de coceni. Iar bărbatul adevărat are un bănișor pus de-o parte pentru un șprițan, la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nicio veste toată dimineața. Nici nu mai știa ce să facă. Deja toate ascunzătorile lui erau pline ochi cu fiare. Îi știa și pe gunoieri. Ar fi putut încerca o chestie lucrativă cu ăștia, dar erau din cale afară de ai dracului. Prea voiau totul numai pentru ei, iar lui i-ar fi lăsat doar de-o măslină. Iar dumnealui anvizaja un festin întreg. Era joi, ziua când apărea hardughia gunoierilor. Totuși, nu-l lăsa inima să se bage la combinație cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
surâde și el: "Pă o sută că n-o mai înnemerești încă o dată". "O dată dân câte?", mai că s-ar prinde la rămășag șoferul. "O dată dintr-una, dacă ești tare!" "Ete, chilu'! Dacă înnemeream așa, mă angajam la circ, ce dracului!", refuză Virgil. Imediat după aceea râde: "'Aidi, bre, îți pare rău dă sticla aia dă ziseși c-o dai? Negustoru' tot negustor, vrei să te scoți dân pagubă, ai?" "Noo, mă. Mi-a venit și mie, așa, cân' te-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oi fi făcut cu sticlele alea două dă la ofertă nu știu. Că dă două kile j'ma era tomnai bune. Să mă bați, să mă joci în picioare, în morții mamii, și nu știu. Acilea era, dă-le la dracu' să le mănâncă dă sticle! Parcă a intrat în pământ". Trase plin de nervi un picior uneia dintre uși și aceasta ricoșă de toc, izbindu-l direct în față, iar cu urechea aceea metalică chiar la rădăcina nasului, taman când
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să se tânguie: "Aoliooo! Mamă ce fățeag am, pupa-m-aș! Io-te, și nasu' s-a umflat". Își apropie mutra, cercetându-se atent: "Și uite cum mă învinețesc la ochi, dă zici că am furat-o original. Ptiu, a dracu' ușă! Cum a venit ea derect, da' derect cu urechea aia taman în trompă". Se spălă pe mâini și pe față cu grijă, gemând ori de câte ori își atingea proboscida. Își aranjă și părul, dându-l peste cap, cu un aer de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
își atingea proboscida. Își aranjă și părul, dându-l peste cap, cu un aer de gigolo în mizerie. "Haide, dom'ne, că nu-mi stă așa rău", se încurajă el. Dădu din cap a lehamite: "Nu-mi stă rău, pă dracu! Cin' mă vede, zice că mi-a tras-o la greu șapte gealați. Cum să umblu io, acuma, om serios, tată dă familie, p'in oraș, în halu' ăsta? Ce zice oamenii? Ia uite și la pârnăiașu' ăsta, a ieșit
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Io-s băiat finuț și-ți spun d-o chestie care ți-ar putea fi dă folos și tu te iei dă mama, care e și moartă pă deasupra. Păi, zi și tu, e frumos?". Ia mai du-te, bă, dracu', d-acia. Vezi-ți dă drumu' tău și nu mă mai freca la melodie, umflatule care ești!" "Treaba ta. Io spre binele tău ți-am zis. Cum, na!, ți-o zic și p-asta: Ai dă grije dacă pân' la urmă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mai târziu, sub comanda fermă a lui Dorinel, pe care-l înaintasem la comanda trupelor ce se ocupau de insecticid, toate cele patru recipiente fuseseră cărate la locul stabilit. Cam tot atât ne-a luat ca să le desfiletăm, operațiune al dracului de migăloasă, cu atât mai mult cu cât trebuia executată tot cu ajutorul sforilor. Alte mijloace nu aveam la îndemână. Aproape de miezul nopții, am reușit să le răsturnăm în așa fel încât toată otrava să se scurgă frumușel în canal. De
