1,848 matches
-
și mai puțin buni. Bineînțeles că toți alcătuiesc o medie, dar n-ai voie să generalizezi. Acesta este motivul pentru care eu, ca persoană, nu concep să spun cutare sau cutare a dres... Pot să spun X sau Y a dres și a făcut, dar nu poți să generalizezi despre un popor, despre un grup și nici despre o familie, deoarece În fiecare familie există variabilitate... Și În decembrie a venit ordin de repatriere pentru cei din Vechiul Regat... Vechiul Regat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
purtăm stea galbenă cu șase colțuri, diametrul de 10 centimetri... Adică nu orice mărime - să fie foarte vizibil. Era o stigmatizare. Presa maghiară, pe care rareori o citeam, Îi ataca tot timpul pe evreii cu stea galbenă care fac și dreg... În orice caz, puteai fi și acostat pe stradă. Eu nu am fost, că eram din localitate. Dacă aș fi fost la Târgu-Mureș, sigur că grupuri din astea de golani te acostau... vedeau că ești cu stea galbenă... - Ce discuții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
polițiștilor germani li se făcuse scârbă. Și, atunci, ce aveți voi cu Musca Monei care, până mai zilele trecute „nu le fac să fie azi”, lua jar că ea a mers numai la arat, n-a făcut și n-a dres cu gura, și-a amintit de niște studenți străini cărora, desigur, nu le făcea numai în ciudă. Ciripica Eva-Dana a mâncat din mărul oprit, ducând mai departe povara păcatului originar, dar tot face politică, rămâne lângă baricada ocupată de Tăriceanu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
frustrare, la cei care au dat tonul și tunul. Și în cazul acesta, limpede, de jaf, asupra banului public (n-o acuz pe doamna Ridzi că a băgat în buzunar, nici măcar o centimă), prin intermediari, s-au găsit amatori de dres busuiocul; adică nu e o demisie de nevoie, împinsă de la spate, e o demisie de onoare. Hai, sictir! Care onoare? Pune, bă, mâna pe un dicționar și vezi ce scrie la cuvântul „onoare”. Vei vedea că onoarea e mai rară
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zelul pentru turism și construcții de apartamente, îi recomandăm să citească atent „Groapa” lui Eugen Barbu, să vadă ce-a pățit gagica lui Bozoncea. Și, ca să vedeți că nu mă roade grija de ce-o să facă și cum o s-o dreagă Ileana Cocoșului, mă voi întoarce la alegerile prezidențiale, fie și numai pentru ca să nu se zică că lumea uită repede, și pe această uitare mizează partidele și politicienii. Într-adevăr, în campania electorală, s-au spus de toate, vrute și nevrute, năzdrăvănii cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o trecut în Italia, o ajuns în Franța, în Germania, și în final în Statele Unite. Aveați un plan să atacați ceva sau pur și simplu așteptați un moment favorabil? Păi așteptam că se spunea că vin americanii și fac și dreg... De unde v-au arestat prima dată? De-aici de-acasă. Era în data de 2 iulie 1948, chiar într-o sâmbătă, și tăiasem un miel, și beleam la ăla acolo. Și m-au chemat la poștă, că nu știu ce date trebuie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-i fi eu pe secție, tu nu mai ieși afară... Credeți dumneavoastră. Zice: Îi cer frumos o țigară, și zice că n-are... Și am fost vreo șase, da’ n-am văzut nici unul că ce o făcut și ce o dres țiganu’. Ce colegi ați mai avut la Gherla? A fost unul Urzică Petre, din Târgu Mureș, cât trăiesc nu-l uit. Tată-său mare politician, comunist înfocat, și măsa la fel. Și s-o jucat ca copiii, cu război, cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în cuvent cu originalele loru, se voru da la grefa, si cereditorii, din preuna cu zapisele originale și documentele, voru lua adeverință dela grefieru pentru depunerea copieloru. Copiele se voru prescria asemenatu intru tote cu cele originale adică cu cuvintele drese cu cele șterse și cu cele adăugate printre linii. Articolul 236 Creditorii carii, la oranduirea sindiciloru celoru deseversiti, după glăsuirea Art. 206, nu voru fi datu zapisele și documentele loru, se voru insciinta, îndată, prin glasulu Buletinului și prin adrese
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nu voescu a da analoga loru parte, capitanulu va fi volnicu a se împrumuta ala-grosa cu împuternicirea judecatei, bani în socotela loru pe partea de interesu ce au în corabie. Articolul 391 Dacă, în cursulu călătoriei, este trebuința a se drege corabia sau a se cumpără provisii, capitanulu, după ce va adeveri acesta printr'unu jurnalu iscălitu de fruntașii echipajului , va putea să se împrumute bani pe trupulu corabiei, să zalojesca sau să venda din mărfuri pînă la suma cerută de trebuințele