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vrut. Se clătină și se sprijini cu mâna de tocul ferestrei. Își mișcă hotărât capul în dreapta și în stânga, începând după aceea să-și maseze ușurel grumazul. Constată: "Mamă, ce-am amorțit". Frisonă ușor: "Și s-a lăsat și frigu', al dracu'. Trebuia să mă bag înăuntru, la căldurică". Strănută vârtos de câteva ori, apoi își trase zgomotos nasul, mârâind: Acu' poate și răcesc..." Intră în odaie și aprinse becul ce lumina cât de cât curtea interioară. Aruncă o privire asiguratorie în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pași nu tocmai siguri spre canal și privi recipientele răsturnate. Își dădu doi pumni zdraveni în cap și scrâșni, pe jumătate furios, pe jumătate tânguitor: "Bă, da' dobitoc sunt! Dobitoc dă dobitoc, nu așa! Fi-mi-ar creierii mei ai dracu', dă tâmpita' pământului ce sunt!". Oftă cu năduf: "Și numa' dă la jegosu' ăla dă Marinică să trage totu'. Că tot timpu' umblă să mă inerveze, scârba dreacu'. Bine, acu', na, și băutura..." Cumpăni un scurt moment și respinse cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Avea și părintele Davidescu dreptatea lui. După câte o asemenea zi frământată, la sfârșitul cinei, parohul îi spunea coanei preotese, oftând adânc: "Nu mai găsești, Lizico, oameni cinstiți azi, în țărișoara noastră. Toți vor bani, dar fug de muncă ca dracu' de tămâie. Numai hoție și iar hoție, cât vezi cu ochii. Nu știu unde o să ajungem, zău!". Nevastă-sa surâdea șugubeață, strângându-și a sa robe-de-chambre din mătase în jurul șoldurilor generoase, admirându-se în oglinda, așa-zis venețiană, aflată pe peretele din spatele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Măcar dă rușine, că-i vedea toată lumea, în morții lor dă melteni, și putea să fie și ei mai finuți. Da' ți-ai găsit! Numa' bani d-ăia dă zece mii arunca târtanii în găleată, ba vreo două mătuși sau ce dracului era babele alea dân partea miresei, a aruncat și cu monezi dă cinci mii. Io n-am putut să mă abțiu și i-am și zis lu' una: Tanti, ai dă grijă, bre, că să coclește găleata!" "Ai fost cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
te văd în halu' ăsta, și tu mă faci proastă?". Nu te-am făcut io proastă, făi, tuto. Așa te-am luat", aruncă acru bărbatul. "Vii odată cu berea aia sau stai dă arta conversații cu mine?" "Daaa? Văd că ai draci pă tine. Atunci du-te de ți-o ia singur, că nu-s servitoarea ta", făcu soția exilându-se cu demnitate în dormitor, nu înainte de a trânti ușa cu putere. "Ce, fă, ai gălăgie-n gură!?", strigă în urma ei Vasile
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ăsta-i adevăru' curat, să-nlemnesc!". Virgil se feri de orice comentariu, însă îl întrebă cu o figură pe care se citea un interes real: Da' dă durut, te mai doare și acu'?". "Bă, mă doare. Și parcă din ce în ce mai al dracu'. Plus că sângele tot curge. Apropo, stai așa să mă duc să-mi șchimb, naibii, feștilele din nas, că acu' acu' dă borșu' p-afară și mă mai și pătez." Când se întoarse de la baie, îl văzu pe șofer ridicat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu frăsuiala lui de la un film indian foarte, foarte bun, exact când eroina își jelea ritmat casa părintească, iubitul sau elefantul, că subtitrarea fir-ar să fie! tocmai atunci dispăruse. "La femei, fă, la femei mă duc! E bine? Unde, dracului, pot să mă duc dăcât la doctor, la urgență?" "Păi, mai bine dăm telefon la salvare", oferi o alternativă femeia. Până vine ăia, după șapte ore, dau colțu' și mă găsește cu dinții rânjiți, nespovedit și neîmpărtășit. Las-o în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se justifică fătuca, uitându-se defensiv la șeful cabinetului. "Unde-i omu'?" " Uitați-l aici", îi arată cu degetul către nea Vasile. Radiologul îi aruncă bolnavului o privire scurtă și se enervă: Voi nu vedeți că are o hemoragie? Ce, dracu', îl țineți în picioare?", se întoarse cu ochii mijiți spre Fany: "Dacă-mi umple cabinetul de sânge, pe tine te pun să cureți tot. Auzi, măi, făptură minunată? O picătură dacă văd, îți iei mopu' și găleata și treci la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ușă intră Fany. "Ce faci, dragă?", rânjește rău-prevestitor radiologul. Asistenta se blochează. Așa că răspunde tot el: "Văd că împrospătezi aerul pe holuri, tu. Te tot fâlfâi de colo până colo. Nu știu ce făceai tu pe la dermato, da' aici ai dat de dracu', scumpo. Aici e de muncă și dacă o mai zgudui așa, s-ar putea să zbori din spitalu' ăsta, indiferent de cine te-o ține-n spate și de ce. Ți-o spun așa, că-mi ești simpatică, micșunico. Ai grijă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vreți vilă și merțan, faceți cum vă zic eu, flăcăi!" Da, Jeni, exact astea au fost cuvintele lui. Și acum, pă bune, zi tu că n-are dreptate omu'!" " Mi se pare penibil", făcu tipa cu un ton iritat. "Ce dracu', băuse sau ce?" "Ei, băuse. A spus-o pe șleau. Mie tocmai asta îmi place la el, că nu se dă maica Tereza. Și e tare de tot. Ca profesionist, nimeni nu poate să-i sufle-n ciorbă. O fi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