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din pricina să, s'a opritu sau a intardiatu corabia ori la plecare, ori în cursulu călătoriei, ori la loculu descarcarei sale. - Aceste pagube și interese se voru hotăra de omeni cu sciinta. Articolul 453 Dacă capitanulu este silitu a'și drege corabia în cursulu călătoriei, chiriasulu este datoru se'lu aștepte, sau de nu 'lu va aștepta, se 'i platesca tota chiria. - Intemplandu-se a nu se putea drege corabia, atunci capitanulu este datoru se inchiriede altă în loculu acelia. - Daca capitanulu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
hotăra de omeni cu sciinta. Articolul 453 Dacă capitanulu este silitu a'și drege corabia în cursulu călătoriei, chiriasulu este datoru se'lu aștepte, sau de nu 'lu va aștepta, se 'i platesca tota chiria. - Intemplandu-se a nu se putea drege corabia, atunci capitanulu este datoru se inchiriede altă în loculu acelia. - Daca capitanulu n'a pututu se inchiriede altă corabie, atunci i se cuvine chirie numai pe catu a călătoritu. Articolul 454 Capitanulu perde chiria să, si respunde de pagubile
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ori dinpreuna cu asigurații ori deosebitu impartele, să intrebuintede tote midilocele spre același sfirsitu. Articolul 548 Părăsirea cu cuventu că corabia nu este în stare plutire, nu se poate face, candu corabia inomolita pe prunturi și sfaramata se poate rădica, drege, și aduce în stare de a'și urma drumului seu către loculu o randuitu ei. - La acestă întîmplare, asiguratulu pastreda dreptulu de a se porni împotriva asiguratoriloru spre a cere cheltuelile și stricăciunile pricinuite din inomolirea corabiei. Articolul 549 Dacă
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ancoreloru, a pandeloru, a catarturiloru, si a fringhiiloru, pricinuita din furtună, sau alta intemplare de mare; - cheltuelile isvorite din ori ce poposire pricinnita, sau din intemplatore pierdere a diseloru lucruri, sau din trebuința de a se aprovisiuna, ori de a drege corabia la intemplare de a lua apă; - 4. hrană și simbria marinariloru în vremea oprelei, candu se opresce pe drumu corabia din porunca vre unei puteri, si pe vremea în care e silitu capitanulu a drege corabia, de este închiriată
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
aprovisiuna, ori de a drege corabia la intemplare de a lua apă; - 4. hrană și simbria marinariloru în vremea oprelei, candu se opresce pe drumu corabia din porunca vre unei puteri, si pe vremea în care e silitu capitanulu a drege corabia, de este închiriată, pe călătorie; - 5, hrana și simbria marinariloru pe vremea carantinei, fie corabia închiriată pe călătorie sau cu luna; și de obște, chieltuelile făcute și pagubă suferită numai pentru corabie, sau numai pentru mărfuri de la încărcare și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
și semne de punctuație, punct cel mai adesea) și are o singură desfășurare intonațională 2. Unitatea semantică și unitatea prozodică asigură (și sunt asigurate de) modul de desfășurare a predicației: • prin intonație predicațională: „Zdravănă femeie! Ce a făcut, ce a dres (...) s-a plătit de datorii...” (I.L. Caragiale) • prin predicat: „Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri/ Și niciodată n-or să vie iară,” (M. Eminescu) Unitatea de structură variază în funcție de specificul concret al realizării predicației și al expansiunilor sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziționale, pe care le introduc, în categoria falselor temporale și, respectiv, locale. De fapt, devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-a plătit de datorii, a dres acaretul, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune.” (I.L.Caragiale, IV, 1867) 41. Valență sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-a plătit de datorii, a dres acaretul, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune.” (I.L.Caragiale, IV, 1867) 41. Valență sintactică liberă nu înseamnă doar capacitatea unei unități lexicale de a guverna relații sintactice, ci și necesitatea dezvoltării acelei relații și a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
12 km. de grajdurile domnești. Și mult se desfăta do mnul cu vin dulce de Cotnari sorbit la umbra butoiului, din ulcică de pământ. Fiind și un foarte bun gospodar, Măria Sa se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai mult localitatea atât de dragă inimii sale. Pentru început, Domnul a găsit cu cale să dureze pe dealurile sărutate de soare și acoperite de podgorii niște beciuri cu dichis, pentru o cât mai bun ă păstra
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cârciumă unde se distribuia renumitul vin de Cotnari cunoscut în toată țara. Iată-o: Dar unde-s cârciumile? Prietenul meu Manaș Canter (dus în lumea drepților) ținea crâșma pe Lozonski, în dulce Târgul Ieșiului, lângă feredeul turcesc (baia de aburi). - Dreg cu vin pe cei care au scăpat de apă - spunea Manaș, privind de pe pragul răcoros al vinulu i spre c asa cu fum a apelor calde. Vin împărătesc: Cotnar. Aur în cuvânt (cu bourul Moldovei). Iar în pahar, soare de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pământ. Soarele își trimite cu dăruire razele. Din grădină, se înalță aburi moi. Pe lângă unele garduri, pământul și furnicile ies la soare. Junele flori de primăvară : ghiocei, viorele, brebenei și toporași răzbat prin frunze uscate, arătându-și drăgălășenia. Păsărelele își dreg glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă sau paie și își clădește cuibul. Cucul, un solist vestit, își caută fratele pierdut : Cu cu ! Cu-cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un pahar de tămâioasă de Cotnari. Marți: a) Ciorbă de salată, cu crutoane sau omletă; b) Ardei umpluți cu sos de smântână; c) Tort de mere. Merge un vin de Cotnari numit „Cătălina“. Miercuri: a) Supă de roșii cu orez, dres cu smântână; b) Crap umplut cu ciuperci (șampioane) și smântână; c) Toci, papanași din cartofi cruzi pudrați cu zahăr. Merge un vin de Cotnari numit „Voevodal“, la pește. Joi: a) Sufleu umplut cu cașcaval și șuncă de Praga; b) Gutui
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
de apă fierbinte, se pune orezul, sare după gust și se fierbe totul 20 de minute. Se acrește apoi cu ½ l borș, se pune pătrunjel tocat și se lasă să dea 3-4 clocote. Se ia oala de pe foc și se drege cu 2 gălbenușuri și 100 ml smântână. Facultativ: Dacă vrem, putem face din cele 2 albușuri care ne rămân și 2 ouă întregi, cu sare și piper după gust, o omletă prăjită bine în ulei pe care o scoatem din
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ou, sare și piper. Amestecăm bine compoziția, apoi modelăm cu mâna muiată în apă fierbinte și se fierb în ciorbă. Când perișoarele sunt fierte dăm la o parte de pe foc ciorba în care am pus sare după gust și o dregem cu un gălbenuș bătut bine cu 2 linguri smântână. Presărăm apoi verdeața tocată fin, mărar și pătrunjel verde. Rețeta nr. 58 Conopidă gratinată Ingrediente: 3 kg conopidă, 200 g unt, 250 g pesmet, sare. Mod de preparare: Conopida se spală
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
singur stăpân, un singur suveran"3. Ulterior a adăugat un semn de exclamare într-un loc unde nu era necesar, comparând politicile Statelor Unite cu cele ale Germaniei naziste. Administrația Bush a răspuns calm și a încercat, prin diplomație tăcută, să dreagă relația. Președintele ajunsese deja la concluzia că orice critică publică adusă politicilor interne ale lui Putin era o imprudență, ca să nu mai menționăm foarte supărătoare, din moment ce chiar de la începutul mandatului său, președintele își formase o impresie pozitivă privind esența lui
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Opinia publică s-a întors împotriva Statelor Unite în multe părți ale lumii, în timp ce liderii care au contestat cel mai deschis America și Israelul au ajuns în fruntea listelor de popularitate în rândul musulmanilor. Cu întârziere, administrația Bush a încercat să dreagă răul implicându-se în disputa arabo-israeliană, însă a descoperit că structura care susținuse odată procesul păcii se prăbușise. Superioritatea americană în confruntarea cu pericolele secolului XX s-a sprijinit pe doi piloni conducerea Statelor Unite și participarea deplină a partenerilor din
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]