recunoscu tipa încurcată. "Și normal că nu moca! Da' oricum, mai finuț, frate! Nu ca ăsta de aici, de la chirurgie toracică de-i spunea lu' moșu' ăla că atunci când îi vine pensia, să treacă pe la el pentru operație. Las-o dracu', nici așa, mă!" "Ete, ba bine că nu! Față de moșii ăștia bagabonți n-am nicio milă. Dă-i în mă-sa, că-și fac cavouri d-un miliard, din banii pe care i-au strâns o viață sau din ce
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-ți donezi organele după moarte, o să-ți fie prelevate automat, ca și cum ai fi de acord. Fără să mai ceri voie de la familie, fără nimic. Fă-ră ni-mic! Gata, nenicuță! Te-ai prins?" "La ce să mă prind?" Hai, mă, ce dracului! Uite, o să-ți dau exact exemplu' cu care ne-a deschis capu' profesoru': admitem cazu' că vine unu', la trei'șcinci de primăveri, cu creierii muci, da' încă comatos, n-a dat colțu' deocamdată, după un accident rutier. Ce faci
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Nu m-aș risca să bag mâna-n foc. Da' dacă să apuca să-i zică lu' doctoru' că am aproape cinci milioane pă mine? N-ar fi fost nasol? Și normal c-ar fi fost! Mă făceam dă cacao, dracu', față dă omu' ăla. Oricum, pă ăștia doi n-aș pune bază nici să ducă coșulețu' cu colivă pân' la biserică. Aia e!" Ieși din spital într-o stare de spirit excelentă. Dimineața însorită și neașteptat de călduță de noiembrie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Mai blonduț, ai? Nu era tot blonduț, bre, cân', tot dintr-o confuzie, mai avea un pic și-l spânzura mafioții la Napoli, că zicea că-i un țigan din ăia dă nu știu ce jefuise dă la niște bătrâni? Mă, al dracului, pă noi, pă români, toată lumea ne confundă și ne luăm omor pă unde ne prinde, da' cân' vine străinezii p-acia, chit că umblă-n târlici și e rupți în cur, toți îi ia dă domni. După aia mai punem și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dă caracter și dă viață, nu? Cân' colo, tu umblai să mă lași orfan dă ce mai ciugulesc și io, dân amărăciunea mea. Lasă Petrică că d-acuma sunt cu ochiu' pă tine ca pă butelie. Geană o să fiu, alcolistu' dracu'! Și am io grijă dă tine, țigan bozgor provenit care ești, tu cu mă-ta aia șantalie și cu tot neamu' tău dă 'andicapați!" Nici nu trecuseră trei sferturi de oră de când plecase nea Vasile, pe jumătate vesel, pe jumătate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Nu, dom'ne, n-am mutat nimic." Brusc, se lumină: "Aaa, dă sticlele lu' nea Vasile zici! Păi, le-a luat. Chiar s-a mirat, că spunea că le lăsase goale și acu' era pline amândouă." "Tii, fir-ar al dracu'!", izbucni portarul-instalator. "Bă, ce nasulia naibii! Curat ghinion, să moară mă-sa." "Mă-sa cui?", se interesă Anton cu niște ochi aprinși de o curiozitate copilărească. "Eee, mă-sa lu' nimeni, era așa o vorbă", deveni mai precaut Petrică. Încercă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spre stradă gesticulând și strigând ca un apucat, spre uimirea deplină a lui Anton: Ia uite, mă, d-aia nu mai puteam io. Mai lăsați-mă, bă, cu baba aia. Să fie sănătoasă, nene! Să fie sănătoasă, da? Ei, comedia, dracului!". Deci catastrofa cu dezinsecția o înlăturasem. Drama poporului meu de gândaci fusese evitată, iar poziția, notorietatea și autoritatea mea erau la un nivel de-a dreptul stratosferic. Cu toate acestea, nu m-am apucat de prostiile la care o putere
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]